cardsanatate1Cardurile de sănătate ar putea rămâne simple bucăți de plastic, fără valoare, dar pentru care se vor cheltui bani grei. Totul din cauza unui proiect de mântuială realizat de Ministrul Sănătății și Casa Naţională de Asigurări de Sănătate, pentru care se vor cheltui peste 20 de milioane de euro. Inițatorii au „uitat” să prevadă în buget și banii necesari pentru distribuirea cardurilor către asigurați, iar medicii de familie și-au anunțat deja refuzul ferm de a se ocupa de o astfel de sarcină birocratică. Nici banii pentru cititoarele de carduri – necesare atât medicilor de familie, cât și spitalelor sau farmaciilor – nu au fost prevăzuți în buget. Prin urmare urmare, chiar dacă românii își vor primi într-un final cardurile cu cip, nu le vor putea utiliza nicăieri.

 

Ce date trebuie să conţină cardul de sănătate

Conform HG 900/2012, cardul este obligatoriu de la 1 ianuarie 2013 pentru toţi cetăţenii români cu vârsta de peste 18 ani şi va conţine datele de identificare ale posesorului, respectiv numele acestuia, codul unic de asigurat, care va fi format din 20 de caractere şi diferit de codul numeri personal (CNP), precum şi informaţii medicale despre deţinător, precum RH-ul, grupa sanguină şi istoricul medical.

Cardul va permite atât identificarea calităţii de asigurat – lucru care va certifica utilizarea corectă a fondului de asigurări sociale de sănătate pentru pacientul care s-a prezentat la medic, cât şi accesul medicilor de familie şi medicilor de urgenţă la o serie de date medicale cu risc vital ale pacienţilor.

Cu acordul pacientului, medicul de familie va încărca pe card date medicale, precum persoane de contact în caz de urgenţă, grupa sanguină, donator de organe şi boli cronice, informaţii care pot salva viaţa pacientului, putându-se evita administrarea de medicamente incompatibile cu profilul său medical.

La activare, pacienţii îşi vor alege un cod PIN, pe care îl vor tasta în „POS” de fiecare dată când beneficiază de un serviciu medical. Medicul de la Urgenţe va putea avea însă acces la date minimale de risc vital, pe baza unui cod PIN special. Cardul de sănătate va fi folosit şi în spitale, dar şi la farmacii.

Pe lângă reglementarea identităţii elec tronice, o altă extra-opţiune a cardului de sănătate aflată în discuţie este şi posibilitatea evaluării medicului la sfârşitul consultaţiei. Dacă se va concretiza, pacientul poate tasta „0″ la sfârşitul consultaţiei dacă nu e mulţumit de servicii şi „1″, dacă e mulţumit. O astfel de opţiune specială există şi în alte ţări în care a fost implementat cardul electronic de sănătate şi este menită să îi responsabilizeze pe medici.

 

Producția cardurilor, în ritm de melc

Producţia cardurilor, care ar trebui să conţină şi un certificat digital emis de Ministerul de Interne, a fost mult întârziată. Nu s-au găsit încă bani pentru cititoare şi nu a fost stabilită nici modalitatea de distribuţie

În ciuda promisiunilor optimiste ale noului preşedinte al Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate, cardurile ar putea să nu fie gata nici până la sfârşitul acestui an. Date indispensabile de la Ministerul de Interne nu au fost încă înscripţionate, iar fondurile pentru cititoare lipsesc cu desăvârşire. Nu se ştie nici cum vor fi distribuite documentele către populaţie, având în vedere că personalul din casele de asigurări este insuficient, iar medicii de familie refuză să fie „secretarii” pacienţilor.

Prima dovadă a lentorii cu care se derulează proiectul cardului este nerespectarea termenelor unui memorandum semnat pe 03.04.2013, ce prevedea o serie de măsuri de punere în circulaţie a cărţii electronice de identitate (ID-CARD). Este vorba mai exact de cardul de sănătate, în care sunt încorporate şi nişte certificatele digitale emise de Ministerul de Interne, cu informaţii aferente cărţii de identitate. Cu alte cuvinte, cardul de sănătate va ţine loc de buletin la ANAF, poliţie etc. Acest memorandum prevedea ca procesul de producţie a cardurilor cu certificat de la MAI să înceapă la 15 aprilie 2013, într-un ritm de 1 milion de documente pe lună.

Actul mai prevedea ca, în paralel, la Direcţia de Paşapoarte, să se personalizeze cardurile, pe măsură ce CNAS transmite datele asiguraţilor. Autorităţile nu au fost însă gata până la 15 aprilie şi, mai mult, nu au făcut nici modificările legislative pentru punerea în aplicare a memorandumului. Contractul pentru producerea efectivă a cardurilor s-a semnat pe 23 aprilie între cele trei instituţii – CNAS (organizator şi administrator), Ministerul Sănătăţii (responsabil cu plăţile) şi Imprimeria Naţională (responsabilă de tipărire).

Conform calendarului din contract, CNAS a transmis la Direcţia de paşapoarte, până la sfârşitul lui mai, în jur de 220.000 de înregistrări ale asiguraţilor, iar pe baza acestor date, Imprimeria a efectuat două testări. În primă fază, doar certificatele de la CNAS au fost inscripţionate. Certificatele MAI nu au putut fi introduse în cip, întrucât Imprimeria nu-şi adaptase aplicaţia pentru scrierea de certificate digitale multiple (cel emis de MAI şi cel aferent cardului de sănătate).

