In cele doua mandate pe care le-a avut ca sef de stat, Traian Basescu s-a remarcat prin implicarea directa in viata politica, economica, sociala si externa a Romaniei, respectand eticheta pe care singur si-a definit-o, aceea de “presedinte-jucator”.

S-a autoinvitat la sedintele de Guvern, s-a certat cu premierii, s-a luptat cu partidele de la putere, a fost primul presedinte suspendat de doua ori si a criticat dur Parlamentul caracterizat de coruptie.

Pe plan extern, a incercat sa tina cat mai stransa relatia cu Republica Moldova, a batut palma cu Barack Obama pentru instalarea unui scut antiracheta in Deveselu si s-a tinut tare in fata Rusiei, pe care a acuzat-o ca sprijina terorismul, in contextul conflictului armat din Ucraina. Intr-un cuvant, a incercat sa se tina de cuvantul dat in campania electorala din 2004, care l-a facut pentru prima data presedinte, mergand pe axa „Axa Bucuresti – Londra – Washington”.

Pe 21 decembrie 2014, Traian Basescu va fi scapat de cea mai mare umilinta a vietii sale, dupa cum declara in 2011, in emisiunea “Dupa 20 de ani”, difuzata la PRO TV. Seful statului a spus atunci ca functia de presedinte a reprezentat pentru el „cea mai mare umilinta a vietii” sale, explicand ca, cel putin dupa 2007, s-a simtit jignit in continuu.

2004: Traian Basescu obtine primul mandat de presedinte dupa o repriza de … lacrimi

Traian Basescu si-a inceput mandatul de presedinte al Romaniei printr-o lovitura de teatru. Candidatura sa a picat ca o bomba in mijlocul unei conferinte de presa – devenita deja celebra – cand Theodor Stolojan a anuntat ca renunta la cursa pentru Cotroceni din cauza unor probleme medicale. Imaginea cu Traian Basescu plangand si “sacrificandu-se” pentru binele Aliantei D.A. a facut inconjurul lumii, fiind preluata inclusiv de agentiile internationale de presa.

 

Si-a preluat primul mandat pe 21 decembrie 2004, dupa o confruntare electorala „istorica” cu Adrian Nastase, in care a surprins opinia publica vorbind de comunisti: “Mai, Adriane, ce blestem o fi pe poporul asta de a ajuns pana la urma sa aleaga intre doi fosti comunisti?” Prin aceasta remarca bine calculata, Traian Basescu isi asuma imaginea de fost comunist, insa in acelasi timp dadea si un semnal electoratului ca este gata sa isi schimbe imaginea.

Nici campania sa electorala nu a fost una obisnuita pentru “scena normala” a politicii romanesti, candidatul Aliantei Dreptate si Adevar promitand pe toate afisele ca romanii vor avea o viata frumoasa cu el, prin celebrul slogan “Sa traiti bine!”. De altfel, el primul sau mandat este caracterizat de impunerea cotei unice de 16% si reducerea impozitului pe profit.

 

Mai trebuie remarcat si faptul ca Traian Basescu a iesit invingator cu 51,23% din totalul voturilor exprimate, devansandu-l pe contracandidatul sau, Adrian Nastase, care a obtinut 48,77%, desi fostul premier conducea in sondaje.

2005: Incep razboaiele lui Basescu cu Voiculescu si Tariceanu

In 2004, Traian Basescu a castigat presedintia, insa nu si Parlamentul, unde majoritatea era detinuta de PSD. Atunci, Traian Basescu si-a aratat pentru prima data “puterea” de presedinte-jucator, convingandu-l pe Dan Voiculescu sa vina cu partidul sau, Partidul Umanist Roman, pe langa Alianta D.A. Astfel, cu ajutorul lui Voiculescu, la sfarsitul lunii decembrie, Guvernul PDL-PNL primeste votul de investitura in Parlament, desi alegerile parlamentare fusesera castigate de PSD. Nu dureaza insa mult, iar Basescu loveste din nou: “Sunt un adept al unor alegeri anticipate imediate pentru a scapa de o solutie imorala care se numeste PUR”, anunta seful statului pe 5 ianuarie 2005. Neoficial, acesta este inceputul razboiului dintre Basescu si Voiculescu. Drept urmare, acesta din urma schimba numele partidului din “umanist” in “conservator” si este initiatorul primei actiuni de suspendare a celui care “l-a tradat”. Expresia “solutie imorala” a ramas insa lipita si acum pe fruntea Partidului Conservator, care, oficial, nu mai este condus de Voiculescu.

