Intr-un ionterviu acordat Revistei 22, fostul presedinte al Consiliului Superior al Magistraturii Alina Ghica a declarat ca asociatii profesionale precum Asociatia Magistratilor si Uniunea Nationala Judecatorilor din Romania nu au luat pozitie in timpul anului trecut, atunci cand judecatorii si procurorii au fost atacati constant de catre puterea politica. “Nu a existat vreo luare de pozitie nici in momentul in care judecatorii Inaltei Curti au fost pur si simplu exterminati in spatiul public, nici cand procurorii care instrumentau diverse dosare au fost asimilati „hoardelor staliniste“, nici cand membri ai CSM au fost demonizati pur si simplu de anumite trusturi de presa, nici cand Inspectia Judiciara a hotarat ca independenta sistemului judiciar a fost afectata prin luarile de pozitie ale diversilor politicieni. Probabil, faptul ca, in sfarsit, CSM a devenit aparatorul judecatorilor si procurorilor care pronunta hotarari si trimit in judecata persoane care nu convin spectrului politic a suparat asociatiile magistratilor.”
De ce a acceptat sectia de procurori a CSM devansarea termenului la cererea premierului Ponta? Este aceasta o cedare?
Nu cred ca e vorba de o cedare a sectiei de procurori. E vorba pur si simplu de o reconsiderare a termenelor fata de care pot fi facute actele necesare prevazute in regulamentul de organizare si functionare a CSM. Sunt doua saptamani in care pot fi facute aceste acte, care se suprapun cu sarbatorile pascale.
CSM va urma o procedura identica, ma refer la audieri publice, cu cea precedenta?
CSM si-a asumat inca de anul trecut, prin sectia de procurori, aceasta procedura transparenta. Reamintesc ca necesitatea acestei proceduri a fost subliniata si in ultimul raport pe tara, pe care Comisia Europeana l-a intocmit. Se va merge exact pe procedura initiata de fostul ministru al Justitiei.
Care este opinia dvs. in legatura cu aceasta intelegere politica?
Nu ma intereseaza intelegerile politice. Pe mine ca judecator, ca magistrat ma intereseaza ca in varful celor mai inalte structuri ale parchetelor si ale instantelor sa fie oamenii cei mai competenti, cei mai bine pregatiti atat din punct de vedere profesional, cat si ca integritate si moralitate. Ceea ce s-a dezbatut in spatiul public in ultima vreme, din pacate, nu lasa sa se vada ca lucrurile ar sta tocmai asa. Urmeaza insa ca, prin sectia de procurori, CSM sa-mi inlature aceste indoieli sau sa mi le confirme.
Cum ar fi trebuit concret sa fi aratat aceasta procedura ca sa fie in acord cu cerintele CE?
Sincer, dincolo de orice proceduri recomandate de Comisia Europeana, mi-as fi dorit ca si la nivelul parchetelor sa se urmeze aceeasi procedura ca la nivelul instantei supreme. Si anume, se depun candidaturi in fata sectiei pentru judecatori, care sunt analizate, dezbatute, iar dintre acele candidaturi una este trimisa spre semnare presedintelui Romaniei. Chiar daca legea in acest moment ne impune ca ministrul Justitiei sa faca niste propuneri, eu, ca judecator, mi-as fi dorit sa vad ca in fata ministrului Justitiei se prezinta mai multi candidati procurori, care si-au depus proiectele, CV-urile, traseul profesional si isi sustin in fata ministrului proiectele, iar acesta, pe baza unor criterii de performanta, propune cateva spre avizare, cum spune legea, CSM-ului. Iar noi, ca un corp al magistratilor, sa le putem aprecia proiectele, intentiile, cariera, performantele, profesionale si morale. Ar fi trebuit un set de criterii care sa fie facute publice.
Putem vorbi de o politizare in acest caz?
