O grupare suspectată de evaziune fiscală în domeniul farmaceutic anihilată, miercuri, în urma a 64 de percheziţii, a pus pe piaţă medicamente contrafăcute pentru tratarea cancerului şi a altor boli grave, fapt catalogat ca fiind „fără precedent” de către specialiştii în drept. Dincolo de prejudiciul produs prin evaziune şi spălare de bani, estimat de anchetatori la 3 milioane de euro, membrii grupării ar putea fi acuzaţi de ucidere din culpă, după ce medicamentele falsificate – care nu erau periculoase pentru organism, dar nici nu conţineau substanţă activă – au ajuns la bolnavii de cancer. Din acest punct de vedere, suspecţii riscă peste 10 ani de închisoare. Însă, tocmai pentru faptul că aceste medicamente nu erau în mod direct nocive, avertizează experţii, acuzaţiile sunt greu de probat, infracţiunea putând fi dovedită doar pe baza rezultatelor unor expertize medicale. Scandalul ar putea căpăta proporţii internaţionale, după ce s-a aflat că astfel de medicamente contrafăcute au ajuns, prin operaţiuni de export, în alte ţări UE, precum Germania, Danemarca sau Marea Britanie.
Potrivit noii legislaţii româneşti în materie penală, „uciderea din culpă ca urmare a nerespectării dispoziţiilor legale ori a măsurilor de prevedere pentru exerciţiul unei profesii sau meserii ori pentru efectuarea unei anumite activităţi se pedepseşte cu închisoarea de la 2 la 7 ani”. Dacă prin fapta săvârşită s-a cauzat moartea a două sau mai multor persoane, limitele speciale ale pedepsei se majorează cu jumătate, astfel încât membrii grupării ar putea risca peste zece ani de închisoare. Avocatul Bogdan Vlad a declarat pentru PUTEREA că suspecţii care au pus pe piaţă medicamente contrafăcute pentru tratarea cancerului ar putea fi încadraţi la fapta de ucidere din culpă, însă aceasta este greu de dovedit. În opinia avocatului, cazul este o premieră pentru jurisprudenţa românească. „În cazuistică, în jurisprudenţă, nu am mai avut aşa ceva”, a declarat avocatul. Chiar dacă un bolnav sau mai mulţi şi-ar fi pierdut viaţa în urma unui astfel de tratament cu „apă chioară”, din punct de vedere juridic este dificil de probat, potrivit avocatului, că respectivele persoane ar fi supravieţuit, chiar în condiţiile unui tratament adecvat. „Din punctul de vedere al expertizei, nu poate determina nimeni şansele de supravieţuire”, a precizat Bogdan Vlad. Bolnavii sau familiile lor, a mai arătat acesta, ar putea deschide în instanţă acţiuni prin care să ceară despăgubiri celor care le-au vândut medicamente false.
Scandal internaţional
Reţeaua se ocupa de importul de medicamente din Turcia, dintre care o parte era exportată mai departe în spaţiul intracomunitar, iar o altă parte era vândută în ţară, prin intermediul lanţului de farmacii Elena. Suspecţii ar fi vândut medicamente în valoare totală de cinci milioane de euro, însă până în prezent anchetatorii nu au stabilit exact câte dintre aceste medicamente erau contrafăcute. În UE, gruparea vindea medicamentele contrafăcute mai ieftin cu o treime faţă de preţul pieţei, pentru ca marfa să fie astfel mai atractivă pentru clienţii străini. Este vorba despre flacoane de Sutent, Velcade, Pegasys şi Hereceptin – toate medicamente contra cancerului – care nu conţineau substanţa activă decât în cantităţi foarte mici. În România, preţul de piaţă al unui asemenea medicament este de până la 5.000 de euro, însă, în străinătate, aceste medicamente sunt mult mai scumpe.
Percheziţii de amploare
În acest dosar, anchetatorii au făcut, miercuri, 64 de percheziţii la domiciliile unor persoane şi la sediile unor societăţi comerciale din Bucureşti şi judeţele Ilfov, Buzău, Iaşi, Ialomiţa, Argeş şi Olt, zece persoane fiind aduse la audieri. Ancheta vizează fapte de evaziune fiscală şi spălare de bani la comerţul cu medicamente pentru boli grave. Douăzeci de firme specializate în depozitarea şi vânzarea de medicamente s-ar fi sustras de la plata taxelor şi impozitelor către bugetul de stat, prejudiciul fiind estimat la peste trei milioane de euro. “În urma cercetărilor s-a stabilit faptul că, în perioada 2013-2014, reprezentanţii societăţilor comerciale implicate ar fi creat circuite fictive pentru introducerea în lanţul legal a unor medicamente cu valoare mare de piaţă utilizate în tratamentele unor boli grave, precum cancer, hepatită, diabet, procurate la negru de pe piaţa internă sau comunitară. De asemenea, s-a mai stabilit că, prin intermediul societăţilor implicate ar fi fost fost transferate sume importante de bani (aproximativ 5 milioane de euro) către persoanele vizate din circuitul infracţional, iar banii astfel obţinuţi fiind reintroduşi în circuitul ilicit prin transferuri bancare şi contracte de împrumut fictive”, arată Poliţia Română.
ANM a avertizat din 2014
Agenţia Naţională a Medicamentului (ANM) a sesizat autorităţile, în 2014, în legătură cu existenţa în România a unor posibile medicamente falsificate, după ce instituţiile omoloage din Germania şi Danemarca au informat că astfel de produse ar fi ajuns în cele două ţări. „Agenţia Medicamentului din Germania şi cea din Danemarca ne-au sesizat, în trimestrul IV din 2014, în legătură cu existenţa unor medicamente falsificate care ar fi venit din România. În acel moment, am declanşat o anchetă, dar totodată am sesizat autorităţile în legătură cu acest fapt”, a declarat, pentru Mediafax, preşedintele ANM, dr. Marius Savu. Pe de altă parte, potrivit lui Savu, nu există niciun fel de suspiciune cu privire la faptul că în România aceste medicamente au fost distribuite printr-un lanţ de farmacii şi ar fi ajuns la pacienţi. „Nu avem nicio suspiciune că în lanţul românesc s-au eliberat medicamente false şi nici că pacienţii români ar fi intrat în posesia unor astfel de medicamente. Agenţiei Naţionale a Medicamentului nu i s-a cerut verificarea unor astfel de produse”, a mai spus preşedintele ANM. Totodată, Marius Savu a cerut medicilor şi pacienţilor să sesizeze ANM ori de câte ori există suspiciuni cu privire la calitatea medicamentelor.
sursa puterea.ro