Neagu Djuvara: Nu mai e o gluma sa spui ‘ca la noi, nicaieri’

Filosoful si eseistul Neagu Djuvara este de parere ca desfasurarea evenimentelor politice din Romania, din ultimele luni, care au culminat cu suspendarea presedintelui Traian Basescu, arata ca nu mai e gluma sa spui „Ca la noi, nicaieri”.

Istoricul pune sub semnul intrebarii Partidul Liberal, dupa fuziunea acestuia cu „bucatica de partid, zis Conservator”, a lui Dan Voiculescu, care este numit „individ neprizabil”.

„Lucurile care se intampla astazi sunt atat de extraordinare incat nu mai e o gluma sa spui ‘ca la noi, nicaieri’! Ce s-a intamplat in Parlament, suspendarea presedintelui Basescu – o spun chiar daca nu am o simpatie pentru el -, felul in care a fost rasturnat, este absolut ticalos.

Ma intreb: ce fel de Partid Liberal mai este asta care a fuzionat cu bucatica de partid, zis Conservator, a acestui individ neprizabil, Voiculescu? Eu nu mai stiu pe cine sa aleg in politica romanesca. Asa ca stau pe tusa”, a afirmat Djuvara, intr-un interviu pentru Adevarul.

Filosoful considera ca, in urma cu 40 de ani, „romanul sarac din Muntenia si Moldova” nu emigra, iar emigrantii romani din Statele Unite ale Americii, in jur de 120.000, proveneau din fosta Austro-Ungarie.

In schimb, „anii de comunism au creat acest fenomen: sa ajungi sa iti fie scarba de tara ta. Astazi, dintre intelectualii tineri care prind o bursa Fullbright, nu se mai intorc in Romania decat 1%. E o tragedie. Nu putem sa iesim din barlog daca aceasta fuga a creierelor continua”, crede diplomatul.

Van Gogh, Cioran, Eliade, Internetul si smaraldul de la matusa

Pe de alta parte, istoricul a povestit cum si-a publicat prima carte pe care a scris-o, „Civilizatii si tipare istorice. Un studiu comparat al civilizatiilor”.

„Eram in Franta cand sora mamei, in varsta de 90 de ani, fiind pe moarte, mi-a trimis, printr-un diplomat strain, un smarald de o mare frumusete. L-am vandut cu 10.000 de franci vechi si am impartit banii cu fratele meu. Cu partea mea, 5.000 de franci, am reusit sa public editia primei mele carti de filozofia istoriei”, a evocat Djuvara.

Istoricul a dezvaluit insa ca se teme de laude, deoarece, „pe masura ce esti mai laudat cand traiesti, cu atat esti mai uitat dupa moarte”. „As fi preferat sa am soarta lui Van Gogh, caruia nu i s-a cumparat aproape niciun tablou cat a trait si acum e unul dintre cei mai bine vanduti pictori din lume”, a replicat amuzat filosoful, marturisind ca istoria a fost si a ramas dragostea vietii sale, cu toate ca a profesat in Drept.

Facand comparatie intre Emil Cioran si Mircea Eliade, Neagu Djuvara a recunoscut ca pe primul l-a apreciat si l-a iubit mai mult.

„Pe Emil Cioran l-am iubit, ce mai tura-vura! Tipul e genial! De aceea, ma supara ca in Romania e mai putin venerat decat Mircea Eliade. Cioran era mult mai autentic, in timp ce Eliade era, in primul rand, un egocentric. Cioran, cu toate ca sunt convins ca isi dadea seama de valoarea lui, o sfida! Era, mai intai, de o inteligenta sclipitoare, dar era si nemilos.

Cioran chiar era convins ca societatea noastra se duce la pieire. Pesimismul lui e trait. S-a imprietenit cu mine cand a aflat ca scriu o carte despre moartea civilizatiei occidentale. Ii placea foarte mult ideea. Cat am lucrat in Africa, aveam doua luni si jumatate de vacanta in Europa. Ii telefonam imediat cand ajungeam la Paris si el ma intampina cu multa prietenie. Ne plimbam impreuna noaptea. Ne plimbam si discutam… Cu omul asta care scria atat de pesimist, puteai sa te strambi de ras! Vedea adevarul si, vazandu-l, radea de el ca sa nu planga”, a relatat eseistul.

Vorbind despre schimbarea componentei etnice a Frantei, unde circa 50 la suta dintre copiii de scoala au parinti emigranti, Neagu Djuvara a comentat si situatia din Romania.

„O sa creasca proportia tiganilor. Apoi, vin turci foarte multi. Si vor veni chinezi! O tara care are un miliard si trei sute de milioane de locuitori e musai sa invadeze tot restul continentelor. Curand, China se va revarsa peste noi! (…) Dar nu vreau sa spun ‘dupa mine, potopul’, chiar daca il prevad”, a spus istoricul.

Nu in ultimul rand, comentand o declaratie a lui Andrei Plesu, care i-a spus „Ce-ti pasa sa fii cunoscut dupa moarte, fiindca n-o sa stii”, Neagu Djuvara a gasit, ulterior, replica pentru a ramane in memorie si in posteritate.

„Atunci n-am avut replica. O am acum, pornind de la parabola cu bogatul nemilos si sarmanul Lazar, din Evanghelia dupa Luca: daca, in urma cu doua mii de ani, se puteau face corespondente intre Iad, Rai si Pamant, va inchipuiti ca acum, cu Internetul, sigur o sa stiu dupa moarte daca mai sunt citit sau nu!”, a mai povestit Neagu Djuvara.

Joi, acesta si-a lansat editia aniversara a volumului de memorialistica „Amintiri din pribegie”.