BN24.RO Tăriceanu și socrul lui Ponta îl blochează pe Iohannis în Parlament | Strategia de Apărare, refuzată la vot

Klaus Iohannis va merge luni în Parlament să prezinde Strategia Națională de Apărare, asumată de liderii partidelor la consultările convocate în urmă cu două săptămâni la Cotroceni. La cererea Președintelui, și Parlamentul trebuie să își asume documentul, numai că, așa cum reiese din stenogramele ultimei ședințe a Birourilor Reunite ale Camerei Deputaților și Senatului, este puțin probabil să se întâmple acest lucru, pentru că președintele Senatului, Călin Popescu Tăriceanu, și socrul lui Victor Ponta, Ilie Sârbu, s-au opus vehement adoptării documentului Președinției. Mai mult decât atît, ân premieră, încă o solicitare a lui Iohannis, legată de înființarea în România a Comandamentului NATO, a fost trimisă spre aprobare la comisii, deși astfel de solicitări, care sunt obligații în calitate de membri NATO, sunt adoptate direct de către plenul celor două camere.

Iată discuția din ședința Birourilor Camerei și Senatului:

Domnul Călin-Constantin-Anton Popescu-Tăriceanu:

Scrisoare din partea domnului Preşedinte Klaus Werner Iohannis, prin care înaintează Parlamentului, în vederea aprobării, Strategia naţională de apărare a ţării pentru perioada 2015 – 2019.

Deci, noi, în mod normal, trebuie să transmitem comisiilor pentru apărare reunite, pentru raport comun, însă eu vreau să vă precizez următorul lucru. Şi acest lucru îl spun şi în calitate de senator, şi de preşedinte al Senatului, dar şi ca reprezentant al Partidului Liberal Reformator.

Noi nu am fost invitaţi, ca partid, la Cotroceni, la discuţia care a avut loc legat de Strategia naţională de apărare. Ca atare, nu am putut să iau cunoştinţă de acest document decât în momentul în care a fost trimis la Senat şi l-am parcurs.

Aşa cum, probabil, aţi observat şi dumneavoastră, Strategia naţională de securitate cuprinde, pe lângă conceptele tradiţionale, o serie de concepte preluate de la Preşedintele Băsescu, potrivit cărora, în securitatea naţională intră toate celelalte domenii: mediu economic, energie, dezvoltare durabilă, sănătate, educaţie, protecţie socială, agricultură, tot.

Prin urmare, avem de-a face cu două lucruri care se întâmplă simultan: transferul acestor atribuţii, care sunt de resortul Guvernului, la Preşedinţie, în cadrul Strategiei de securitate naţională, şi, evident, golirea de conţinut a activităţii Guvernului, cu alte cuvinte, trecerea către o republică prezidenţială. Adică, dincolo de problema de securitate naţională, faţă de care am toată sensibilitatea, într-un mod „subtil”, se merge pe această idee de consolidare a puterii prezidenţiale, spuneam, trăsătură de bază a mandatului preşedintelui precedent.

Din acest punct de vedere, eu vă spun că aşa, în forma asta, nu putem să votăm, chiar dacă a făcut obiectul unor discuţii şi consultări la Cotroceni, şi sigur că vă asumaţi o responsabilitate politică majoră dacă acceptaţi ca strategia să fie aprobată în aceşti termeni.

Vă rog foarte mult, aveţi răbdare şi parcurgeţi-o. Nu am exagerat cu nimic din ceea ce am spus, cred că este o problemă politică majoră. În felul acesta, eludăm prevederile constituţionale şi dăm puteri Preşedintelui în domenii care nu sunt de resortul atribuţiilor prezidenţiale.

Domnul preşedinte al Camerei Deputaţilor, Valeriu Zgonea.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

N-aş vrea să comentez ceea ce aţi spus dumneavoastră. Fiecare grup politic are dreptul de a-şi spune punctul de vedere în comisiile reunite pentru apărare.

