Viteza cu care s-au intamplat lucrurile in ceea ce va intra in istoria politica a tarii drept Miercurea Neagra mi-a readus in minte asaltul impotriva statului de drept din iulie 2012. Din pacate, premierul Ciolos a esuat in a se delimita transant de bocitoarele antenizate si a gasit de cuviinta sa critice procedurile ANAF. Mai tarziu a incercat sa mai dreaga busuiocul, dar nu prea persuasiv. Klaus Iohannis a dovedit ca are motivele sale de gratitudine pentru tot ce-a insemnat USL. Este, neindoios, reincarnarea uselismului.
Stim ca in timpul campaniei prezidentiale, somat de Monica Macovei sa condamne fara nicio ambiguitate lovitura de stat avortata din vara anului 2012 (sustinuta de forumul german al carui sef era chiar el), Klaus Iohannis s-a eschivat cat i-a stat in puteri. Declaratia sa de miercuri in favoarea trustului voiculescian si bagatelizarea socanta a ceea ce inseamna domnia legii, fac parte din profilul sau politic, definesc identitatea sa. Din celula sa, Felix are toate motivele sa ranjeasca satisfacut.
Aici si acum nu e vorba de reactii exagerate la o situatie relativ banala, ci de viitorul statului de drept in Romania. De aplicarea legii chiar si in cazul celor care se credeau deasupra ei, gen stipendiatii lui Felix. Pozitia CSM este laudabila si trebuie sustinuta. Independenta justitiei este cheia de bolta a unei veritabile democratii in Romania. Una viabila si functionala, nu un penibil travesti care sa-i avantajeze ad infinitum pe borfasi, plagiatori, escroci si alte asemenea veroase creaturi…
Sursa: contributors.ro