cersetoriTarile scandinave par a fi paradisul hotilor de buzunare, al spargatorilor de case si al cersetorilor care fileaza si cunosc tot ce misca. Patru popoare nu stiu cum sa reactioneze in fata unui val de infractiuni, ai caror protagonisti au cetatenie romana.

Finlanda, zona garii din Helsinki, circulatie intensa la ora tarzie. Un tinar spune ca politia finlandeza a comis abuzuri impotriva sa. Recunoaste ca a mai fost arestat si in alte tari, si ca ofiterii finlandezi au gasit asupra sa bani suspecti pe care ar fi incercat sa-I schimbe.

„Aveam o bancnota de 500 de euro, gasita, nu falsa, cum ar veni, cu eticheta pe ea, m-a luat pentru ea si m-a tinut 24 de ore acolo. Si am spus daca am furat ceva, tineti-ma arestat. Am doua saptamani si de 5 ori am fost arestat aici. Nu stiu motivul, pentru ca sunt suspect.”

Finlandezii sunt oameni toleranti, dar reactioneaza mult mai rapid fata de suedezi, cand vine vorba de suspuciuni la adresa romanilor.

„Eu am actele in Suedia, am interdictie pe 10 ani. Am avut niste probleme acolo. „, spune un tanar.

Problemele cu adevarat mari nu sunt in Finlanda, ci in tara vecina, Suedia. O piata centrala din Stockholm se anima la prima ora, pe acordurile celebrului film – „Nasul”. Lautarul e roman, la fel cum sunt si toti cei care se aduna ca la un semn, pe bancile din zona. Sunt mai numerosi decat grupurile de turisti calauziti de ghizi.

In timp ce femeile merg la cersit, barbatii pleaca prin oras. I-am urmarit, si am vazut ca unii dintre ei par sa piarda vremea. Nu stau insa degeaba, ci supravegheaza case, magazine, depozite de marfa. Sunt grupuri de cate 3 au 4, care chipurile, cauta de lucru prin zona. L-am abordat pe unul dintre ei, la Stockholm. L-am intalnit la o cantina sociala, amenajata din grija unei biserici, si unde oamenii fara adapost primesc o masa calda si haine. Suedezi milosi trimit pachete cu alimente si imbracaminte. Fin cunoscator al vietii din Suedia, omul incepe sa vorbeasca fara ocolisuri.

„Ar vrea multi sa faca ce fac eu, dar n-au sanse. Fur mai frate. Vrei sa spun ca fur? Pai daca asta faci. Pai da, uite, numai asa ca sa vada romanii. Uite, ca sa vada romanii, uite tata, ce am furat numai azi. Uite, vezi? Numai azi.”

Sunt declaratii suprinzatoare, pe care omul le face pe fondul increderii ca nu i se va inampla imic, intr-o tara permisiva. E la varsta pensiei si tocmai si-a luat o bautura energizanta, ca sa il tina vigilent.

‘Pai in Romania daca fur ma manca puscaria. Nu? Nu ma manca puscaria? Aici te aresteaza de la o suma, cand furi din magazine, furi peste o mie de coroane, intelegi, peste o mie, atunci iti face ceva, adica te tine pe la politie o ora doua.”

Cat timp legea are portite, exista suficienta abilitate sa o ocolesti, sustine romanul cu pumnul plin cu bani. L-am intrebat daca tot face sute de euro zilnic, de ce mananca laolalta cu restul grupului, la cantina sociala.

„Pai acum nu trebuie sa ma dau si eu ranit? Care-I problema? Ce ai vrea sa spun acum? Sa spun ca o duc bine?”

Aceeasi abordare sincera o gasesti si in tabere rromilor cersetori din orasul Malmo. Dar ca declaratia a fost obtinuta pe ascuns. Tinerii plecati din Romania nu vor sa afla suedezii despre situatia lor de acasa.

„Ne vezi cum suntem aici? Acasa suntem smecheri, avem masini Mercedes-uri, de lux avem. Asa e, avem bani, aici ne dam si noi loviti…”

De cele mai multe ori hotii sunt surprinsi ca suedezii nu isi iau masuri de siguranta. Instrusii gasesc des usi deschise. Exista insa multe camere de supraveghere care demonstreaza modul usor in care suspectii isi pun in aplicare planurile. Bogdan Airinei e om de afaceri stabilit de mai bine de 2 decenii in orasul Goteborg. Locuieste intr-o zona de lux, fiind vecin cu directori de banci, sportivi, si artisti, cum sunt cei din trupa Ace of Base. Povesteste ca a ramas perplex cand a vazut ca un roman prins la furat, nu numai ca nu a fost dat pe mana politiei, dar proprietarii i-au dat cateva plase pline cu bunuri.