Eu v-aş propune următoarea variantă. Eu ştiu că toate grupurile parlamentare…

Domnul Ilie Sârbu:

Dacă puteţi, mai aproape de microfon… sau mai faceţi ceva.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Eu v-aş propune ca grupurile politice parlamentare să-şi exprime punctul de vedere în comisiile pentru apărare. Vă propun următoarea variantă, care mi se pare fezabilă şi care dă şi comisiilor pentru apărare reunite posibilitatea să prelungească termenul dacă consideră că au mai multe lucruri de dezbătut. Eu vă propun o săptămână. Această strategie este discutată de câţiva ani de zile, din ceea ce îmi aduc eu aminte, iar ultima a fost negociată cu toate grupurile politice parlamentare care sunt reprezentate în Parlament. Există şi semnături pe această iniţiativă care a fost transmisă.

O săptămână este un termen fezabil pentru toată lumea. Dacă se adresează Preşedintele statului săptămâna viitoare, la ora 17.00, după aceea, putem s-o votăm.

Dacă comisiile pentru apărare consideră oportună o prelungire cu câteva săptămâni – că au acest drept – se întoarce această cerere, sub semnătura celor doi preşedinţi, pe decizia majoritară în comisie, către Biroul permanent reunit, şi noi acceptăm. Şi putem s-o discutăm şi şase luni, şi un an de zile. Dar eu cred că acest lucru trebuie să meargă, în primul rând, către comisiile pentru apărare, iar termenul de o săptămână este un termen fezabil. Aşa l-am dat şi ultima dată când am discutat-o şi s-a amânat, după aceea, sine die, ultima Strategie naţională de apărare şi a rămas la comisiile pentru apărare.

Este un atribut al Preşedintelui statului, noi avem alte atribute şi haideţi să ascultăm şi punctul de vedere al comisiilor reunite.

Domnul Călin-Constantin-Anton Popescu-Tăriceanu:

Eu vreau să vă spun că nu am absolut nimic împotrivă, nu contest atributul Preşedintelui de a întocmi Strategia naţională de apărare, fără doar şi poate. Nu cred că trebuie… Nu suntem în întrecere, n-avem un termen limită. Sigur, acest lucru nu înseamnă amânarea sine die, sunt de acord, dar, vă rog, în actuala situaţie, lucrul acesta nu poate fi trecut cu repeziciunea unui proiect oarecare de lege şi vă rog foarte mult să procedăm cu…

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Domnule preşedinte, în 2012, Strategia naţională anticorupţie am votat-o într-o săptămână, cu avizul comisiilor juridice. Şi am aprobat-o, în unanimitate, în plenul reunit.

Deci eu cred că, în acest moment, cea mai bună soluţie este s-o dăm specialiştilor pe care fiecare grup politic parlamentar îi are. Şi acei specialişti sunt în Comisia pentru apărare.

Domnul Călin-Constantin-Anton Popescu-Tăriceanu:

Staţi puţin. Deci, domnule preşedinte, sunt de acord cu dumneavoastră, până la un punct. Aşa cum spuneam, aici nu este numai o problemă de securitate naţională, în coordonatele clasice. Da? Nu am comentarii critice negative la această componentă. E o chestiune, mai degrabă, politică, care nu ţine de securitatea naţională, ci ţine de un anumit mod de abordare a relaţiilor interinstituţionale. La asta mă refer.

Domnul vicepreşedinte Atanasiu.

Domnul Teodor Atanasiu:

Domnilor preşedinţi,

Stimaţi colegi,

Eu cred că, dacă Preşedintele României are şase luni de la instalarea în mandat ca să vină în faţa Parlamentului cu această strategie, noi nu trebuie să-l împiedicăm s-o facă în cele şase luni, mai ales că au avut loc consultări politice cu toate partidele parlamentare la Cotroceni şi toată lumea a agreat acest lucru.

În al doilea rând, nicio strategie de securitate naţională nu modifică atribuţiile instituţiilor statului: Guvern, Preşedinţie şi alte instituţii. Indiferent de inventarierea vulnerabilităţilor sau a ameninţărilor la adresa securităţii naţionale, nu se modifică atribuţiile statului, dar noi trebuie să identificăm în strategie acele ameninţări, acele vulnerabilităţi, nu să ne facem că nu le vedem fiindcă nu sunt la Preşedinţie, ci sunt la ştiu eu ce minister respectivele atribuţii.

