Acasă Blog Pagina 146

EXPLOZIV! Judecătoarea Camelia Bogdan | Am fost lucrată din interior, pentru orgoliile lui Voiculescu și Oprescu

Camelia Bogdan, cea care l-a condamnat pe Dan Voiculescu la 10 ani de închisoare în 2014 și la plata a 60 de milioane de euro, spune că o eventuală incompatibilitate a sa ar putea fi speculată de fostul senator la CEDO. Judecătoarea mai spune că a fost „lucrată din interior”, într-un interviu acordat jurnalistei Ramona Ursu, citat de digi24.ro

Camelia Bogdan a fost exclusă din magistratură, în această lună. Decizia a fost luată de Consiliul Superior al Magistraturii, pe motiv că judecătoarea nu a respectat restricţile impuse de lege magistraţilor. Concret, ar fi participat la un seminar organizat de Ministerul Agriculturii, parte vătămată în dosarul lui Dan Voiculescu. Decizia CSM poate fi atacată la instanța supremă.

În interviul acordat jurnalistei Ramona Ursu, judecătoarea spune că „o eventuală incompatibilitate a mea ar putea fi speculată la CEDO”.

Nu am precizat eu asta, ci a precizat echipa profesorului Gheorghiță Mateuț, unul dintre apărătorii domnului Dan Voiculescu, că asta se urmărește prin decizia de excludere a mea din magistratură. Dacă se constată la Curtea Supremă, pentru prima dată în istoria acestei țări, că nu este posibil să predai în afara învățământului universitar, deși foarte mulți judecători și procurori predau, este posibilă obținerea revizuirii dosarului ICA”, a spus Camelia Bogdan.

Întrebată de ce crede că CSM a luat acum această decizie, în condițiile în care a ținut cursurile pentru APIA în 2014, Camelia Bogdan a răspuns că „asta a fost și prima întrebare pe care eu mi-am pus-o anul trecut”.

O posibilă explicație a fost susținută în spațiul public. Anume că se încearcă, după pronunțarea unei potențiale soluții favorabile de către CEDO, o revizuire a deciziei pe care eu am pronunțat-o în dosarul ICA. Această posibilitate este puțin plauzibilă. Totuși, consider că ar trebui investigat de ce a fost acceptată această întrebare din partea echipei de apărători a domnului Dan Voiculescu, respectiv dacă este Curtea de Apel București tribunal independent in sensul art 6 CEDO? Asemenea întrebări se adresează, de regulă, când există suspiciuni că în componența unor tribunale ar fi judecători incompatibili sau executanți. Probabil, se forțează revizuirea, pentru că eu am respectat toate garanțiile procesuale atunci când am dispus, prin decizia pronunțată, confiscarea de la terți în procesul penal. Mă gândesc să nu se caute cauze exterioare, decizia mea în dosarul ICA fiind temeinic motivată în privința sancțiunilor, a recuperării prejudiciului”, a precizat judecătoarea.

Ea a mai spus că „simplul fapt al declanșării unei cercetări disciplinare de către Inspecția Judiciară poate determina un magistrat să devină temător”.

Am văzut asemenea magistrați și știu că există aceste temeri privind posibilitatea aplicării unei sancțiuni disciplinare, deoarece te împiedică să promovezi în funcție. Niciun judecător nu dorește să fie nevoit să se apere în cadrul unei cercetări disciplinare. Dorește să-și urmeze parcursul profesional. Mulți dintre noi dorim să accedem la Înalta Curte de Casație și Justiție. În ceea ce mă privește, cercetările disciplinare pornite împotriva mea au fost discreționare. Am fost lucrată din interior, pentru a satisface anumite orgolii ale condamnatului Dan Voiculescu și ale inculpatului Sorin Oprescu. Am cerut în instanță constatarea caracterului nelegal al acestor cercetări, tocmai pentru a nu plana niciun dubiu asupra activității mele profesionale”, a mai spus ea.

Citți interviul integral AICI.

