Operațiunea “Noi suntem statul” a început în două locații: clubul lui Dinu Pescariu și Ștrandul Generalilor, unde se juca, încă din 2010, tenis la nivel înalt. În cele două baze de agrement se strângeau până în 2015 cei mai puternici oameni din țară, procurori, judecători, ofițeri de informații, politicieni etc.

Dinu Pescariu a fost băgat până peste cap în dosarele Microsoft 1 și 2, dar DNA l-a lăsat și cu banii furați de la stat și fără dosare penale deoarece i-a atribuit calitatea de denunțător. De asemenea nu e d-ici de colo cum a pus mâna pe fosta bază “Cutezătorii”. Și Ștrandul Generalilor are o poveste interesantă. Dar să le luăm pe rând.

(…)

Baza Cutezătorii

Dinu Pescariu scoate milioane de euro anual din folosirea abuzivă şi ilegală a unui teren din domeniul public al statului, de 5,7 hectare, aflat pe malul Lacului Tei, în Bucureşti, scria Jurnalul de investigatii  . Terenul, care în actele oficiale, inclusiv în inventarul domeniului public, figurează drept baza Cutezătorii şi este destinat practicării sportului de către copii talentaţi, inclusiv cei săraci, a fost transformat în bază de lux şi de fiţe pentru „elita” Capitalei. Baza Cutezătorii a fost invadată, la propriu, de restaurante, cluburi şi terase construite ilegal, dar care „produc” zeci de milioane de lei pentru Pescariu&Co.

Terenul de pe malul lacului Tei a fost dintotdeauna domeniu public al statului, până în 2003 când a fost preluat, temporar, la Administraţia Patrimoniului Protocolului de Stat (RAAPPS). În 2004, după preluarea de către RAAPPS, fundaţia lui Dinu Pescariu a încheiat un contract de locaţiune pentru folosirea bazei Cutezătorii, în care se angaja să folosească terenul şi clădirile, timp de zece ani, contra unei chirii de 9000 de euro lunar.

Un an mai târziu, în 2005, Guvernul Tăriceanu a trecut baza „Cutezătorii” la loc la Ministerul Educaţiei şi în domeniul public al statului, la insistenţa ministrului Mircea Miclea. Întoarcerea bazei la Ministerul Educaţiei şi în domeniul public al statului nu a mai însemnat însă revenirea acesteia în folosul elevilor. Dimpotrivă, sub privirea complice a demnitarilor de la Ministerul Educaţiei, tenismenul Dinu Pescariu şi tatăl acestuia, Dinu Mircea Pescariu senior, au început să ridice, una după alta, clădiri ilegale, care găzduiesc astăzi restaurante de lux şi cluburi cu spa, în care au acces numai ce-şi pot permite abonamente anuale chiar şi de 2.100 de euro. Astăzi, nimeni nu vrea să sesizeze că închirierea bazei nu mai respectă scopul stabilit de hotărârea de Guvern promovată de Miclea. De fapt, Dinu Pescariu s-a comportat şi se comportă pe domeniul public taman ca pe moşia proprie, fapt probat şi de destăinurile pe care le-a făcut în presă în urmă cu aproape patru ani. „Dacă iniţial am vrut un club sportiv, mai târziu am realizat că este nevoie şi de alte facilităţi. Acesta a fost primul astfel de club din Capitală şi cred că va ramâne astfel vreme îndelungată, deoarece pun foarte mult suflet în acest business”, spunea fostul tenisman, făcând referire la. terasa La Provence, Pizzeria Capriciosa, cluburile Fratelli şi Cabaret., dar şi la clubul spa, terenul acoperit pentru Squash şi barul lounge. Miniştrii care s-au perindat pe la Educaţie, dar şi funcţionarii de rang mai înalt din minister i-au făcut toate poftele micuţului tenisman, devenit prosper om de afaceri. Au primit la schimb tot felul de avantaje „legale”, precum cardul de membru al clubului, pe baza căruia au scarificat interesul public pe altarul masajelor şi tratamentelor spa gratuite. Ecaterina Andronescu a mers cel mai departe cu încălcarea legii, semnând în 2009, prin secretarul de stat Mihnea Costoiu, un act adiţional ilegal, penal chiar, la contractul de locaţiune cu fundaţia Dinu Pescariu, prin care a prelungit termenul de expirare a contractului din 2014 până în … 2034, încălcând flagrant legea proprietăţii publice dar şi Constituţia României.

Pe 11 decembrie 2012, aceeaşi Ecaterina Andronescu a contrasemnat HG 1173, prin care a fost actualizată valoarea de inventar a bazei Cutezătorii la 186 milioane de lei. Deşi Hotărârea de Guvern menţionează că aceasta ar fi doar valoarea terenului, „Jurnal de Investigaţii” a intrat în posesia inventarului care atestă că valoarea corespunde terenului şi clădirilor. Numai că, potrivit inventarului, clădirile care găzduiesc clubul, spa-ul, sala de fitness şi barul au valoarea contabilă de 1 (un) leu!!!(facsimil) Ceea ce înseamnă fie că nu au autorizaţie de construcţie, fie că aceasta este falsă! Prin comparaţie, clădirea WC „valorează” 48.458 de lei… Potrivit datelor de la Ministerul Finanţelor, Fundaţia Dinu Pescariu a avut în 2011, venituri din activităţi economice de peste 10 milioane de lei. Potrivit legii, banii trebuie cheltuiţi în scopul pentru care a fost înfiinţată fundaţia. „Jurnal de Investigaţii” a insistat, în repetate rânduri, să obţină punctul de vedere al lui Dinu Pescariu , dar acesta a refuzat să răspundă întrebărilor noastre.