Deci, nu cred că are vreo legătură modificarea atribuţiilor instituţiilor statului cu Strategia de securitate naţională, de aceea, eu vă propun s-o dezbatem pe procedura pe care am convenit-o şi cu care am fost cu toţii de acord în urma consultărilor de la Cotroceni.

Mulţumesc.

Domnul Călin-Constantin-Anton Popescu-Tăriceanu:

Domnul senator Ilie Sârbu.

Domnul Ilie Sârbu:

În urmă cu câteva luni de zile, când era consilier domnul Scutaru la Palatul Cotroceni, a fost la Comisia pentru apărare din Senat. Sigur, ne-a prezentat mai mult o schiţă a ceea ce urma să se întâmple. Noi n-am văzut materialul. Nu ştiu, îl avem, nu-l avem? A ajuns la cineva? A ajuns doar la dumneavoastră în mapă? Nu l-am văzut.

Domnul Călin-Constantin-Anton Popescu-Tăriceanu:

Materialul nu este distribuit.

Domnul Ilie Sârbu:

Dar nu cred că e admisibil ca, indiferent ce strategie ajunge şi indiferent cine o face, să treacă prin Senat doar aşa, onorific, la vot – n-am înţeles cum –, iar comisiile de specialitate să nu aibă niciun cuvânt de spus. Totuşi, până la urmă, tot ce se întâmplă pe domeniul apărării, siguranţă naţională şi celelalte trec prin comisiile de specialitate. Acolo se dezbat, vin reprezentanţii ministerului, vin chiar miniştrii la unele dintre ele şi, după ce se ajunge la un anumit punct de vedere –  câteodată nu se ajunge, aţi văzut că ajungem la plen – lucrurile intră în dezbaterea plenului şi se aprobă.

Prezentarea, sigur, domnul Preşedinte poate s-o facă şi, după aceea, să vină la comisie. Sau avem noi timp până luni să ne pronunţăm pe ceea ce constatăm că n-are nicio legătură cu tema pe care o propune.

Domnul Călin-Constantin-Anton Popescu-Tăriceanu:

Domnul deputat Dan Motreanu.

Domnul Dan-Ştefan Motreanu:

Din câte ştiu eu, domnule lider, la întâlnirea cu Preşedintele României, partidele politice au primit cel puţin un draft pe această strategie de securitate.

Domnul Călin-Constantin-Anton Popescu-Tăriceanu:

Un proiect, adică.

Domnul Dan-Ştefan Motreanu:

Da, un proiect pe această strategie de securitate. Am crezut că această strategie s-a discutat în cadrul fiecărui partid şi e absolut normal ca, după acest moment, reprezentanţii partidelor politice în Parlamentul României, respectiv în Comisia pentru apărare, să aibă un punct de vedere conturat. De aceea, susţin şi eu propunerea făcută de domnul preşedinte Zgonea ca să dăm un termen pentru raport comisiilor pentru apărare de o săptămână.

Domnul Călin-Constantin-Anton Popescu-Tăriceanu:

Domnule preşedinte Zgonea, până în momentul de faţă, înţeleg că există disponibilitatea necesară pentru ca acest document să fie dezbătut înainte de aprobarea în comisiile pentru apărare.

Ceea ce vă propun eu este următorul lucru: dacă domnul Preşedinte doreşte să adreseze un mesaj, mă rog, referitor la Strategia naţională de apărare, lucrul acesta nu presupune, în mod obligatoriu, ca în aceeaşi zi, după mesaj, să se şi voteze. Domnia Sa vine să prezinte Parlamentului viziunea pe care o are.

Deci, eu cred că trebuie să dăm un termen rezonabil la comisii, ca să se poată analiza şi dezbate şi, după aceea, sigur că intră pe procedura firească.

Domnule preşedinte Zgonea, vă rog.

Articolul integral îl puteți citi pe bn24.ro