„Marea majoritate nu isi dau seama ce se intampla, pentru ca e un fenomen cu totul nou pentru ei. E pacat ca invata fara sa vrea un lucru pe care ei nu l-au trait, nefiind in cultura lor. In acelasi timp, e adevarat ca devin mult mai tematori, mult mai precauti, si de aceea mult mai neincrezatori. Sunt niste notiuni anacronice lor, si nu pricep de ce se intampla asa, si au, prin cultura lor, ei nu inteleg ca exista furt. Furtul pentru ei e ceva pe care omul il face in disperare. Ei au fost invatati cat de putin sa aiba, sa gestioneze, dar sa nu ia de la altcineva.”

Suedezii primesc vizitatori fara voia lor, si dupa trecerea hotilor, proprietarii trebuie sa faca drumuri la firmele de asigurari, ca sa-si recupereze pagubele.

Fostul ambasador al Romaniei la Stockholm spune ca suedezii vor fi mult mai atenti la crima organizata care s-a dezvoltat si se extinde pe spatele valului de imigranti care pozeaza in romani sarmani.

Aceasta haiducie incepe sa-i deranjeze pe nordici. Suedezii se devedesc cei mai toleranti intre cele 4 popoare scandinave ,dar pana si ei incep sa aiba o problema. Politistii ii vad, si ii ignora, stiu ca nu au ce sa le faca. S-au obisnuit cu peisajul oferit de pietele centrale, unde nu e spatiu public in care sa nu gasesti femei asezate la pomana, pe jos, dar si barbati care le supravegheaza indeaproape.

In tarile nordice nu este interzis sa faci bani din exploatarea cersetorilor, asa cum se intampla in alte state. Iar cei din domeniu cunosc bine asta. In Suedia se vorbeste tot mai multr espre retele organizate, care aduc oameni sa stea cu paharul intins, in marile orase.

Un barbat filmat pe ascuns, vorbeste despre situatia unora dintre asa zisii nevoiasi. Omul stie foarte bine ce inseamna in Suedia lupta pentru teritoriu, pentru locurile cu vad bun pentru cersetorie. Filierele au impus o piata neagra a tarifelor pentru trotuarele din fata unitatilor comerciale.

„Fii atent, eu am loc la magazin, da. Eu plec, plec in Romania sau ceva. Iti vand tie locul meu. Da-mi 5 mii de coroane pana vin inapoi. Numai pana vin inapoi. 500 de euro .Erau care faceau 1500-2000 de coroane pe zi! La cersit. Fac aici bani, cu care merg in Romania, isi mai fac si vile.”

Filmati cu camera ascunsa, barbatii veniti in Scandinavia stiu cum apar ca din senin pe strazi persoane in carucior cu rotile, paraplegici, sau batrani care nu au iesit niciodata mai departe de satul natal, in Romania.

Alex din Maramures, sta intr-o tabara cu rulote, din orasul Malmo. A facut un tur al Scandinaviei si a ales Suedia, unde si-a adus si rudele si cativa prieteni. „Am fost in Norvegia. E lumea putin mai civilizata aici, sunt oamenii mai milosi. Acolo sunt putin mai rasisti, cum sa iti spun eu. Aici oamenii sunt mai milosi si dau bani la cersetori la magazine.”

Alex pomeneste o alta regula de aur in cersetorie -dupa vad, conteaza cine cerseste. Femeile castiga mai bine, pentru ca trezesc mai usor simpatia suedezilor. Sunt privite ca mame chinuite, plecate in disperare de langa copii. Barbatii trebuie sa se pregateasca, pentru a castiga mila trecatorilor. “Trebuie sa fim mai amarati, sa ne vada mai amarati, haine mai rele, barbosi, sa vada ca suntem amarati. ”

De mentionat ca toti au masini, iar caburantul nu este ieftin in Suedia, si toti fumeaza, iar tigarile costa scump. Aici intervine a treia regula – cu cat mai multi care trag la aceeasi caruta, cu atat mai bine. Asa ca in Suedia, oamenii merg la cersit… in familie. Cu cat sunt rude care trezesc mai multa mila, cu atat primesc mai usor loc in masini, pentru calatoria in Nord.

In Finlanda si Norvegia oamenii sunt mult mai putin toleranti cu cersetorii, desi nici in aceste tari cersetoria nu este incriminata. Oamenii fac insa front comun si ii alunga de pe strazi. Rusinos este ca in Finlanda, realizatorii unui matinal la radio, au facut un videoclip in care ii ridiculizeaza pe romani. Melodia se numeste chiar „Romanii cersetori.”, punandu-I pe toti imigrantii din tara noastra, in aceeasi oala.