Motivul ar reprezenta întârzierea cu care CNAS a transmis datele necesare către Imprimerie. Prima testare a avut loc în 16 mai 2013, pe când ordinul preşedintelui CNAS a fost emis în 22 mai. În prezent, Imprimeria ne-a transmis că a finalizat dezvoltarea aplicaţiei de scriere a certificatelor multiple şi că „s-au făcut teste de personalizare cu date complete”. „Imprimeria a produs până acum 2,5 milioane de blanchete, ce vor fi personalizate în perioada următoare. CNIN va livra cardurile la casele de sănătate judeţene, de la sfârşitul lui iulie 2013″, ne-a transmis biroul de presă al CNIN.

 

Primele carduri, la sfârșitul lunii iulie

Până la 31 iulie 2013, ar trebui să fie gata primul lot de 200.000 de carduri, cu date ale asiguraţilor din judeţul Arad, în forma în care au fost transmise de CNAS. Numai că modalitatea de distribuţie a cardurilor e incertă. În cazul în care soluţia stabilită de CNAS de distribuire a cardurilor, prin casele teritoriale de asigurări, se dovedeşte a fi neviabilă (personal insuficient), tot procesul de sortare va trebui regândit. Această activitate va necesita costuri suplimentare, dar şi întârzieri majore în distribuirea cardurilor. Proaspătul preşedinte al CNAS, Cristian Buşoi, nu a oferit soluţii pe această temă, dar a promis că proiectul va fi finalizat până la sfârşitul anului.

 

Distribuirea cardurilor, sub semnul întrebării

Preşedintele Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate, Cristian Buşoi, vrea să-i convingă pe medicii de familie să distribuie cardul de sănătate, iar în schimbul acestui ajutor ar putea găsi surse suplimentare de finanţare pentru medicina de familie. Buşoi a spus că doreşte ca, pînă la sfîrşitul acestei luni, să fie tipărite cel puţin 200.000 de carduri care să fie distribuite apoi către casele judeţene. „Trebuie ca, pînă la sfîrşitul acestei luni, să tipărim cel puţin 200.000 de carduri şi va trebui să începem şi să le distribuim către casele judeţene. Săptămîna viitoare o să transmit o scrisoare către preşedinţii judeţeni să intre în dialog activ cu medicii de familie. Trebuie găsite soluţii pentru sprijinul medicilor de familie pentru încheierea proiectului cardul de sănătate”, a declarat Cristian Buşoi.

Preşedintele CNAS spune că fără sprijinul medicilor de familie va fi imposibil ca aceste carduri să fie distribuite numai de către casele de asigurări judeţene. „Nu-i putem obliga, de asta şi vrem să discutăm cu ei, şi să-i convingem că e important inclusiv pentru relaţia dintre medic şi pacient. Legea spune foarte clar că dovada de asigurat se va face cu cardul, probabil că de la anul ca să poţi să îţi decontezi serviciile trebuie să fi avut nişte asiguraţi care au venit cu cardul să facă dovada”, a spus preşedintele CNAS. Buşoi a mai spus că în schimbul acestui ajutor ar putea fi găsite surse suplimentare de finanţare pentru medicina de familie.

Potrivit preşedintelui Societăţii Naţionale de Medicină Familiei, Rodica Tănăsescu, medicii de familie nu vor fi nevoiţi să distribuie cardurile naţionale de sănătate. Distribuirea cardurilor de sănătate a reprezentat principalul motiv de dispută între Casa Naţională de Asigurări de Sănătate şi medicii de familie, în ultima perioadă. În timp de CNAS susţinea că, potrivit legislaţiei în vigoare, este de datoria medicilor să distribuie pacienţilor aceste carduri, medicii de familie refuzau vehement distribuirea acestora şi nu recunoşteau responsabilitatea, pe motiv că nu au timp suficient şi că în nici o altă ţară europeană unde s-au distribuit cardurile de sănătate, împărţirea către pacienţi nu a fost pusă în cârca medicilor de familie.

 

Cititoarele de carduri, „uitate” de autorități

După stabilirea normelor de distribuţie, o altă problemă spinoasă este legată de achiziţia cititoarelor, fără de care cardurile de sănătate ar fi o simplă bucată de plastic în buzunar. Aceste aparate nu au fost prevăzute în caietul de sarcini şi în contract, iar autorităţile nu au o soluţie concretă pentru achiziţionarea acestora.

Până acum, CNAS a publicat doar un ordin care prevede ce condiţii tehnice trebuie să îndeplinească cititoarele, fără a menţiona nimic însă despre sursa de finanţare. Un astfel de aparat costă între 100 şi 1.000 de euro şi tot ce speră reprezentanţii Casei este să cadă la o înţelegere cu medicii. Mai exact, aceştia să-şi cumpere singuri aparatele. „Casa nu are buget prevăzut pentru cititoare, urmează să găsim o soluţie în urma discuţiilor cu medicii. Până la urmă, trebuie să ajungem la un compromis”, declara Doru Bădescu, fostul şef CNAS. Medicii de familie sunt însă de părere că acestea trebuie cumpărate prin licitaţie naţională, pentru a obţine şi preţuri mai mici. „Şi calităţile tehnice şi mentenanţa sunt mai bine supravegheate astfel. Nişte cititoare nefuncţionale înseamnă practic blocarea consultaţiilor. În plus, cardul de sănătate nu este proiectul nostru personal, ci al CNAS”, argumentează dr. Rodica Tănăsescu, preşedintele Societăţii Naţionale a Medicilor de Familie.

3 COMENTARII

Comments are closed.