 

Anul 2005 debuta astfel printr-o perioada de framantari politice, fiind fluturata ideea alegerilor anticipate. Alianta DA incepe sa faca noi planuri electorale si ii cere premierului Calin Popescu Tariceanu sa demisioneze, ca sa provoace alegeri anticipate. Liberalul promite ca se va tine de cuvant.

In aceasta perioada, presedintele se remarca prin participarea sa la sedintele de Guvern, pe care le si conduce, prin criticile la adresa ministrilor care gestionau criza aviara, dar mai ales prin indicatiile “pretioase” in operatiunile de administrare a zonelor afectate de inundatiile puternice. In acest context al inundatiilor din iulie 2005, cand zeci de oameni au murit, premierul Calin Popescu Tariceanu da semnalul razgandirii si anunta ca nu mai demisioneaza, deoarece tara se confrunta cu probleme grave. „Nu e momentul abandonului. Lasitate ar fi fost sa demisionez acum”, a explicat Tariceanu. Din acest moment, relatiile dintre cei doi se inrautatesc si incepe un nou episod al “razboaielor Basescu”, episodul Tariceanu.

 

In 2006, Basescu afirma public faptul ca regreta ca l-a numit pe Tariceanu in functia de premier si are loc prima disputa cu acesta, pe tema retragerii trupelor romanesti din zonele de conflict. Aceasta decizie era sustinuta de PNL, insa nu si de presedintele Romaniei, care se opunea puternic retragerii trupelor romanesti din Irak. In martie 2007, premierul Calin Popescu Tariceanu prezinta un comunicat de presa al Guvernului Romaniei, in care anunta ca preia, pentru un timp limitat, cu titlu interimar, responsabilitatile ministrului de Externe, pana cand se va rezolva starea de blocaj din Ministerul Afacerilor Externe. Acest blocaj fusese generat de decizia lui Basescu de a NU-l numi in functie pe Adrian Cioroianu, dupa 43 zile de la demisia din functie a lui Mihai Razvan Ungureanu. Pana la urma, problema este rezolvata de Curtea Constitutionala, iar Cioroianu isi preia functia de ministru al Afacerilor Externe.

Lupta dintre cei doi atinge punctul culminant in ianuarie 2007, cand presedintele iese intr-o declaratie de presa sa anunte ca premierul Tariceanu i-a propus sa faca un “pact cu oligarhiile”. El arata presei celebrul “biletel roz”, care fusese dezvaluit deja de Elena Udrea, si care preciza ca presedintele fusese rugat de Tariceanu sa intervina la Parchet in favoarea omului de afaceri Dinu Patriciu, anchetat in dosarul Rompetrol.

Continutul acestui bilet a fost facut public chiar de Palatul Cotroceni:

“Draga Traiane,
1. Iti trimit alaturat un document redactat de Petromidia in legatura cu cercetarile care au loc.
2. Daca ai ocazia sa vorbesti la Parchet despre subiect?”

2005 – 2006: Arhivele fostei Securitati, deconspirarea lui „Felix” si condamnarea comunismului

Chiar la inceputul mandatului sau, pe 28 februarie 2005, are loc prima sedinta a Consiliului Suprem de Aparare a Tarii sub conducerea lui Traian Basescu. Seful statului isi incepe primul mandat cu o hotarare foarte importanta: predarea a doua treimi din arhiva fostei Securitati, adica 12 km de arhiva, catre Consiliul National pentru Studierea Arhivelor Securitatii. Trei ani mai tarziu, dupa o contestatie a lui Dan Voiculescu, descoperit de CNSAS drept sursa “Felix” a fostei Securitatii, Curtea Constitutionala decide ca legea dupa care functiona Consiliul este neconstitutionala, iar CNSAS nu mai are voie sa dea verdicte de politie politica, intrucat nu este o instanta de judecata.

Mai mult decat atat, in decembrie 2005 ia nastere Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului, sub autoritatea Guvernului Tariceanu, dupa ce, initial, Traian Basescu a refuzat aceasta idee. Insa in 2006, seful statului anunta infiintarea Comisiei Tismaneanu, aparand ca initiator al luptei pentru condamnarea comunismului. Astfel, in decembrie 2006, seful statului condamna comunismul din Romania intr-un discurs tinut in Parlament, discurs care se baza pe probele oferite de raportul Comisiei Prezidentiale de Analiza a Dictaturii Comuniste din Romania, condusa de Vladimir Tismaneanu. Gestul presedintelui a starnit un scandal public, opiniile fiind impartite in doua. In timp ce unii laudau aceasta masura simbolica, fara nicio valoare juridica, altii il acuzau pe Basescu de faptul ca se foloseste de aceasta condamnare pentru a obtine capital electoral si avantaje politice.

