Cand Adrian Nastase a intrat, in 2012, in puscarie, aproape ca l-am rugat, in „National”, „suportati cateva luni, domnule Nastase, neplacuta experienta a recluziunii si loviti-ne cu o carte mare, ca va da mana! Aveti grija, insa, sa nu semene cu rumegusul didactic «Revolutie si Reforma», de Iliescu Ion!”.

Miezul Universului a facut exact ce i-am transmis sa nu faca. Ieri, am intrat in libraria de pe Dorobanti, aflata fata in fata cu Liceul „Caragiale”. Radea Caragiale vazand vitrina cu ceasloavele tale, Adriane! Vreo sapte-opt caramizi — ce caramizi?, stabilopozi! — cu operele Marelui Vanitos. Le-am rasfoit de la ora 10 si 5 la 10 si 17 minute. Arghezi zicea ca nu trebuie sa mananci toata roata de cascaval ca sa te prinzi de calitatea fromage-ului. Am gustat cateva bucatele din zgrunturoasa materie si pot sa-ti transmit ca ai rupt digul nesimtirii, Adriane! Totul — Gorbaciov, Kissinger, Bush, Reagan, „inainte si dupa Malta”, NATO, CIA, Masoneria, Vaticanul — se invarte in jurul tau, chiar si basinile tale sunt istorice, Adriane! Vezi ca in fata chalet-ului de la Cornu te asteapta Napoleon, sa-i dai o carte cu dedicatie, Adriane! Ai scris mai mult decat a citit toata presa romana — includ aici manuale scolare, lecturi obligatorii de vacanta, agende de SmartPhone si meniuri de crasme proaste — Adriane!

Aloooo, Adrian Cantitate, ma auzi? Nu te invit sa imi citesti articolul, ca sa nu te smulg de la masa cu intarsii de sidef, argint sau pietre pretioase, unde scrii mult-mult-mult si arid-arid-arid cu mama Mont Blancului sau cu unchiul Microsoftului, ba, Adrian Sahara! Ce nu povestesti e mai interesant decat interminabilele tale procese verbale. Ca procese de constiinta n-ai! Imi dau seama dupa cat te-ai dilatat pe hartie. Daca-ti pun foile una langa alta, asfaltez Calea Victoriei, Adriane! Ia cauta sa vezi cate carti au scris Lampedusa, Matei(u) Caragiale si Axel Munthe! Sa-ti amintesc de Vinea sau Pastorel? Doua genii care lucrau la filigran! Tu — cu monumentalul! Detinutii politici din anii ’50 si muncitorii lui Ceausescu, din anii ’80, au sapat Canalul Dunare-Marea Neagra ca sa faci tu baie! La cat balegaresti pe hartie, ai timp sa si gandesti?

Acum sa te invat ce inseamna scrisul. Poetul Lucian Perta are un vers: „Sunt singur cuc! Si cucul zbrrrr!”. „Mai mult nu se poate in limba romana”, a considerat Ioan Grosan. „Sunt singur cuc! Si cucul zbrrrr!” era de ajuns sa scrii in celula, ca ramanea ceva dupa tine, Adriane! Dar eu sunt tampit ca-l compar pe Lucian Perta cu tine — Orfevrierul si Batoza! Dintr-un singur punct de vedere iti dau dreptate. Ai facut puscarie degeaba. Adica ai facut puscarie si n-ai invatat nimic. Esti mai lacom si mai arogant ca inainte, bolnavule!

 

Sursa: enational.ro