Pe 7 mai se vor implini trei ani de cind Victor Ponta a devenit prim-ministru. Personal, mi se pare o vesnicie. Nu cred sa fi trait vreodata in ultimii 25 de ani o perioada mai namoloasa din punct de vedere politic decit aceasta scurgere de timp. Trei ani naucitori, clisosi ca o melasa au trecut din viata noastra tinindu-ne martori la una dintre dintre cele mai dezastruoase guvernari de dupa 1989. Ce s-a intimplat in acesti ani? Si nimic, si prea multe. Si nu e nicio contradictie in asta.
Nu s-a intimplat nimic din punct de vedere economic. Nimic bun. Nimic notabil. Nicio fapta de vitejie guvernamentala care sa ne faca in timp sa ne amintim de Ponta macar in maniera in care a facut-o Basescu despre Nastase la un moment dat: ceva de genul, “a fost un prim-ministru profund corupt, dar a facut si lucruri bune”. Lui Victor Ponta nu i se poate aseza in CV-ul cu realizari guvernamentale nicio izbinda. A vorbit mult, a mintit si mai mult, n-a facut nimic. Guvernarea Ponta e inca din vremea in care nu s-a sfirsit, un capitol incheiat in ceata. Nu poti descoperi realizari concrete, nici macar victorii de etapa. A promis ca repara, dar n-a facut decit sa strice. A anuntat ca face, dar a descoperit ca nu poate. In cel mai bizar mod cu putinta, omul asta ajuns in fruntea Guvernului n-a creat nimic, desi a consumat o cantitate uriasa de energie politica pentru a obtine cit mai multa putere. Si, in anumite momente, putem spune ca a si ajuns sa aiba mai multa putere chiar decit Adrian Nastase sau decit Traian Basescu. A avut Guvernul, a avut partidul (ba, chiar partidele!), a avut Parlamentul. La ce i-a folosit? La nimic, asa cum spuneam.Ponta ramine in istoria recenta ca o curiozitate a naturii politice, un exponat rar, din categoria cosurilor de fum ridicate semet, pe acoperis, dar a caror vecinatate e toxica. Daca m-ar intreba cineva pe repede inainte cum a fost guvernata Romania in ultimii trei ani n-as sti ce sa-i raspund. Sa-i spun ca tara a fost guvernata prost, nu s-ar potrivi. As prefera, probabil, sa-i spun ca am trait intr-o tara neguvernata. Pentru ca in afara de secvente cu Ponta molfaind din capul mesei guvernamentale un manunchi de vorbe despre ce-ar vrea sa faca el si ministrii lui eu nu-mi aduc aminte de vreo scofala a Executivului. Actul guvernamental n-a existat. Cum ziceam, in urma lui Ponta nu ramine nimic notabil, a fost doar un accident grav petrecut in intersectia foarte aglomerata a lumii politice romanesti dintre 2012 si 2015.
Ce s-a intimplat, totusi? S-a intimplat sa fim martorii unui experiment socant.Am vazut ridicindu-se spre inalt un politician ca un balon umplut cu heliu. Ponta ne-a ocupat trei ani din viata cu minciuni si cu tinte false. Ne-a facut sa alergam cu pusca prin cimitir in cautarea unor fantome sau a unor umbre. Ne-a ametit invirtindu-ne pe loc pina ni s-a incetosat privirea si ne-a cuprins greata. De la starea de indignare publica din vremea plagiatului si pina la starea de lehamite de azi cind il vedem inca in functie va reamintesc ca n-au trecut decit trei ani. Politicianul-balon Victor Ponta pluteste inca pe deasupra Romaniei in ciuda unui sir lung de scandaluri publice care se intersecteaza in punctul periculos in care risca sa nu mai stirneasca nicio revolta. In fapt, opinia publica si clasa politica au ajuns in ceea ce-l priveste pe Ponta la un numitor comun: admit in cor ca omul e o pacoste, dar o amorteala bizara incepe sa cuprinda pe toata lumea, nefiind putine vocile care admit ca s-ar putea sa ne prinda si 2016 cu acelasi Victor Pontala Palatul Victoria. “Poate-l salta DNA!”, spera unii. Speranta sa fie asta? Sau e mai degraba o stare de resemnare, un abandon cvasi-asumat care risca sa ne indeparteze de creuzetul democratiei in care se amesteca vointa poporului de a-si alege lideri destoinici cu putirinta aceluias popor de a-i indeparta de la guvernare pe cei nevolnici? Ma intreb azi in cite tari din Uniunea Europeana poate rezista la guvernare un prim-ministru a carui familie e implicata intr-un dosar penal de fraudare a fondurilor europene? O vedeti pe Merkel raminind in functie daca ar avea un cumnat arestat preventiv intr-o astfel de speta? Sau daca maica-sa ar fi anchetata de procurori?
Despre alte “intimplari” de genul Ponta-Ghita, Ponta-plagiat, Ponta-inundatii, Ponta-Formula 1, Ponta-autostrazi, Ponta-Duicu, Ponta-ofiter acoperit, Ponta-referendum sau Ponta-Megapower nici n-are rost sa mai amintesc. E un sir lung de tinichele care atirna de sfoara politicianului-balon Victor Ponta tinindu-l, totusi, miraculos, in aerul tare al inaltimilor administratiei centrale.
Victor Ponta nu e nimic din ceea ce-a promis ca va fi. Si, cu toate astea, e inca prim-ministrul Romaniei. Dincolo de impotenta Opozitiei si de timming-ul bizar al lui Iohannis- care pare sa-si fi potrivit cronometrul startului mandatului de presedinte dupa un meridian bizar, numai de el stiut- e clar ca se intimpla ceva cu noi. Traim un soi deparalizie periculoasa, sintem inerti si din ce in ce mai confuzi, dar daca nu vom intelege ca politicianul-balon trebuie coborit rapid din vazduhul puterii guvernamentale va fi aproape imposibil sa-i mai distingem in curind zimbetul arogant cu care s-a obisnuit sa ne priveasca de acolo, de sus. Si daca va intrebati iar ce e de facut inseamna ca ati uitat deja de votul din 16 noiembrie.
Sursa: turcescu.ro