Fostul mogul media Sorin Ovidiu Vîntu dezvăluie pe blogul său că un fost ministru l-a vizitat în mare secret acasă pentru a-i cere sfaturi în interes de… serviciu.
”Cu ceva timp în urmă (nu precizez data, pentru a nu devoala personajul), mă anunță ofițerul de serviciu că la poartă este o mașină cu un cunoscut de-al meu, însoțit de încă o persoană, și care solicită să-mi vorbească. Era în jurul orei 22.00, stăteam pe marginea lacului și ascultam muzică. Nu aveam nici un chef de musafiri, așa că îi spun băiatului să caute un pretext și să scape de ei. După mai puțin de un minut îmi se spune că tipii insistă, fiind foarte important să discute cu mine. Îl întreb pe băiat ce pretext au folosit, pentru a-i confirma, dacă va fi cazul, și îi spun să-i poftească. Nu mică mi-a fost surpriza când l-am recunoscut pe însoțitorul cunoștinței mele, în persoana unui important ministru al cabinetului din acel moment. Urmare a problemelor mele din justiție devenisem un personaj nefrecventabil de către politicienii zilei, așa că nu a trebuit să fac un efort deosebit pentru a mă arăta surprins.
– Scuze, Sorin, că am venit neanunțați și la ora asta. Domnul ministru a ținut mult la discreție, din motive lesne de înțeles, îmi spune cunoștința.
Îi poftesc să ia loc, îi intreb dacă vor să servească oareșce și, spre marea mea bucurie, se mulțumesc doar cu un pahar cu apă.
– Domnule Vîntu, mă bucur să vă cunosc personal, își începe ministrul speech-ul. Am auzit o mulțime de lucruri despre dumneavoastră, și bune, și rele, și am decis, urmare a recomandării distinsului nostru prieten comun (și întinde o mână reverențios către cunoștința mea), să vă vizitez pentru a le fructifica împreună pe cele pozitive.
Se vedea clar că își fabricase introducerea înainte de a veni, că încerca să frazeze în așa fel încât o eventuală interceptare făcută de cei de la S.R.I. să nu-l poată incrimina cu nimic, iar eu să cad în cur de fericire că, în sfârșit, providența a adus pe cineva care să mă ajute să-mi fructific lucrurile minunate ce zac în mine. Fiind extrem de curios de motivul vizitei, nu l-am întrerupt cu vreo remarcă specifică impetuozității mele verbale și l-am lăsat să continue.
– Am aflat de la prietenul nostru (același gest) că aveți o expertiză semnificativă în zona financiară (cât pe ce să-mi sară din gură un “hai să moară mă-ta că tu nu știai”), în domeniul fondurilor europene, grație caselor de consultanță pe care le-ați deținut și în domeniul afacerilor. Din această perspectivă aș dori să vă întreb cum vedeți dumneavoastră modalitățile de a mări gradul de absorbție al fondurilor europene?
În momentul ăla mi-am dat seama că, în ciuda limbajului pompos, al aerului de superioritate pe care încerca să și-l mascheze, omul acela era onest”
Citiți articolul integral pe sov.ro.