2005: Rapirea ziaristilor romani in Irak

In martie 2005, Romania este lovita de o stire care ingrozeste pur si simplu nu numai populatia, ci si opinia publica internationala. Trei jurnaliști romani – Ovidiu Ohanesian, Sorin Miscoci si Marie Jeanne Ion – sunt rapiti in Irak, rapitorii cerand, in schimbul eliberarii, ca Romania sa-si retraga trupele din Irak.
Acest incident avea sa tina o tara intreaga cu sufletul la gura, iar unul dintre personajele principale era chiar Traian Basescu. In calitate de sef al statului si comandant al Consiliului Suprem de Aparare a Tarii, presedintele coordoneaza toate actiunile Romaniei pe plan extern, militare si politice, astfel ca la Palatul Cotroceni a fost convoaca o celula de criza, condusa de .. Traian Basescu.

Criza ostaticilor din Irak s-a incheiat pe 22 mai 2005, dupa 55 de zile de captivitate. Doi ani mai tarziu, in iulie 2013, Traian Basescu anunta de la Palatul Cotroceni capturarea lui Omar Hayssam, unul dintre oamenii cheie in actiunea de rapire a ziaristilor, in urma unei operatiuni “neautorizate”.

 

La intrebarea „De unde a fost preluat Omar Hayssam, daca nu din Siria?”, Basescu a replicat: „Aici e cheia. Cum sa va spun, cand Romania a efectuat o operatiune neautorizata, pe teritoriul altui stat. Deci nu confirm si nu infirm nimic”.

2007: Intrarea Romaniei in UE si prima suspendare din functie a presedintelui Traian Basescu

Anul 2007 este marcat de unul dintre cele mai importante evenimente din istoria Romaniei, aflata sub mandatul presedintelui Traian Basescu. De la 1 ianuarie, tara noastra devine in mod oficial stat membru cu drepturi depline al Uniunii Europene, ca urmare a unui proces de lunga durata, derulat insa cu ajutorul celor care s-au aflat la Palatul Cotroceni. Trebuie mentionat ca, in iunie 1995, cand Ion Iliescu era presedinte, Romania a depus cererea de aderare la UE, iar in anul 2000, sub presedintia lui Emil Constantinescu, are loc deschiderea oficiala a negocierilor de aderare a Romaniei.

Insa, daca pe plan extern, Romania era in centrul atentiei datorita acestui eveniment major, pe plan intern situatia era mult mai complicata. La doar cateva saptamani de la aruncarea in public a bombei numita “biletelul roz”, sunt declansate procedurile de suspendare din functie a sefului statului – operatiune nemaintalnita pana atunci in Romania. In Parlament este votata o comisie al carui sef este desemnatDan Voiculescu si care avea misiunea sa inventarieze incalcarile constitutionale ale presedintelui.Astfel, in aprilie 2007 noua majoritate parlamentara constituita in jurul PNL – PSD voteaza suspendarea din functie a presedintelui Romaniei. Numarul parlamentarilor care s-au pronuntat “pentru” aceasta masura extrema, 322, este popularizat de Traian Basescu in turneele sale electorale, organizate ulterior pentru a obtine sprijin din partea poporului. Inainte de acest vot insa, presedintele a apucat sa faca o promisiune foarte importanta: “In situatia in care, in pofida avizului Curtii Constitutionale, Parlamentul va vota suspendarea mea, in maxim 5 minute de la vot voi demisiona din functie si voi chema in fata electoratului si pe cei care au generat un abuz constitutional prin suspendarea presedintelui”.

Supriza insa. La fel ca Tariceanu in 2005, Basescu se razgandeste, ca sa “nu accentuez si sa nu prelungesc criza politica”. „Baieti, ne vedem la referendum peste 30 de zile”, le-a transmis atunci Traian Basescu celor 322 de parlamentari. Iar seful statului a dovedit ca inca mai avea priza la popor: 6 milioane de romani au votat pentru ramanerea sa in functie.

 

Nu la fel s-a mai intamplat insa si la finalul acelui an, in 2007, cand seful statului a organizat un referendum pentru introducerea votului uninominal in aceeasi zi cu alegerile europarlamentare. Doar un sfert din populatia cu drept de vot s-a prezentat la urne, astfel ca referendumul a fost invalidat.

