Salam de Sibiu cu mucegai fals, din faina de orez si vopsea, carnati de Plescoi facuti la Bucuresti, cu soia si coloranti, magiun de Topoloveni din suc de prune importat din Ucraina, cascaval Rucar facut in Germania.
Cata carne contine un kilogram de carne? Pe piata alimentara suntem intr-o permanenta lupta cu falsurile: industria se incapataneaza sa ne vanda apa si soia la pret de carne sau arome chimice la pret de fructe. Calitatea mancarii a scapat de sub controlul autoritatilor, nimic nu mai e ce pare: bio, taranesc, traditional, romanesc, de casa, fara E-uri, natural… Cuvinte magice, care cresc vanzarile, dar ascund tot mai multe minciuni.
Mai nou, e la moda, pe etichete „proteina animala”.
Sorin Minea, producator mezeluri: „Mazga roz… Orice rest de carne care contine proteina poate fi transformata in acea mazga. Aia se imbunatateste cu apa, se adauga apa in ea, ca sa fie rehidratata, mai castigi ceva prin apa care o pui…”
Sorin Minea, producator mezeluri: „Beleaua noastra e ca in 26 de ani, si unele retete care erau bune am reusit sa le distrugem.”
Cum se straduiesc cativa producatori sa salveze salamul de Sibiu vedeti la „Romania, te iubesc!”.
Si in materie de branzeturi, producatori mici si cinstiti sunt ingenunchiati de concurenta neloiala.
Nicu Bumb, producator telemea: „Consumam 6-7 litri de lapte pentru 1 kilogram de telemea si pleaca de la noi cu 11 lei kilogramul de telemea.”
In Romania, exista de anul acesta trei produse pentru care Comisia Europeana baga mana in foc ca sunt de calitate, pentru ca se produc dupa retete locale vechi si sanatoase: cum le distingem, cine sunt oamenii care le produc si ce ingrediente folosesc, vedeti la „Romania, te iubesc!”. Teoretic, odata protejate denumirile lor, piata falsurilor ar trebui sa dispara.
Bibiana Stanciulov, producator magiun: „Pare o chestiune paradoxala sa spui ca magiunul de prune se face din prune, dar asta am fost noi obligati sa facem prin standard.”