14-15-autostrada-shutterstock-38-465x390Mai mult de jumătate din visteria Companiei Naționale de Autostrăzi, din perioada 2008-2015, a fost alocată construcției de autostrăzi, respectiv 5,75 miliarde euro, din care aproximativ 1,5 miliarde euro, bani de la stat, s-au cheltuit numai pentru finanțarea loturilor București-Ploiești și Câmpia Turzii-Gilău.

În pixul directorilor care au ocupat fotoliul de general al CNADNR, în ultimii opt ani, a stat aproape 10,9 miliarde euro pentru autostrăzi, reabilitarea drumurilor naționale și construcția variantelor ocolitoare. Pentru tăierea panglicii a 447 km de autostradă, oficialii CNADNR au plătit, în perioada 2008-2015, 4,61 miliarde euro. Un calcul simplu arată că în fiecare an s-a ascuțit foarfeca pentru tăierea panglicii a circa 55,8 km de autostradă. Din bugetul total alocat de 10,9 miliarde euro, Compania Națională de Autostrăzi a făcut plăți în valoare totală de 8,66 miliarde euro, bani facturați pentru autostrăzi, reabilitări DN-uri și variante ocolitoare.

Cel mai păgubos contract al României

Americanii de Bechtel au tras lozul câștigător pentru construcția de autostrăzi în România. Potrivit datelor furnizate de Compania Națională de Autostrăzi, România a cheltuit 13,51 milioane euro/km de autostradă, în perioada 2008-2013, pentru două tronsoane în lungime totală de circa 111 kilometri, respectiv București-Ploiești și Câmpia Turzii-Gilău.
În programul de autostrăzi pentru perioada 2008-2015 numai două loturi de autostradă au fost finanțate integral din bani de la bugetul de stat. Loturile de autostradă, București-Ploiești în lungime 58,9 km și Câmpia Turzii-Gilău în lungime de 51,8 km au costat statul român circa 1,5 miliarde de euro. Cei mai mulți bani, respectiv puțin peste 1 miliard euro, s-au cheltuit pentru lotul de autostrada Câmpia Turzii-Gilău. Americanii de la Bechtel au reușit să încaseze acești bani de la bugetul de stat doar pentru 52 km de autostradă nefinalizați. La sfârșitul anului 2009 s-a finalizat primul lot în lungime de aproximativ 42,3 km,  iar a doua bucată de autostradă, de circa 9,5 km, s-a dat în folosință la sfârșitul anului 2010. Principalul client al Companiei Naționale de Autostrăzi a primit cei mai mulți bani în perioada 2008-2010, când a încasat aproximativ 500 milioane de euro bani de la bugetul de stat. Dacă Bechtel a încasat aproximativ un miliard de euro pentru nici 52 km de autostradă, Compania Națională de Autostrăzi a achitat peste 480 milioane de euro după ce au dat în folosință 58,9 km de autostradă între București și Ploiești.
Autostrada „regilor asfaltului“

Primii 16 km de autostradă construiți de Pizzarotii cu aproximativ 164 milioane de euro. Al doilea lot, construit de firmele UMB Spedition şi Tehnostrade (patronate de către Dorinel Umbrărescu), PA&CO (deţinută de către Costel Căşuneanu) şi Euroconstruct Trading ’98 (administrată de Dan Besciu) a costat aproximativ 320 milioane de euro.
Construcția celor 42,5 km de autostradă între Moara Vlăsiei-Ploiești a costat circa 299 milioane euro , cu tot cu TVA, aproximativ 18 milioane de euro s-au cheltuit cu terenurile și încă aproximativ 2,2 milioane de euro s-au decontat firmei Consitrans pentru consultanță. Pentru finalizarea primilor 3,2 kilometri de autostradă care fac legătura autostrăzii cu Bucureștiul, specialiștii din CNADNR au estimat că se cheltuiesc încă aproximativ 34 milioane de euro. Potrivit CNADNR, un kilometru de autostradă cu 3 benzi pe sens în zona urbană şi banda de urgenţă în zona extraurbană costă, în medie, 8,4 milioane euro.

Zece miniștri s-au perindat la conducerea Ministerului Transporturilor

În perioada 2008-2015, la conducerea Ministerului Transporturilor au fost 10 miniștrii: Ludovic Orban, Radu Berceanu, Anca Boagiu, Alexandru Nazare, Ovidiu Silaghi, Relu Fenechiu, Ramona Mănescu, Dan Șova, Ioan Rus și Iulian Matache în prezent. Cei mai mulți km de autostradă, respectiv 126,6, s-au inaugurat în a doua parte a anului 2012 sub mandatului fostului ministru Ovidiu Silaghi. Dacă cei 111 km de autostradă construiți cu bani de la bugetul de stat au costat 1,5 miliarde euro, restul de 336 km de autostradă s-au realizat cu 7,29 milioane de euro/km, fără TVA. Cei mai puțini kilometri de autostradă s-au inaugurat în 2010, oficialii CNADNR au tăiat trei panglici pentru deschiderea traficului pentru ultimii 9,5 km de autostradă între Câmpia Turzii și Gilău, respectiv două loturi din varianta de ocolire Sibiu la nivel de autostradă în lungime totală de aproximativ 17,4 km. În total, în ultimii opt ani, oficialii CNADNR au deschis traficului 18 loturi de autostradă în lungime totală de 447 km, cu bani de la buget, împrumuturi și fonduri de la Uniunea Europeană. Mai exact, în 2008-2010 facturile pentru autostrăzi au fost decontate cu bani de la buget, BEI sau BERD, iar începând cu anul 2010, CNADNR a început să acceseze bani nerambursabili pentru reţeaua de autostrăzi.
Centuri costisitoare

