Pe motiv că nu sunt funcţionari publici, parlamentarii au modificat Codul Penal astfel încât să nu mai poată fi anchetaţi de Direcţia Naţională Anticorupţie pentru o serie de infracţiuni grave cum ar fi abuzul în serviciu, conflictul de interese, primirea de foloase necuvenite, falsul şi uzul de fals, trafic de influenţă şi nici să nu mai poată fi verificaţi de Agenţia Naţională de Integritate pentru incompatibilitate sau conflict de interese.
Comisia Juridică a Camerei Deputaţilor a lucrat, pe ascuns, în noaptea de luni spre marţi atât la modificările Noului Cod Penal, cât şi la modificarea proiectului Legii amnistiei şi graţierii.
Potrivit proiectului legii amnistiei şi graţierii, ar urma să fie salvaţi de puşcărie cei anchetaţi sau condamnaţi deja pentru diverse fapte penale pedepsite.
Amnistia îi salvează în special pe politicieni de dosare penale aflate în anchetă sau în faza judecăţii în care sunt incriminaţi pentru fapte penale pedepsite cu până la 6 ani închisoare , iar pentru graţiere îi salvează în special pe politicienii condamnaţi deja cu pedepse până la 7 ani închisoare.
Proiectul Legii amnistierii şi a graţierii nu a mai fost votat în Camera Deputaţilor ( cameră decizională) din cauza scandalului declanşat în jurul parlamentarilor care scapă de puşcărie sau de dosare penale. Între aceştia figurează Adrian Năstase (DOSARUL Zambaccian II) , Dan Voiculescu (dosarele ICA şi şantajul Antenelor), Cătălin Voicu, Dan Pasat, Traian Decebal Remeş, Relu Fenechiu, Tudor Chiuariu, mulţi alţii , între care şi Bogdan Ciucă, membru al Comisiei Juridice (cea care a făcut modificările), învinuit în dosarul imobiliar în care e implicat fostul deputat Mihail Boldea.
Dacă apar în Monitorul Oficial aceste două proiecte de modificări legislative – scoaterea aleşilor şi a profesiilor liberale din categoria funcţionarilor publici şi eliminarea anchetării acestora pentru conflict de interese, trafic de influenţă. alte infracţiuni de corupţie, precum şi modificările proiectului legii amnistiei şi graţierii – , parlamentarii, aleşii locali, poliţişti, magistraţi şi alte categorii de funcţionari, deja condamnaţi, părăsesc puşcăriile, iar celor anchetaţi sau aflaţi în stare de judecată li se închid automat dosarele.
Se poate spune că USL, majoritar în Parlament, a dat liber la corupţie. Proiectul legii amnistiei şi graţierii a fost iniţiat de parlamentarii Nicolae Păun (minoritatea rromă) şi Mădălin Voicu (PSD).
Cum şi-au propus parlamentarii să scape de dosarele penale
Iniţial, proiectul legii amnistiei şi graţierii, promovat de parlamentarii Nicolae Păun şi Mădălin Voicu, viza iertarea pedepselor de până la 4 ani închisoare. Membrii comisiei juridice au extins iertarea astfel: amnistierea faptelor penale care pot fi pedepsite cu până la 6 ani închisoare şi graţierea persoanelor condamnate definitiv cu până la 7 ani închisoare.
Amnistierea- înseamnă iertarea acelor învinuiţi sau inculpaţi care sunt anchetaţi sau judecaţi ( fără hotărâre judecătorească definitivă) pentru fapte penale ce pot fi pedepsite cu maximum 6 ani închisoare. Acestora li se închid automat dosarele penale, iar infracţiunile pentru care erau cercetaţi sau judecaţi NU sunt înscrise în cazierul judiciar. De asemenea, nu li se aplică nici pedepse complementare sau accesorii de genul că nu mai pot fi vota sau candida la alegeri pe o perioada de ani.
Graţierea funcţionează pentru cei condamnaţi deja definitiv până la maximum 7 ani închisoare.
Din dosarele de pe rolul instanţelor sau în cele în care s-au pronunţat deja condamnări definitive se observă că cei mai importanţi beneficiari ai legii amnistierii şi graţierii sunt cei acuzaţi sau condamnaţi pentru corupţie, mulţi parlamentari, aleşi locali, magistraţi, poliţişti, vameşi etc.