Sapte ani mai tarziu, intr-o emisiune televizata, presedintele incerca sa ofere o explicatie pentru decizia de a NU demisiona: „Inainte de vot, am avut impresia ca ii mai pot opri, dand semnalul cu cinci minute, daca se voteaza suspendarea. Asta, tradus pentru politicieni, trebuia sa fie: Baieti, aveti un candidat care sa ma poata bate? Ca va bat in alegeri prezidentiale. Nu am reusit sa ii conving sa renunte la vot”, a spus Traian Basescu, precizand ca aceasta este ”traducerea corecta” a gestului cu anuntul demisiei sale in 5 minute, din 2007.

2009: Al doilea mandat la Cotroceni – alegerile prezidentiale

Anul 2009 incepe sub spectrul organizarii alegerilor prezidentiale, astfel incat toata scena politica era deja foarte tensionata. Pe masura ce se apropia perioada campaniei electorale, apareau tot mai multe certuri intre PDL si PSD, care, oficial, se aflau intr-o alianta de sustinere a guvernului condus de Emil Boc. Conflictul explodeaza in momentul in care Traian Basescu provoaca demiterea ministrului Comunicatiilor Dan Nica (PSD), ceea ce rezulta intr-o demisie in bloc a tuturor membrilor guvernului desemnați de PSD. Romania se confrunta cu o noua criza politica.

In octombrie, Guvernul Boc este demis de Parlament prin motiune de cenzura, fiind pentru prima data, in istoria post-decembrista, cand un guvern este demis de catre Parlament. Acesta este momentul in care apare in scena Klaus Iohannis, viitor presedinte al Romaniei peste 5 ani, propus la acea vreme de PSD, PNL si PC pentru functia de premier. Traian Basescu il respinge insa, desemnandu-l pe Lucian Croitoru. Blocajul continua, deoarece Croitoru nu este sustinut de majoritatea parlamentara, astfel ca Basescu vine cu un nou nume, Liviu Negoita (PDL), care, bineinteles, nu reuseste sa formeze o majoritate si isi depune mandatul..

Intre timp, vin alegerile prezidentiale, iar campania electorala capata o turnura scandaloasa, la modul propriu. Cotidianul Gardianul publica, in 26 noiembrie 2009, un film in care presedintele Traian Basescupare a lovi un copil peste fata, incident care ar fi avut loc in timpul unui miting electoral din 2004. Omul de afaceri Dinu Patriciu declara, in aceeasi zi la un post de televiziune ca, de fapt, la mitingul de la Ploiesti, din 2004, Traian Basescu a lovit copilul de doua ori: prima data in plex si apoi peste fata, asa cum apare in imaginile difuzate in presa. Presedintele il da in judecata atat pe Dinu Patriciu, cat si pe reprezentantii ziarului Gardianul, pentru „minciuna si trucarea unor filmari. Traian Basescu a castigat procesul cu Patriciu, in urma carora a cerut despagubiri simbolice de un leu.

Un alt moment devenit celebru la alegerile prezidentiale din 2009 este ultima confruntare intre cei doi candidati la functia suprema in stat, Traian Basescu si Mircea Geoana. Fostul comandant de nava a profitat de avantajul unei informatii pe care o obtinuse in acea perioada, luandu-l in surprindere pe fostul ministru de Externe cu o intrebare incomoda despre vizita privata acestuia la resedinta mogulului Sorin Ovidiu Vintu – un om cu o imagine foarte proasta in Romania din cauza trecutului sau controversat.

 

De altfel, se poate spune ca Basescu a castigat alegerile prezidentiale din 2009 si datorita campaniei in care tema principala a fost lupta cu “mogulii de presa” – un termen prin care seful statului ii definea pe care “utilizeaza trusturile media pe care le detin in batalia politica”. De-a lungul celor doua mandate, referindu-se la ei, Traian Basescu a mai utilizat si alte expresii, precum “grupuri de interese”, “grupuri de tip mafiot” sau “rechini”. Cei vizati de aceste “stampile prezidentiale” au fost Sorin Ovidiu Vintu, Dinu Patriciu, Dan Voiculescu si Sebastian Ghita.

Tot la alegerile prezidentiale din 2009 a ramas in istorie momentul de la inchiderea urnelor, cand Mircea Geoana aproape ca sarea de bucurie, anuntand: “Am invins! Mihaela, dragostea mea…”. In acea seara, Traian Basescu i-a raspuns razand, din poarta PDL: “Un fleac, i-am ciuruit!”.

Astfel, rezultatele finale au fost: Traian Basescu – 50,34 %, iar Mircea Geoana 49,66 %.