Ondine Gherguț | GUVERNUL este DEASUPRA LEGII! Au câștigat Tăriceanu, Nicolae Șerban si Tudorel Toader! A câștigat DRAGNEA!

grindeanu-dragnea-tariceanu

„Cine merge la plimbare în Piața Victoriei? „DNA a perturbat activitatea Guvernului!”, zice CCR

GUVERNUL este DEASUPRA LEGII! Au câștigat Tăriceanu, Nicolae Șerban si Tudorel Toader! A câștigat DRAGNEA! Au câstigat guvernanții, care pot falsifica ce acte normative vor ei!
CCR a închis dosarul „OUG 13” chiar dacă au fost sustrase, distruse documente, s-au făcut falsuri, infracțiuni comise de miniștri si alți funcționari? Asa s-ar înțelege din declarația președintelui CCR, Dorneanu, care a susținut că EXISTĂ un conflict constituțional între DNA și Guvern din cauză că DNA a perturbat activitatea Guvernului prin faptul că procurorii au fost la Ministerul Justiției si au ridicat documente si i-au audiat pe ministri. Fără documente si audieri, cum ar fi reusit să probeze infracțiunile?
Dacă CCR spune în motivare că NU se pot ancheta procesele legislative chiar dacă se comit infracțiuni, ridică deasupra legii a categorie de funcționari si demnitari, ceea ce NU este constituțional.
Sigur, oportunitatea emiterii unei legi NU este de competența DNA. Însă, procesul elaborării si adoptării unor acte normative este reglementat prin lege si dacă legea e încălcată, fapta este pedepsită penal. Dacă se încalcă aceste legi prin INFRACȚIUNI, nu se poate face anchetă penală?! Asta ne spune CCR? E GRAV!”, a scris jurnalista, pe Facebook, după anunţul făcut de CCR.

Narcisa Iorga, reacţie după decizia CCR | DNA a primit ”un cap în gură” de la CCR, ca să citez un onorabil procuror anticorupţie

kovesi-bilant-dna

„DNA a primit ”un cap în gură” de la CCR, ca să citez un onorabil procuror de la DNA (altul decât ”Zdreanță”). Cică instituția și-a arogat puteri pe care nu le avea decât Curtea Constituțională atunci când a făcut verificări cu privire la obținerea avizelor de la Consiliul Legislativ și alte instituții.

Da, știu că urmează autoflagelarea în solidarizarea cu DNA și mâzgălirea Curții Constituționale, dar poate își aduce cineva aminte și de declarația Comisiei de la Veneția din anul 2012, ca urmare a atacurilor la adresa CCR din acea vară nebună. La susținătorii statului de drept mă refer, că de la ceilalți nu am pretenții.

Iată:
64. Independenţa şi neutralitatea Curţii Constituţionale sunt în pericol atunci când alte instituţii ale statului sau membrii acestora o atacă public. Astfel de atacuri sunt în contradicţie cu poziţia Curţii în calitate de garant al supremaţiei Constituţiei (art. 142.1 din Constituţie), şi sunt, de asemenea, problematice din punctul de vedere al independenţei garantate constituţional şi al inamovibilităţii judecătorilor Curţii (art. 145 din Constituţie).

65. Un alt aspect al respectului care trebuie acordat Curţii Constituţionale este executarea deciziilor sale. Nu numai statul de drept, ci, de asemenea, patrimoniul european constituţional impun respectarea şi punerea eficientă în aplicare a deciziilor instanţelor constituţionale.

Documentul integral, aici: https://www.ccr.ro/uploads/aviz_ro.pdf„, a scris jurnalista, pe Facebook, după anunţarea deciziei CCR prin care seconsideră s-a perturbat buna activitate a Guvernului”.

Mircea Marian, reacţie după decizia CCR | Domnul Valer Dorneanu a decis că guvernul poate să dea ordonanțe cu dedicație, pentru hoți

valer-dorneanu

„Domnul Valer Dorneanu a decis că guvernul poate să dea ordonanțe cu dedicație, pentru hoți, asta este o decizie politică și DNA-ul nu poate interveni. Ordonanța Bechtel a fost o decizie politică. Ordonanța Petromidia – decizie politică. OUG 13 – decizie politică.
Se poate fura cu legea în mână în țara asta.”, a scris jurnalistul, după decizia Curţii Constituţionale care a admis DNA a perturbat activitatea Guvernului în privinţa OUG 13.

