După prelungirea cu o lună a termenului limită de aprobare a Planului de Management pentru Parcul Național Cheile Nerei-Beușnița, luni și marți, Romsilva face o nouă încercare de micșorare a zonei de protecție din aria protejată. Asta deși funcționari din Ministerului Mediului au admis, în declarații pentru România Curată, că zonarea propusă în planul realizat de cercetătorii de la USAMVB Timișoara este de bun simț.
România Curată a prezentat pe larg modul în care Romsilva încearcă să blocheze aprobarea Planului de Management realizat de USAMVB, în cadrul unui proiect cu finanțare europeană, și să-l înlocuiască cu un plan propriu, în care suprafața protejată ar fi mult mai mică (detalii aici). În cadrul întâlnirilor din aceste zile reprezentanții Romsilva pun presiune pe cercetătorii de la USAMVB, pentru a obține de la ei o zonare mai mică, sub riscul ca în caz contrar aceștia să piardă finanțarea primită.
”40%, cât vrea Romsilva, e foarte puțin”
Cosmin Popescu, rectorul Universității de Științe Agrigole și Medicină Veterinară a Banatului (USAMVB) Timișoara, instituția care a condus proiectul de cercetare finalizat printr-un Plan de Management ce a propus anul trecut creșterea la 70% a procentului de pădure cu interdicție la tăiere, a declarat ferm că nu acceptă ca Romsilva să taie mii de hectare din pix: ”Nu. Nici vorbă. 40%, cât vrea Romsilva, e foarte puțin. Știți ce înseamnă 40%? Înseamnă doar în jur de 2.000-3.000 ha în plus, ceea ce e foarte puțin. Eu militez pentru ceea ce au făcut colegii mei, care au ajuns la mult mai mult. Eu nu am pretenția să fie toată pădurea protejată, dar nu 40%. E foarte puțin. Nu, nu”. Romsilva încă nu și-a impus varianta de Plan de Management. Rectorul USAMVB Timișoara a declarat României Curate că jocurile nu sunt încă făcute și speră însă să găsească deschidere reală din partea reprezentanților Regiei Naționale a Pădurilor, în întâlnirea care se desfășoară luni și marți la sediul Universității, unde ”se negociază, se negociază”.
Reprezentanți ai Ministerul Mediului consultați de România Curată admit faptul că procentul de pădure din Parcul Național Cheile Nerei Beușnița pe care cercetătorii l-au propus să fie protejat de drujbe este rezonabil. Mai mult, cei din minister recunosc valoarea muncii și concluziilor echipei de cercetare care a realizat Planul de Management pentru Parcul Național Cheile Nerei Beușnița.
”Este prima dată când Ministerul Mediului spune că pentru el biodiversitatea este prioritate de mandat.”
Unul dintre reprezentanții Ministerului Mediului a lăsat să se înțeleagă că deși o zonă cu interdicție la tăiere de 70% din suprafața Parcului Național, cât este varianta propusă inițial de cercetători, nu va fi agreată momentan, o suprafață apropiată de cei 55%, la cât a fost diminuată de către cercetători după negocierile cu Romsilva, este pe placul Ministerului:
”A fost o întâlnire foarte bună în interes bilateral și în conformitate cu viziunea ministerului. Din cele 37.000 ha ale parcului, 30.000 ha sunt acoperite de păduri, din care acum se propune (de către echipa de cercetători coordonată de USAMVB Timișoara) să fie introduse sub protecție integrală 15.000 ha de păduri, cu perspectiva că sunt date științifice care ne arată că e interesant de evaluat dacă se poate duce spre triplare această suprafață. Deci există niște date științifice interesante, care arată într-adevăr că se poate tripla această suprafață. Însă triplarea suprafeței trebuie corelată cu niște studii științifice ceva mai elaborate, în sensul că trebuie văzute condițiile ecologice ale speciilor, în sensul că unele specii se descurcă în condițiile unor intervenții de conservare (tăieri efectuate de Romsilva – n.r.). Sunt alte specii care nu se descurcă din punctul ăsta de vedere. Și atunci noi nu avem un studiu la momentul actual care să ia în calcul condițiile ecologice ale speciilor, adică să vedem pe ce specie o deranjează că apar, eu, omul și pe ce specie nu o deranjează. Din punctul ăsta de vedere nu s-ar putea tripla acum suprafața pentru că studiile alea lipsesc. Și mai lipsește și studiul ăla social, pentru că biodiversitate fără comunitate e mai greu, deși este un mare avantaj că majoritatea comunităților sunt la periferiile acestui Parc. Dar oricum trebuie studiată care-i oportunitatea pentru comunitate, fiindcă întotdeauna pe zonele astea se fac și studii socio-economice, sociale mai degrabă, pentru relaționarea biodiversității cu comunitatea. Pentru că pe bună dreptate Universitatea de Științe Agronomice din Timișoara spune: «Domnule, noi ne-am dus știind că trebuie să facem un studiu socio-economic și MFE-ul (Ministerul Fondurilor Europene) ne-a spus: <Nu e cazul, domnule. Cheltuiți banii aiurea>». Deci Universitatea n-are nici o vină. A fost în intenția ei să facă și acest studiu. Este prima dată când Ministerul Mediului spune că pentru el biodiversitatea este prioritate de mandat. E foarte important să mergem înainte. Sper ca luni să agreeze (conducerea Romsilva și cercetătorii USAMVB Timișoara care elaborat planul – n.r.) că mergem pe 15.000 ha de protecție strictă și integrală și ne apucăm de perspectiva doi, în care vedem în ce măsură putem să triplăm această suprafață, adică s-o aducem la 20.000 ha”.
Situația e însă complicată de faptul că încă din prima sa zi de mandat, noul director general al Romsilva, Dragoș Ciprian Pahonțu, a semnat un document în care amenința că nu va accepta cu niciun chip varianta oamenilor de știință. În acea primă zi de mandat, Pahonțu a atacat și reputația echipei de cercetători care au propus diminuarea zonelor în care Romsilva are voie să exploateze lemn. Cităm doar un mic fragment din afirmațiile șefului Romsilva: ”Autorii PM nu cunosc obiectivele de conservare pentru care au fost desemnate categoriile de arii naturale”.
Citiți mai mult pe site-ul: romaniacurata.ro