Deşi în proiectul legii amnistierii şi graţierii există o precizare potrivit căreia darea şi luarea de mită nu se iartă, există un principiu de drept care anulează acest articol din proiect şi anume: în penal se beneficiază de legea cea mai favorabilă, iar amnistierea şi graţierea sunt mai favorabile. În plus, instanţele au dat pedepse uşoare pentru corupţie de până la 7 ani închisoare. Cu alte cuvinte, vor scăpa de puşcărie aproape toţi cei condamnaţi până acum pentru corupţie.
Pe deasupra, darea de mită, şantajul, abuzul în serviciu, primirea de foloase necuvenite şi alte infracţiuni de corupţie sau asimilate acestora ca falsul în declaraţiile de avere si interese ca si conflictul de interese sunt sancţionate cu pedepse mai mici de 6 ani, aşa că aceste infracţiuni se şterg automat din cazier.
Cine scapă de puşcărie şi cazier dacă legea amnistierii şi a graţierii va fi votată
Adrian Năstase, fost premier, condamnat la doi ani cu executare în dosarul „Trofeul Calităţii” şi condamnat pentru şantajarea unui fost consul la trei ani cu suspendare de primă instanţă în dosarul „Zambaccian II”, scapă de această ultimă condamnare (care s-ar fi transformat în executare, fiind al doilea dosar de condamnare). Şantajul este pedepsit cu mai puţin de 6 ani închisoare. Dosarul se închide. De asemenea, condamnarea cu executare se graţiază.
Dan Voiculescu scapă de ambele dosare, atât de de dosarul ICA unde este acuzat de folosirea funcţiei politice pentru a obţine foloase şi unde prima instanţă de judecată la condamnat la 5 ani închisoare, precum şi de dosarul „Şantajul Antenelor”, unde a fost trimis în judecată pentru complicitate la şantaj.
Cătălin Voicu, fost senator PSD condamnat la 7 ani închisoare pentru trafic de influenţă şi luare de mită.
Gigi Becali, aflat în inchisoare pentru condamnare la 3 ani şi şase luni închisoare în dosarul schimburilor de terenuri cu MapN. El mai scapă de un dosar –sechestrarea celor care i-au furat maşina- dosar în care a fost condamnat cu suspendare, ca şi de dosarul „Valiza”.
Victor Babiuc, fost ministru al Apărării, condamnat la 3 ani închisoare în dosarul în care a fost condamnat şi Becali.
Relu Fenechiu, parlamentar, condamnat la 5 ani închisoare cu executare în dosarul „Transformatorul”.
Bogdan Ciucă, parlamentar PC, membru al comisiei care a făcut modificările, anchetat în dosarul fostului deputat Mihail Boldea.
Foştii parlamentari Monica Iacob Ridzi, Tudor chiuariu, Codruţ Sereş, Zsolt Nagy, Eugen Bădălan, Virgil Pop, Vasile Duţă, Emil Cutean şi mulţi alţii vor scăpa de dosare penale, de condamnări, iar cei aflaţi în detenţie vor fi eliberaţi.
Incă nu există o evaluare a numărului celor care vor ieşi din puşcărie, dar specialiştii apreciază ca ar fi de ordinul câtorva mii, majoritatea politicieni.
Motivele- paravan ale proiectului amnistierii şi graţierii invocate de parlamentarii USL sunt : condiţiile grele din puşcăriile româneşti şi condamnările CEDO pentru aceste condiţii „inumane”, scăderea pedepselor în noul Cod Penal şi armonizarea cu vechiul cod penal, cheltuielile de milioane de euro cu deţinuţii.
Citi continuarea articolului aici
Faptul că aceste modificări ale Codului penal sunt dedicate puşcăriaşilor şi puşcăriabililor care sunt sau au fost demnitari publici(aleşi de electorat), constituie doar o parte a màrşăviei, dar ei nu mai răspund penal nici pentru actele normative sau administrative emise de ei!
Cu o mică modificare la legea contenciosului administrativ ajungem la vremurile de dinainte lui Cuza!
Patrihotii isi votează legi noaptea in regim de urgență să se facă scapati. Sper ca noii oameni politici ce vor conduce destinele noii Romanii sa anuleze toate legile astea.