spitalSpitalele de stat din România ar putea ajunge, nu peste mult timp, datoare vândute unor clinici private. Noile regulă privind transferarea pacienților, puse la punct de Casa Națională de Asigurări de Sănătate, clinicile private nu vor mai primi doar valoarea taxelor plătite direct de pacient, ci vor purea să factureze chiar şi valoarea serviciilor medicale prestate de spitalul de stat de unde a fost transferat pacientul. Prevederile apar în proiectul de Hotărâre a Guvernului pentru aprobarea pachetelor de servicii medicale şi a Contractului-cadru care reglementează condiţiile acordării asistenţei medicale în cadrul sistemului de asigurări sociale de sănătate pentru anii 2014 – 2015, document care urmează să fie adoptat de executiv.

Până în prezent, spitalele private care transferau pacienţi în spitalele de stat erau obligate să le achite acestora contravaloarea integrală a costurilor tratamentului. Măsura viza stoparea practicii unor clinici private de a transfera la stat cazurile cu complicații, care deveneau nerentabile prin creşterea costurilor tratamentului.

Liber la conflict de interese!

Potrivit proiectului publicat săptămâna trecută de CNAS, articolul 96.1/5/i mai nou şi spitalele de stat vor fi obligate să platească, în cel mult 30 de zile, contravaloarea serviciilor medicale pentru cazurile transferate în clinicile private.

Proiect HG

Aici intervine, însă, conflictul de interese, pentru că în majoritatea acestor situaţii, medicul-sef de la stat care decide transferul pacientului e unul şi acelaşi cu medicul … din clinica privată. Mai precis, medicii care coordonează în acelasi timp spitale de stat și clinici private au tot interesul să-și transfere pacientii de la spitalele publice la cele private, motivându-și decizia prin lipsa materialelor medicale necesare.

Conflictul de interese în care se află medicii care lucrează simultan la stat și la privat a fost admis în 2013 într-un document oficial al Ministerului Sănătătii, dar de atunci nu a fost luată nicio măsură concretă pentru rezolvarea situației.

„In conditiile unei evolutii relativ liniare a fondurilor alocate sanatatii in ultimii ani, putem considera ca, odata cu cresterea sumelor decontate spitalelor private, s-a redus proportional finantarea spitalelor din sectorul public de servicii de sanatate. Mentinerea actualelor mecanisme va conduce la cresterea exponentiala, pe masura aparitiei de noi furnizori privati, a proportiei fondurilor pe care acestia le atrag din bugetul FNUASS, in detrimentul finantarii unitatilor publice, care asigura rezolvarea majoritatii cazurilor critice si complexe, precum si a celorlalte interventii terapeutice pentru categoriile de populatie care nu-si pot permite platile suplimentare solicitate de furnizorii privati. In astfel de situatie limita, statul va fi obligat sa compenseze din ce in ce mai mult acest deficit de finantare cu fonduri suplimenatre de la bugetul de stat, se arata in raportul MS.

Pacienții, puși de două ori la plată

Prin modificările legislative puse la cale de CNAS, primul care pierde este pacientul, obligat să plătească de două ori acelaşi serviciu medical. Bolnavii trebuie să plătească statului, prin contribuția lunară vărsată la asigurarea obligatorie de sănătate (CASS), dar și clinicii private.

Proiectul CNAS mai prevede și eliminarea barierei prin care spitalele private dintr-un județ nu puteau contracta mai mult de 5% din totalul paturilor finanțate din Fondul Asigurărilor de Sănătate în acel județ. Numărul de paturi contractat de fiecare spital cu CJAS este hotărâtor pentru stabilirea banilor primiți de la Casa de Asigurări de Sănătate.

Limita a fost introdusă pentru a evita scurgerile de fonduri obținute din asigurările de stat către spitalele private, lăsând spitalele publice fără surse importante de finanțare. Desființarea acestei limite de 5% pentru spitalele private le va permite acestora să concureze cu spitalele publice pentru banii statului. Învingătorul acestei competiții nu este stabilit de catre pacienți, pe baza unei concurențe reale, ci comisii paritare ale CNAS, asupra cărora planează acuzații de partizanat.

Proiectul a fost publicat pe site-ul CNAS în urmă cu câteva zile, pe 2 aprilie 2014, dar niciunul dintre oficialii din Ministerul Sănătății nu a făcut până în prezent vreun comentariu despre aceste schimbări.