raniti colectiv

Mai mulți doctori din patru spitale au dat jurnaliștilor Gazetei Sporturilor 13 dosare medicale complete ale unor tineri care au murit după Colectiv.

”Aceștia 13 nu sunt singurii care au murit din cauza infecțiilor. De fapt, foarte puțini dintre cei care au murit după o săptămână nu erau infectați!”, afirmă surse medicale. ”Este realitatea pe care o ascund autoritățile și aceast lucru vrem să-l dovedim cu dosarele”, susțin medicii.

Unii dintre doctori nu neagă faptul că au făcut copii după dosare și ca să-și protejeze cariera în fața proceselor care vor veni. ”Când vor începe să curgă despăgubirile, cei din Ministerul Sănătății și din conducerile spitalelor vor da vina pe noi”, anticipează medicii.

Spitalele de la care provin dosarele sunt Sf. Pantelimon, Spitalul de Arși, Spitalul Municipal de Urgență și Sf. Ioan.

64 de victime au murit în total în urma dezastrului de la clubul Colectiv

27 de oameni au murit chiar la club, pe 30 octombrie, și încă 5 în primele zile

32 de răniți au murit după prima săptămînă și dintre aceștia prezentăm astăzi 13 dosare

Ziarul a anonimizat documentele. Dosarele au aproximativ 100 de file fiecare. Publicăm un număr de 48 rezultate de analize din cele 13 dosare.

În toate cazurile prezentate au apărut bacterii extrem de periculoase. Analizele indică cu claritate faptul că aceste infecții au apărut în spitale, de unde de altfel și provin bacteriile. Cei mai mulți dintre pacienți au fost contaminați în sânge cu mai multe bacterii. Răniții au murit în stare de septicemie fie în țară, fie în străinătate, acolo unde părinții susțin că au ajuns târziu, după amânări și fără ca ei să fie informați cu privire la riscurile crescute din unitățile bucureștene.

Este observația pe care a făcut-o și directorul spitalului din Bruxelles, Serge Jennes.

El a tratat 8 răniți sosiți de la alt spital din România decît cele patru ale căror dosare le avem: Spitalul Militar. Toți cei 8 de la ”Militar” erau și ei infestați!

Jennes a declarat pentru emisiunea ”În premieră” de la Antena 3 că ”spitalele din România nu ne-au spus că răniții au analize de sânge în care se vede infectarea cu bacterii”.

Jennes a mai spus și altceva, care va apărea probabil într-un episod ulterior din ”În premieră”. Că bacterii atît de agresive precum cele din România nu le vin cu pacienți din Europa, ci din alte continente.

E o realitate incontestabilă.

De altfel, printre cele 13 documente pe care le publicăm există și o situație despre care un medic spune că ”este extrem, extrem de rară, cum aproape că nu poți vedea în Europa”. Ci în Bacteristan.

”Un pacient a fost contaminat cu o formă de acinetobacter rezistentă la orice antibiotic existent, inclusiv la Colistin. Așa ceva este, practic, din altă lume” Medic de la Spitalul de Arși

Iată cum arată, protejând identitatea pacienților, analizele care demonstrează infecțiile nosocomiale în dosarele a 13 morți de la Colectiv. Acești oameni nu mai sînt, dar analizele vorbesc pentru ei. Analizele scriu în numele lor. Ni le-au trimis din Bacteristan.

Pentru detalii, puteți mări ecranul sau opri pe orice document.

Cauza morţii pentru toți cei 13: septicemie

Pacientul 1: A fost infectat în plăgile de pe faţă şi urechi cu acinetobacter și klebsiella;

Pacientul 2: În plăgile de pe tot corpul a fost contaminat şi infectat cu 4 bacterii intraspitalicești: pseudomonas spp, provid. spp, acinetobacter şi klebsiella pneumoniae. Două bacterii aveau rezistenţă totală, inclusiv la colistin;

Pacientul 3: Este victima căreia i-au fost depistate în plăgi şi sânge cele mai multe bacterii, 7 la număr: acinetobacter, S. saureus, pseudomonas aeruginosa, Providencia stuartii, E. Coli, stafilococ coag., klebsiella pneumoniae;

Pacientul 4: La 5 zile de la internare a fost depistat cu 3 bacterii mortale în plăgi: E. clacae, pseudomonas spp şi acinetobacter;

Pacientul 5: Pe 5 noiembrie avea în răni bacteria pseudomonas spp, iar după 4 zile i-au fost depistate alte 3 bacterii: klebsiella, P Stuartii și acinetobacte;

Pacientul 6: În ziua a 3-a analizele au depistat pseudomonas spp în arsuri, iar în ziua a 7-a au mai apărut acinetobacter şi Piocianic;

Pacientul 7: Pe 4 noiembrie i s-a depistat bacteria pseudomonas spp în secreţia traheală. O zi mai târziu, rana de pe piciorul drept a fost contaminată cu ap. providae stuartii;

Pacientul 8: Victima era deja contaminată pe 4 noiembrie cu pseudomonas spp pe rana de pe omoplat şi piocianic în secreţia traheală;

Pacientul 9: În a patra zi de la tragedie, victima avea căile respiratorii contaminate cu acinetobacter;

Pacientul 10: Pe 2 noiembrie, pacientul avea deja în plăgile de pe mâini acinetobacter, iar în zilele următoare a fost contaminat şi cu pseudomonas spp;

Pacientul 11: Victima a fost depistată cu pseudomonas spp chiar în prima zi, proba fiind prelevată de pe vârful cateterului;

Pacientul 12: A fost contaminat cu MRSA, o formă nouă a stafilococului auriu, rezistentă la antibiotice;

Pacientul 13: Analizele au evidenţiat acinetobacter în plăgile de pe mâini.

 

Cititi toata ancheta pe tolo.ro