In Suedia in schimb, membrii mai multor asociatii si reprezentanti ai societatii civile au protestat vehement atunci cand autoritatile au trimis in Romania mai multi cetateni acuzati ca ar fi organizat o filiera privind aducerea de cersetori. I-au ridicat in plina zi, dintr-o piata in centrul Stockholm-ului.

Aceeasi piata, 6 luni mai tarziu. Grupurile de cersetori sunt la fel de numeroase. Trezesc sentimente contradictorii intr-o societate ai carei cetateni inca nu s-au dumirit daca le este mila, rusine, sau le este teama de brigazile organizate, care a invadat orasele.

Suedezii au scris si pe asfalt ca a iubi inseaman a darui. In ultimii ani insa, a darui inseamna a nu mai scapa de oameni care asteapta bani cu mana intinsa.”

In Suedia exista 300 de tabere clandestine ale imigrantilor romani. Sunt dovada tolerantei, a nehotararii si a neputintei autoritatilor suedeze. E in acelasi timp dovada ca imigrantii cu mana intinsa stiu sa interpreteze legile suedeze in avantajul lor. In locul de campare de la Malmo ajung conationali care au stat multi ani prin Germania, Spania, Italia si Franta, tari unde legea nu est la fel de permisiva.

Tabara clandestina este obiectul unui litigiu intre primarie si asociatii, care sustin ca oamenii au tot dreptul sa ocupe un teren de care nu se mai ingrijea nimeni. Cat timp exista procesul, ocupantii nu pot fi mutati nici macar un centimetru. Asa spune legea suedeza, desi oamenii sunt pe o proprietate privata. In fiecare an autoritatile vin cu translatori, si ii ameninta pe chiriasii clandestini, cu amenzi, pentru mizerie. In urma avertizarilor, reprezentantii ONG-urilor au adus toalete ecologice, iar oamenii platesc cate 2 euro de persoana, pe luna, pentru acest serviciu.

Intr-un parculet cochet din centrul capitalei Stockholm, in fiecare seara, e prilej de gratare, cu carne incinsa la …ziare arse. Sunt un grup de tineri, soti cu sotii, frati si verisori, toti cu cetatenie romana pe buletin si domiciliul in orasul tulcean Babadag. Spun ca se descurca si cand vine iarna grea.

Stiu ca daca fac curat, si nu distrug spatiul verde, pot sta nederanjati, mult si bine in zona, unde nu platesc nimic. Cersetoria e permisa in Suedia, nu si dormitul sub cerul liber. Nomazii iau insa ad literam textul legii si sustin ca de fapt, nu se culca sub cerul liber. Pretind ca dorm sub copaci si pe sub poduri, unde isi fac cazemate. Sunt locuri pe care autoritatile le demoleaza dupa luni si chiar ani, abia atunci cand devin focare de infectie.

Pentru cei evacuati, e doar o chestiune de zile, si chiar ore, sa isi gaseasca alt loc de campare. O lege suedeza din anii 60, spune ca timp de 24 de ore poti sta intr-un loc, pe terenul oricui, fara sa fii deranjat, cu conditia sa nu distrugi proprietatea. Iar dupa 24 de ore, te poti muta 10 metri mai departe, si curge un nou interval permis. Iar oamenii de pe strazi cunosc legea suedeza si cand ii intrebi, toti au venit in zona, cu o zi in urma.

Legile sunt interpretabile in Suedia, iar societatea, permisiva. E combinatia in urma careia, paradisul scandinav e pangarit an de an. Romanii sunt vazuti de sudezi, drept sarmanii Europei. ONG-urile sar in apararea oamenilor de pe strazi. Autoritatile dau inapoi, sau ignora disconfortul estetic si ilegalitatile pe care la aduc imigrantii cu mana intinsa . Nimeni nu poate spune daca intens favorizati, se pot integra corect, sau prefera traiul tolerat, de acum. Fie ca stau prin parcuri, pe sub poduri sau prin parcari, toti contureaza o civilizatie salbatica, mizera si saraca, intr-un templu al disciplinei si curateniei.

sursa: romaniateiubesc.stirileprotv.ro

1 COMENTARIU

  1. Suedezii nu stiu sa reactioneze? Pai e simplu. Cu oamenii civilizati, reactionezi dupa regulile tarilor civilizate. Cu barbarii invadatori, reactionezi dupa regulile barbarilor! Daca le incurci, atunci este o gresala!

Comentariile sunt închise.