cancer-drugsȘapte bolnavi de cancer au câștigat recent un proces prin care guvernul român este obligat să le ramburseze 100% din costul unor medicamente scumpe, ce nu sunt incluse pe lista de compensate. La o primă analiză este o victorie cetățenească, și avem numai a ne bucura că guvernul cheltuie mai mulți bani pentru medicamente.

Asociațiile pacienților sunt însă susținute financiar de ani de zile de companiile de medicamente oncologice. Lista sponsorizărilor este disponibilă pe site-ul Asociației Române a Producătorilor Internaționali de Medicamente, http://www.arpim.ro/sponsorizari

– Federația Asociațiilor Bolnavilor de Cancer a primit sponsorizări de la firmele Amgen, Eli Lilly, Novartis, AstraZeneca, Pfizer.

– Asociația Bolnavilor de Cancer România a primit sponsorizări de la AstraZeneca si MSD (Merck Sharp & Dohme)

– Liga Română de Cancer a primit sponsorizări de la Novartis

– Asociația OncologicRom a primit sponsorizări de la Novartis

– Asociația Oncomed Iași a primit sponsorizări de la Amgen,

– Asociația Română de Prevenție a Cancerului a primit sponsorizări de la Bayer

– Romanian Cancer Society a primit sponsorizări de la Bristol-Myers Squibb

– Asociația Împotriva Cancerului a primit sponsorizări de la MSD

– Romanian Association of Rare Cancers (ARCrare ) a primit sponsorizări de la Novartis

– Asociația OncoHelp a primit sponsorizări de la Novartis

– “Fundatia pentru Lupta Impotriva Cancerului”, Timisoara a primit sponsorizări de la Novartis

– Societatea Română de Cancer a primit sponsorizări de la SANOFI România

În ce constau aceste sponsorizări? O parte sunt umanitare sau pentru echipamente medicale, cum ar fi renovarea unor camere de spital sau stații noi de chemoterapie, dar majoritatea constau în mobilier și birotică, organizări de conferințe, întâlniri și evenimente, broșuri, materiale educaționale, sprijin pentru acțiuni de lobby și advocacy (inclusiv proteste în fața Ministerului Sănătății), conferințe de presă, website-uri.

Capacitatea bolnavilor de cancer de a se organiza pentru a cere medicamente ce nu sunt incluse pe lista de compensate nu este un efort civic independent, ci unul susținut activ ani de zile de companiile ce vând medicamentele mai scumpe ce nu sunt incluse pe lista de compensate.

Cheltuielile cu medicamente au crescut în România cu 150% din 2006 până în 2012, la 1.5 miliarde de euro. Ar fi simplu să spunem: și ce, doar e mai bine pentru pacienți, și așa statul cheltuie puțin? Cheltuielile cu medicamente scumpe au dus însă la deficite majore la bugetul CNAS și la închiderea unor spitale mai mici din mediul rural.

Pe baza lobby-ului intens pentru medicamente scumpe se produce o redistribuire în sistem, de la fonduri pentru cheltuieli de întreținere și investiții la cheltuieli cu medicamente. În timp ce salariile medicilor rămân scăzute, profiturile companiilor farmaceutice cresc. Din aceste profituri medicii prost plătiți primesc apoi sponsorizări pentru a fi convinși să prescrie și mai multe medicamente scumpe.

Este un subiect sensibil și nu pot să discut meritele unor medicamente generice față de medicamente originale mai scumpe. Este însă de remarcat că articolele din presă ce arată problemele unor categorii anume de bolnavi sunt adesea rezultatul unor eforturi țintite de lobby ale industriei, fie direct, fie prin sponsorizările de sute de mii de euro alocate asociațiilor de pacienți sau jurnaliștilor din domeniul sănătății.

Guvernul va face recurs la decizia Curții de Apel de a obliga statul român la plata medicamentelor mai scumpe. Ponta a explicat, scuzându-se, că este un recurs din oficiu și că personal nu ar susține recursul. Ponta caută ca de obicei popularitatea. Răspunsul statului român ar trebui însă să fie o listă de compensate stabilită obiectiv și revizuită des, iar apoi rezistența în fața atacurilor lobby-ului, chiar și atunci când ele vin prin intermediul bolnavilor.