Institutul Naţional Cantacuzino va primi 10 milioane de lei din fondul de rezervă al Guvernului, potrivit unui proiect lansat în dezbatere publică de Ministerul Sănătății. Măsura este justificată de autorități prin „numărul tot mai mare de alerte epidemiologice emise de Organizația Mondială a Sănătății”.
Ministerul Sănătăţii a lansat în dezbatere publică proiectul de hotărâre de guvern privind aprobarea Planului naţional de intervenţie pentru prevenirea îmbolnăvirii în masă a populaţiei generată de epidemii şi pandemii. Prin implementarea Planului naţional, se dorește o independenţă în producţia de vaccinuri şi intervenţia rapidă în situaţii de criză.
În acest sens, bugetul Institutului „Cantacuzino” a fost suplimentat cu suma de 10 milioane de lei, bani care vin din Fondul de rezervă al Guvernului, prevăzut în bugetul pe 2013. În proiect, nu este prevăzut însă un termen concret pentru redeschiderea liniei de producție a vaccinurilor din Institut, închisă în anul 2010.
Planul de intervenţie cuprinde strategii, măsuri de reacție al autorităţilor sanitare: reacţie rapidă la apariţia ameninţării de pandemii, conform fazelor de alertă stabilite de OMS; măsuri de prevenţie; educarea şi informarea publicului şi specialiştilor în condiţii de maximă transparenţă. În ultimii ani au fost identificaţi noi viruşi a căror mutaţii generează riscul unor pandemii în rândul populaţiei, se arată în nota de fundamentare a proiectului.
Institutul Cantacuzino va avea mai multe atribuţii, printre care: cercetări ştiinţifice în domeniul cauzelor infecţiilor şi al mijloacelor de prevenire şi combatere a acestora; producerea de vaccinuri și reactivi; servicii de consultanţă cordate unităţilor de profil din ţară, expertize; asigurarea funcţionării centrelor sau laboratoarelor naţionale de referinţă; investigaţii de laborator de specialitate şi diagnostic prin laboratoarele şi centrele naţionale de referinţă din institut, pentru prevenirea şi combaterea îmbolnăvirii în masă a populaţiei generată de epidemii şi pandemii; menţinerea în stare de operativitate a Laboratorului de Biosiguranţă, cât şi operaţionalizarea Unităţii de intervenţie rapidă în urgenţe microbiologice şi bioterorism.
România importă vaccinuri în loc să exporte
Institutul Cantacuzino, care se număra printre cei mai apreciaţi producători de vaccinuri din lume, şi-a început declinul în februarie 2010, după ce Agenţia Naţională a Medicamentului (ANM) i-a retras autorizaţia de punere pe piaţă a produselor injectabile, inclusiv a vaccinurilor, întrucât îi expirase standardul de bune practici de fabricaţie.
Unele programe naţionale de imunizare au fost blocate timp de mai multe luni, iar autorităţile au fost obligate să importe vaccinuri. Anul 2012 a fost astfel primul în care în campania de imunizare gratuită împotriva gripei nu au mai fost folosite vaccinuri de la Cantacuzino, după ce, în ianuarie 2012, multe loturi fabricate la acest institut au fost retrase, din cauza unei concentraţii scăzute a tulpinei B. Ulterior, linia de producţie a fiolelora fost închisă.
Și dozele pentru vaccinarea anti-BCG au fost cumpărate anul trecut din străinătate, fiind bine cunoscut scandalul legat de reacțiile adverse generate de produsul importat din Danemarca. Potrivit specialiștilor, tulpina daneză care se regăsește în aceste vaccinuri este mai reactivă decât cea conținută de vaccinul românesc, cu care era populația obișnuită.