Povestea Ștrandului Generalilor

Cele mai valoroase terenuri din zona lacului Băneasa sunt câştigate hectar cu hectar de moştenitori. În capul mesei stau samsarii Mihai Cuptor şi Lucia Cherecheş.

Cea mai mare moşie din Capitală, 200 de hectare în zona Casei Presei Libere, în valoare de sute de milioane de euro, este disputată în această toamnă în sălile de tribunal, scria în noiembrie 2011 Evenimentul zilei . La sfârşitul lunii octombrie 2011, Ministerul Apărării Naţionale a pierdut la Curtea de Apel, irevocabil, locaţia de lux „Clubul Generalilor”.

Tot atunci EVZ scria: Primul mare război, încheiat în urmă cu zece zile, s-a purtat cu Ministerul Apărării Naţionale şi are ca miză mai mult de trei hectare de teren şi construcţii pe malul lacului Colentina, cunoscut sub denumirea de „Clubul generalilor”. Mai este cunoscut şi drept „Ştrandul generalilor”, sau, mai rar, „Clubul militarilor”. Aflată în spatele Casei Presei, pe malul Lacului Băneasa şi păzită, bineînţeles de militari, parcela cuprinde 3,5 hectare de teren şi aproape 2.500 de metri pătraţi de teren ocupat de construcţii, inclusiv restaurantul de lux în care a avut loc nunta dintre Florin Pandele, primarul oraşului Voluntari şi prezentatoarea TV a Antena 1, Gabriela Vrânceanu. Cazarma 2300, cum este cunoscută oficial, are destinaţie de club, sală de distracţii şi nu este folosită în cadrul procesului de instruire militară (cazarmă, poligon sau teren de instrucţie). Facultatea de Drept a obţinut deja 3/8 din dreptul de proprietate asupra terenului, iar moştenitorii şi mandatarii acestora s-au duelat cu avocaţii armatei pentru restul dreptului de proprietate. Armata a depus armele joi, 27 octombrie 2011, când Curtea de Apel Bucureşti a decis, irevocabil, ca şi restul de 5/8 din club să fie retrocedat.

În urma articolului apărut pe 7 noiembrie 2011 în „Evenimenul Zilei”, MApN a venit cu precizări.

„Cazarma 2.300, aflată în vecinătatea lacului Băneasa şi constituită din construcţii şi terenuri cu destinaţia pentru activităţi sportive şi recreative, aflată în proprietatea publică a statului şi în administrarea M.Ap.N., a făcut obiectul unor cereri de retrocedare către moştenitorii lui Constantin Stoicescu, fost decan al Facultăţii de Drept. În anul 1999, reclamanta Elena Stoicescu a chemat în judecată Consiliul General al Municipiului Bucureşti pentru retrocedarea cazărmii 2300 din Bucureşti, în suprafaţă de 3,59 ha. Facultatea de Drept şi Colbert Eugenia au introdus cereri de intervenţie în interes propriu, solicitând ca terenul revendicat prin acţiunea principală să fie retrocedat în indiviziune cu reclamanta Elena Stoicescu în următoarele cote:  Facultatea de Drept – 3/8;Colbert Eugenia – 3/8; Stoicescu Elena – 2/8. Ministerul Apărării Naţionale a introdus, în anul 1999, o cerere de intervenţie în proces, în interes propriu, întrucât avea calitatea de administrator al construcţiei şi al terenului aferent din cazarma 2300. A urmat judecata pe fond şi în apel, acţiunea reclamanţilor fiind respinsă. În recurs, la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, prin Decizia nr. 791/03.02.2005, Facultatea de Drept a obţinut retrocedarea cotei de 3/8 din terenul cazărmii 2300. Celorlaţi doi reclamanţi le-au fost respinse cererile de către instanţă. În anul 2005, M.Ap.N. a primit notificări, în baza Legii nr. 10/2001, din partea a trei urmaşi ai fostului proprietar Constantin Stoicescu, respectiv Zapisescu Dan Ştefan Octav, Bulată Angela Margareta şi Isăilă Mihai, prin care solicitau 5/8 din imobilul aflat în litigiu. Acţiunea introdusă de reclamanţi, în contradictoriu cu M.Ap.N., a fost soluţionată de Tribunalul Bucureşti prin sentinţa civilă nr. 1996/17.12.2010, devenită irevocabilă prin Decizia pronunţată, în recurs, la data de 27.10.2011 de Curtea de Apel Bucureşti (decizie nemotivată încă). În urma celor două hotărâri judecătoreşti, a fost admisă în parte acţiunea reclamanţilor, în sensul restituirii în natură a unei cote din imobilul în litigiu (3,067 ha) şi acordării de măsuri reparatorii prin echivalent pentru suprafaţa de 4.991 m.p., care rămâne în administrarea M.Ap.N., ocupată de construcţii”.

Citiţi articolul integral pe evz.ro