Din bugetul total, peste un miliard de euro a fost alocat variantelor ocolitoare. Pentru 19 proiecte de reabilitare a centurilor existente sau construirea variantelor ocolitoare, în lungime totală de 173,4 km, s-au decontat facturi în valoare totală de aproximativ 800 milioane  euro. Cap de listă este „centura de diamant” Cluj Est pentru care s-au plătit aproximativ 160 milioane de euro, fără TVA, bani de la bugetul de stat. Inițial, varianta de ocolire Cluj Est, în lungime de circa 23 km, costa circa 68 milioane de euro. Pentru cei aproximativ 23 km de centură, aprobarea indicatorilor tehnico-economici a demarat încă de la sfârșitul anului 2006, iar lucrările ar fi trebuit finalizate în 2010. Abia în 2009 s-a inugurat un lot de circa 5,7 km, în 2011 s-au deschis traficului 15,6 km, iar în 2013 s-a tăiat panglica pentru ultimii 2,33 km de centură. În 2011, fosta conducere a CNADNR inaugura centura municipiului Cluj, iar după câteva săptămâni şoseaua de centură s-a surpat. Abia în primăvara anului 2012 s-a redeschis traficul pe cea mai mare porțiune de centură Cluj Est.
Pe lista variantelor ocolitoare reabilitate de CNADNR figurează și centura de nord a Capitalei, cei aproximativ 20 km de șosea au fost lărgiți la patru benzi cu aproximativ 90 milioane de euro, bani de la bugetul de stat, iar lucrările au fost recepționate la sfârșitul anului 2010. Deasemena, cu bani de la buget s-au reabilitat și construit centurile orașelor Ploiești, Iași Sud, Cluj Nord, Oradea, Săcele și Suceava. Varianta de ocolire a municipiului Alexandria și o parte din centura Brașovului au fost construite cu bani europeni.
Prin programul ISPA s-a finanțat construcția variantelor ocolitoare localităților Adunații Copăceni, Timișoara, Mehadia, Lugoj, Caran­se­beș, Drobeta Turnu Severin și Domașnea.

3,25 mld. euro, în reabilitări de drumuri
Între anii 2008-2015, CNADNR a cheltuit 3,25 miliarde de euro pentru reabilitarea a 2.187 km de drumuri naţionale și plombarea a încă circa 1.100 km. Din datele oficialilor CNADNR reiese că fiecare km de drum național reabilitat sau plombat în ultimii opt ani a costat circa un milion de euro, bani de la buget, împrumutiri BEI, finanțări ISPA și fonduri europene nerambursabile. Pe lista reabilitărilor drumurilor naționale figurează și reparația a 13,7 km de poduri/pasaje cu finanțare BERD, BIRD și bani de la buget.

CUM S-AU ÎMPĂRȚIT BANII
Din bugetul repartizat de 10,91 miliarde euro, au fost efectuate plăți în valoare totală de 8,66 miliarde euro repartizate astfel:
– Reabilitări DN = 3,25 miliarde euro
– Total reabilitări/modernizări DN în perioada 2008-2015 =3.314,21 km, din care:
– Reabilitare/modernizare: 2187,06 km
– Reabilitare primară: 1.113,43 km
– Poduri/ pasaje: 13.73 km
– Autostrăzi = 4,61 miliarde euro, din care Bechtel: ~1miliard euro; altele: 3,61 miliarde euro
– Total km autostrăzi finalizați în perioada 2008-2015 = 447,17 km
– Variante ocolitoare = 0,80 miliarde euro
– Total km variante de ocolire re­cep­tionați în perioada 2008-2015 = 173,45 km.

tabel_6

sursa: capital.ro

1 COMENTARIU

  1. unde sunt drumurile noastre toate ?…cautati in averile si conturile alesilor nostri de 25 de ani si veti descoperii si drumurile si miliardele de euro furate !!…nu trebuie asa mare filozofie ,dar la noi nu-i vointa si nici putere ca ei mafihotii sunt in toate si peste tot,ei clasa noastra politica care populeaza de ani intregi parlamentul rusini ! …deci cine sa ia decizie de ai cerceta si aresta …..ponta ,dragnea ,iohannis ,tariceanu care sunt blindati de case si castele prin tara si prin lume ?…..cei care au furat ,nu observati sunt cei care tipa cel mai tare pe sticla si ne dau lectii de patrihotism …ma mir ca nu crapa drakului de rusinesa scapam de ei !

Comments are closed.