Procedura in sine, asa cum o prevede legea, este una politica. Ministrul Justitiei, ca reprezentant al Executivului, propune candidatii, iar presedintele ii numeste. Cel putin in situatia actuala, asa cum a rezultat si din declaratiile publice ale decidentilor, nu poate fi exclusa presiunea din partea factorului politic in cadrul acestei proceduri.
Cum comentati numirea lui Robert Cazanciuc in functia de ministru al Justitiei?
Nu pot sa comentez prea mult numirea domniei sale, nu-i cunosc cariera si nici eventualele performante profesionale. Imi doresc, ca magistrat si membru CSM, deci ca parte si reprezentant al sistemului, ca acesta sa se pozitioneze echidistant fata de toate problemele sistemului aflate in responsabilitatea sa, fie din zona parchetelor, fie din zona instantelor si aceeasi implicare in rezolvarea lor.
In ce situatie va fi pus CSM in privinta d-lui Nitu? Intrevedeti posibilitatea ca CSM sa-si reconsidere pozitia?
Candidatura d-lui Nitu a fost respinsa pentru niste argumente foarte clare expuse de CSM. Mi-e greu sa cred ca intr-un interval de 4 luni acele criterii au fost indeplinite de candidat. Cred ca pozitia CSM trebuie sa se raporteze la pozitia anterioara pe care a avut-o in privinta respingerii unei candidaturi.
Deci, sa ne asteptam la un alt aviz negativ.
Nu ma pot substitui colegilor din sectia de procurori. Va pot spune ce as face eu in calitate de membru al CSM. Numai daca ar exista argumente care sa infirme cele retinute anterior in hotararea de respingere a candidaturii, mi-as schimba pozitia. Va dau un exemplu. Unul dintre criteriile pe care le-a avut in vedere la acel moment sectia pentru procurori a fost faptul ca d-l procuror Nitu nu a avut performante in ceea ce priveste intocmirea actelor de urmarire penala. Nu cred ca a realizat de la acel moment pana astazi alte acte de urmarire penala, care sa indreptateasca schimbarea atitudinii sectiei.
Va surprinde ca, pana acum, Comisia Europeana a fost atat de reticenta in a-si exprima pozitia fata de intelegerea politica?
Din experienta pe care o am cu expertii din cadrul Comisiei Europene, am invatat un lucru: acestia asteapta desfasurarea unor procese, nu intervin in cadrul lor decat in situatia in care se dovedesc a fi niste abateri evidente de la proceduri de legalitate, transparenta si profesionalism. Da, ma astept la o reactie a Comisiei Europene pe aceasta modalitate in care se incearca numirea conducatorilor din varful Ministerului Public si sper ca si de aceasta data Comisia va avea in vedere ceea ce noua ni se cere in cadrul MCV, respectiv excluderea oricaror influente politice din justitie.
Vedem insa ca ambasadele SUA si Marii Britanii sustin intelegerea politica.
Pragmatic vorbind, nici Ambasada SUA si nici Ambasada Marii Britanii nu sunt parte in Mecanismul de Cooperare si Verificare. Noi avem niste angajamente ca justitie, ca putere in stat, asumate fata de Comisia Europeana, fata de UE, nu fata de aceste ambasade. Este pozitia pe care, din punct de vedere politic, au inteles sa si-o exprime.
Credeti ca ne putem alege cu o alta bila neagra in viitorul raport MCV din aceasta cauza?
Orice intelegere politica a fost sanctionata negativ in cadrul MCV si nu cred ca va fi de data aceasta o alta interpretare.
Intregul Interviu il puteti citi aici
D-a Ghica permiteti-mi sa va contrazic, nu „face pasi inapoi”, ci este pe cale de a se disipa pana la disparitie.
Vina este a noastra a romanilor, pentru ca am votat politicieni.
Ei au impresia ca noi avem doar OBLIGATII, de exemplu sa-i intretinem, iar ei AU VOIE SA FACA CE VOR MUSCHII LOR.