2008-2009-2010: Criza economica si masurile de austeritate

In 2008, cand premierul Calin Popescu Tariceanu incingea PIB-ul tarii, iar economia “duduia”, incep sa apara primele semne ale crizei financiare internationale si in Romania. Presedintele Traian Basescu face o serie de vizite-fulger la cateva companii importante, iar la final anunta ca “aceasta criza economica globala afecteaza Romania, dar avem solutii sa facem ca efectele crizei sa fie diminuate”. “Ar fi fost absolut nejustificat ca intr-un moment in care se prefigureaza tot mai clar efecte ale crizei pentru economia romaneasca si pentru forta de munca romaneasca, presedintele sa stea la Cotroceni si sa astepte ce zic ziaristii sau politicienii angajati in campanie”, a declarat la acea vreme presedintele-jucator.

 

In primavara anului 2009, Traian Basescu, vizibil ingrijorat, se adreseaza Parlamentului, intr-o analiza despre criza economica globala, precizand ca se impune aplicarea unui pachet de masuri pentru combaterea efectelor economice si sociale. La mijlocul anului 2010, Basescu folsoeste o expresie foarte plastica pentru a descrie situatia in care se afla Romania, referindu-se la bugetari ca la „omul gras” din economie, care trebuie „sa slabeasca” in continuare. In felul acesta, seful statului facea o previziune sumbra asupra a ceea ce urma sa se intample: promulgarea legilor austeritatii, adica taierea salriilor bugetarilor, reducerea ajutorului de somaj si taierea pensiilor. Toate aceste masuri cu impact negativ asupra traiului de viata al populatiei, cu impact negativ previzibil asupra popularitatii initiatorului, sunt anuntate personal de Traian Basescu, desi, in mod tehnic, apartineau Guvernului condus de Emil Boc.

Acela a fost momentul in care presedintele Romaniei a pierdut tot capitalul de popularitate care il ajutase sa castige de doua ori fotoliul de la Cotroceni. Cativa ani mai tarziu, a venit si cu o explicatie personala referitoare la acel moment:

2011: Un an ghinionist pentru Traian Basescu

2011 este un an nefast pentru Traian Basescu, din mai multe puncte de vedere. In primul rand, este vorba despre aderarea Romaniei la Spatiul Schengen, subiect care – de aceasta data – poate fi pus pe lista neagra a NErealizarilor sale. In discursul anual pe care il tine in fata ambasadorilor, presedintele declara (in iunie 2011) ca Romania cere ca aderarea sa la Spatiul Schengen sa se faca in baza regulilor convenite prin tratatele UE si sa nu fie tratata discriminatoriu! In zadar insa. Romania nu a reusit nici pana la aceasta data sa intre in randul “tarilor civilizate” din Schengen, in special din cauza opozitiei anumitor state (precum Olanda) care sunt nemultumite de reforma justitiei din tara noastra.

Un alt episod neplacut pentru Traian Basescu a avut loc in iunie 2011, cand, cu ocazia comemorarii anexarii Basarabiei de catre URSS in 1940, presedintele a afirmat despre Regele Mihai ca abdicarea acestuia din 1947 ar fi fost “un act de tradare a interesului national al Romaniei” si ca regele ar fi avut, ca sef al statului, partea sa de responsabilitate pentru Holocaustul impotriva evreilor si romilor.

 

Aceste declaratii au provocat un scandal public de proportii, iar Basescu a fost criticat inclusiv de unii membri ai PDL, precum Toader Paleologu. In schimb, Casa Regala nu a comentat declaratiile lui Basescu. Dupa un an de la acest scandal, seful statului afirma: “Am un regret profund ca am spus public ce gandesc. Si asta imi arata ca uneori politicienii, macar in chestiuni foarte sensibile, este bine sa nu spuna ce gandesc”.

Tot in 2011 incepeau sa apara primele semne ale “furtunii” Rosia Montana. Fara sa se fereasca, ba dimpotriva, Traian Basescu facea campanie pentru inceperea exploatarilor la Rosia Montana. El a declarat la PRO TV ca, inainte de lua o pozitie publica in cazul Rosia Montana, a cerut mai multe rapoarte de la autoritati si, in plus, a mers personal la fata locului unde a facut cateva poze. Asa a ajuns la concluzia ca proiectul este rentabil din punct de vedere economic. Pe de alta parte, seful statului sustine ca cei care se tem de o eventuala poluare exagereaza. Drept urmare, i-a invitat pe specialisti sa bea apa din iazul de la Rosia Montana, ca sa se convinga singuri ca nu exista niciun pericol.

Materialul integral îl puteţi vedea pe stirileprotv.ro