O serie de documente din Arhivele Naţionale obţinute de ziarul PUTEREA relevă faptul că rechinii imobiliari Virginica Tanţi Dumitrescu, Adrian Ciorobea şi Marin Goştin au pus mâna pe 22 de hectare de teren ale Aşezământului Ghica în condiţiile Legii 10/2001 pentru retrocedarea imobilelor preluate abuziv de regimul comunist, deşi administratorul (epitropul) acestui domeniu fusese expropriat şi despăgubit în 1938 de către Primăria Municipiului Bucureşti cu peste 10 milioane de lei pentru o parte din aceste proprietăţi, după ce autorităţile interbelice au decis că sunt de utilitate publică, în vederea lucrărilor de regularizare a râului Colentina.

Domeniile Aşezământului au fost obţinute în instanţă în baza Legii 10/2001 de către o urmaşă a familiei Ghica, Simone Ralleti, rudă prin alianţă cu familia domnitorului, cu ajutorul unor rechini imobiliari printre care Virginica Tanţi Dumitrescu, Adrian Ciorobea şi Marin Goştin, care au cumpărat de la aceasta drepturile litigioase. Ulterior, pe aceste terenuri a fost dezvoltat un proiect imobiliar de lux, Tei Lake Residence, artizanii acestuia fiind cei enumeraţi mai sus. Numai că Legea 10/2001 se referă la imobilele preluate abuziv de către comunişti între anii 1945 şi 1989, iar epitropul Aşezământului Ghica a fost despăgubit pentru proprietăţile respective, aşa cum reiese dintr-un document al Ministerului Lucrărilor Publice şi al Comunicaţiilor, emis în data de 19 iulie 1938. „Acest document îl îngroapă definitiv pe Goştin Marin şi pe gaşca lui infracţională compusă din Adrian Iordache (director juridic la PMB) – Virginica Tanţi Dumitrescu – Adrian Ciorobea – Toma Sutru – Neculai Onţanu – Ion Iordan – Dalia Stegarus – Elena Niţă etc. Se vede negru pe alb cum Epitropul Grigore Ghika a fost expropriat şi a primit despăgubiri fantastice de ordinul zecilor de milioane de lei pentru proprietăţile pe care le avea pe malul râului Colentina. Dreptul la cele 22 hectare primit de Goştin + Tanţi Dumitrescu + Ciorobea nu există! Succes organelor de anchetă care nu au făcut absolut nimic pentru repunerea părţilor în situaţia anterioară şi pentru readucerea terenurilor în patrimoniul statului român”, au declarat sursele care ne-au pus la dispoziţie documentele.

Publicăm aceste documente în facsimil şi reproducem partea referitoare la despăgubirile primite de epitropul Aşezământului Ghica în urma exproprierii:

„Deciziune Nr. 60.119 din 19 iulie 1938 cu privire la autorizarea lucrărilor de regularizare a râului Colentina şi a asanării lacurilor Floreasca şi Tei traversate de acest râu.

Având în vedere cererea Primăriei Municipiului Bucureşti, Uzinele Comunale (…) prin care Primăria solicită înfiinţarea unui baraj pe locul în care se găseşte actualmente barajul lacului Tei, în scopul de a ridica nivelul lacului Tei cu încă 4 m, iar al lacului Floreasca cu încă 90 cm, având ambele lacuri nivelul la cota 75,50, pentru ca mlaştinile insalubre din Vlea Colentinei şi marginile lacurilor insalubre să fie acoperite de un strat de apă, care să nu permită vegetaţia plantelor acuatice;

Având în vedere că lucrările solicitate au fost declarate de utilitate publică prin Înaltul Decret Regal Nr. 2.030 din 11 iulie 1933, în conformitate cu art 36 din Legea Regimului Apelor.

(…)

Având în vedere procesul-verbal de evaluare întocmit de Serv. Apelor la 30 Ianuarie 1937, cu privire la despăgubirile cuvenite pentru terenurile ce vor fi ocupate, construcţiunile şi folosinţele ce urmează a fi desfiinţate în vederea lucrărilor;

(…)

Având în vedere întâmpinările scrise cu privire la pretenţiunile de despăgubire pentru bunurile expropriate, la cedarea materialelor rezultate din dărâmarea clădirilor şi la pretenţiunile de posesiune asupra unora din bunurile expropriate formulate de următorii:

(…)

87. Epitr. Grigore Ghica-Vodă (…)

Având în vedere că lucrările solicitate sunt de interes public.

