
La Hulubeşti, în judeţul Dâmboviţa, primarul coboară din jeep, cu ochelari de soare la ochi, şi trage cu pistolul pentru a-şi pune la punct adversarii. Adrian Chiriţă (46 de ani, membru PNL) conduce comuna din 2008, când a făcut pariu cu prietenii de pahar că poate câştiga primăria fără probleme. Pe atunci, singura lui legătură cu Hulubeştiul era un loc de casă rămas de la bunicii săi. Acolo mai trăgea din când în când Chiriţă şi chefuia. „Îmi făcusem o casă de vacanţă aici şi dintr-o joacă, aşa, am vrut să mă fac primar”.
Aşteptările uriaşe pe care localnicii le aveau de la noul primar s-au ciocnit de frustrarea acestuia că el, omul de afaceri venit de la Bucureşti, trebuie să dea socoteală în faţa unor oameni de la ţară. Din această coliziune au sărit scântei şi s-au aprins scandaluri soldate cu focuri de armă. Adrian Chiriţă a tras cu pistolul pe uliţele comunei după o altercaţie cu preotul satului şi s-a certat cu profesorii din cauza condiţiilor din şcoli. Apoi a intrat în conflict cu viceprimarul, au dizolvat consiliul local, au chemat televiziunile şi s-au înregistrat cu camera ascunsă. Consecinţele au venit de la sine: comuna a bătut pasul pe loc, iar primarul Chiriţă s-a ales cu 16 dosare penale şi a fost condamnat cu suspendare pentru port ilegal de armă.
Adrian Chiriţă e hotărât să mai candideze şi e convins că oamenii o să-l voteze în continuare. A devenit puţin mai smerit decât era în trecut şi vrea să rămână primar pentru că are nevoie de un loc de muncă: „Din cauza politicii mi-am pierdut toate afacerile, iar soţia m-a părăsit pentru că n-a mai vrut să locuiască la ţară. Nu mai am absolut nimic, am rămas doar cu salariul de primar şi am lumina neplătită de două luni. Dacă aş avea bani, n-aş mai sta nici cinci minute aici, în sărăcia asta. Unuia de la ţară îi convine să fie primar: ia 30 de milioane, îi merge vechimea, mai creşte doi porci şi e mulţumit că o duce bine”.
Chiriţă nu e deloc mulţumit. El nu vrea să crească porci şi se gândeşte mereu la vremurile în care avea trei „jeep-uri nou-nouţe“ şi era ditamai patronul. Refuză să se adapteze. Îi place să învârtă pe mână cheile de la Touareg în timp ce se vaită că are lumina neplătită de două luni.
Citi’i articolul integral pe adevarul.ro