(…)

MINISTERUL:

(…)

Paragraful 3:

Pentru bunurile expropriate, specificate mai jos, Primăria Municipiului Bucureşti, Uzinele Comunale, este obligată să plătească proprietarilor odată pentru totdeauna următoarele despăgubiri:

(…)

B. Proprietăţi situate pe malurile lacului Teiu

67. Proprietatea Aşezământului Grigore Ghica Vodă

Procurator Alexandru Ghica

(…)

Total general despăgubirile cuvenite Aşez. Ghica 10.334.525”.

Alte documente, din Monitorul Comunal al Primăriei Municipiului Bucureşti, arată cum Consiliul Primăriei a luat în discuţie, dar a amânat „fixarea preţului pe metru pătrat de teren expropriat la proprietatea moştenitorilor Ghica Vodă”, fapt care dovedeşte că această chestiune se afla de ceva timp pe masa autorităţilor interbelice.

„Ingineria” imobiliară, „îngropată” de DNA

În urma „ingineriei” prin care Virginica Tanţi Dumitrescu, Adrian Ciorobea şi Marin Goştin au pus mâna pe 22 de hectare în una dintre cele mai scumpe zone ale Capitalei a fost depusă şi o plângere la DNA, însă procurorii au dat o rezoluţie de neînceperea urmăririi penale (NUP). „La data de 07.04.2005 persoana vătămată Ghika Grigore a formulat plângere penală împotriva sus-numiţilor, solicitând să se efectueze cercetări sub aspectul săvârşirii infracţiuniilor prev. de art. 215 (n.n. – înşelăciunea) (…), motivat de faptul că numita Ralleti Simone Helene, cu prilejul revendicării Palatului Ghika Tei şi a terenului în suprafaţă de aproximativ 22 ha, denumite generic Moşia Colentina, a indus în eroare autorităţile administrative, judiciare şi bisericeşti cu privire la calitatea sa de epitrop legatar al Aşezământului Grigore Ghika Voievod”, se arată într-o rezoluţie din 2011 a Direcţiei Naţionale Anticorupţie prin care rechinii imobiliari şi Simone Ralleti primeau NUP. Rezoluţia poartă semnătura procurorului şef serviciu Vasile Ioniţă şi a procurorului George Nica.

În plângere, Grigore Ghika, petiţionarul, arăta că Simone Ralleti a uzurpat calitatea de moştenitor al averii familiei Ghika, calitate care îi aparţine. Motivarea rezoluţiei DNA prin care a dat NUP: nu e vina lui Ralleti, care a cerut, ci a autorităţilor, care i-au dat. „Faptul că în mod neîntemeiat, cel puţin printr-o gravă neglijenţă, autorităţile administrative i-au reconstituit dreptul de proprietate, deşi la o analiză temeinică a documentaţiei prezentate ar fi trebuit să-i respingă aceste cereri introduse în nume propriu, nu poate fi imputabil făptuitoarei în sensul reţinerii în sarcina acesteia a infracţiunii de înşelăciune, deoarece era de atribuţia comisiilor de aplicare a Legii nr. 18/1991 şi a Legii nr. 1/2000 să analizeze şi să solicite orice documente considerate relevante pentru soluţionarea cererilor, o cerere însoţită de documentaţie, chiar şi incompletă, nefiind aptă să inducă în eroare funcţionarii publici cu pregătire de specialitate”, se arată în rezoluţia DNA.

Aşezământul Ghica, lăsat de domnitor bucureştenilor

Aşezământul Grigore Ghica Voievod a fost fondat în 1833, prin Legatul domnitorului Ţării Româneşti Grigore Ghica al IV-lea. Potrivit legatului, aşezământul este format din Palatul Ghica, biserica, lacul, parcul şi o suprafaţă însemnată de teren. Prin testament al domnitorului, aşezământul care-i poartă numele avea două scopuri: „plăcerea nevinovată şi petrecerea plăcută a poporului” şi „ctitorirea şi înfrumuseţarea bisericilor”, pentru pomenirea numelui său. Prin acelaşi legat au fost instituiţi epitropi care trebuiau să îndeplinească două condiţii: să fie descendenţi direcţi ai domnitorului Grigore Ghica (n.n. – Simone Ralleti este rudă prin alianţă) şi să fie desemnaţi prin dispoziţie testamentară de ultimul epitrop recunoscut legal. Epitropii aveau doar un drept de administrare, „pentru ca după încetarea noastră din viaţă să nu ajungă din neîngrijire sau din nesocotinţa urmaşilor noştri, prin ruinarea lor puţin câte puţin, a se pustii totul”. (Testamentul lui Grigore Ghica, 1833)

Sursa text, foto, documente: puterea.ro

Comments are closed.