SE AUDE ZGOMOT DE CĂTUŞE | Lista completă a infracţiunilor pe care (C)Iordache voia să le dezincrimineze

florin-iordache

DNA arata intr-un comunicat de presa ca Florin Iordache a prezentat la 16 ianuarie „personalului de specialitate din conducerea Ministerului Justiției” un document care continea modificarile pe care si le dorea la Codul Penal si Codul de Procedura Penala. DNA sustine ca Iordache cerea ministerului dezincriminarea infractiunilor de abuzul in serviciu si neglijenta in serviciu, conform HotNews.ro

In plus, Florin Iordache (ministru la acel moment), viza si
– Modificarea conținutului constitutiv al infracțiunilor de conflict de interese;
– Modificarea conținutului constitutiv al infracțiunilor de corupție: darea de mită, luarea de mită, traficul de influență și cumpărarea de influență;
– Modificări ale codului de procedură penală, printre care se regăseau și modificări ale modului de sesizare denunțul și plângerea.

DNA a facut publice aceste informatii in comunicatul de presa prin care anunta clasarea dosarului privind emiterea OUG 13 si declinarea catre Parchetul General a unui dosar disjuns.

DNA arata ca, atunci cand le-a prezentat colegilor din Ministerul Justitiei modificarile pe care le viza, Iordache a invocat necesitatea punerii în acord a deciziilor Curții Constituționale cu legislația internă. „Cu această ocazie, ministrul și-a exprimat intenția ca respectivele modificări să fie transpuse într-un proiect cât mai repede pentru a fi promovate în ședința de Guvern din 18.01.2017”, arata DNA. E vorba despre faimoasa sedinta de guvern din 18 ianuarie, la care presedintele Klaus Iohannis a venit pe neasteptate si a determinat guvernul sa nu puna pe ordinea de zi ordonanta de urgenta. In cele din urma, OUG 13 a fost adoptata pe 31 ianuarie.

„Urmare a solicitării ministrului, personalul de specialitate din cadrul Ministerului Justiției a întocmit o notă prin care indica explicit ce decizii ale Curții Constituționale ar fi trebuit transpuse în legislație, indicând în concret o soluție pentru fiecare modificare. Totodată, personalul de specialitatea a opinat că este imposibil a justifica urgența pentru promovarea proiectului de act normativ prin OUG”, mai arata comunicatul DNA.

Rezultatul cererii lui Iordache? „În cursul zilei de 17.01.2017, s-au întocmit proiectele de OUG privind modificarea CP și CPP, precum și cu privire la grațiere, renunțându-se la dezincriminarea totală a abuzului în serviciu. În schimb, s-au introdus: un prag valoric minim al prejudiciului de 200.000 lei, condiția existenței unei plângeri penale prealabile precum și diminuarea pedepselor. De asemenea, s-a renunțat la modificarea infracțiunilor de corupție clasice, deoarece s-a atras atenția asupra posibilității sancționării României care este parte a Convenției de la Merida”, arata DNA.

Breaking News INCREDIBIL! CCR a admis contestaţia lui Tăriceanu pe OUG 13 | DNA a perturbat activitatea Guvernului

valer_dorneanu

Curtea Constitutionala a admis, luni, sesizarea facuta de Calin Popescu Tariceanu cu privire la existenta unui conflict intre puterile statului ca urmare a anchetei deschise de DNA cu privire la modul in care a fost adoptata ordonanta de urgenta 13/2017, cea care a scos sute de mii de romani in strada, anunta ziare.com

„Consideram ca s-a perturbat buna activitate a guvernului si relatiile care trebuie sa existe intre cele 3 autoritati: judecatoreasca, executiva si legislativa”, a declarat dupa deliberari, presedintele CCR, Valer Dorneanu.

SCANDALOS! | Ce le-a cerut noul ministru al Justiției judecătorilor Curții Constituținoale

tudorel-toader

Noul ministru al Justiției, Tudorel Toader, face o solicitare către judecătorii Curții Constituținoale care ar putea avea reverberații puternice în sistem. Tudorel Toader a solicitat ca procurorii să nu mai poată ancheta legalitatea sau oportunitatea unei hotărâri a Guvernului, potrivit stiripesurse.ro

”Nu este suficient să spui că a fost conflict, nu-i suficient să spui cine a creat conflictul, ci trebuie luată o decizie astfel încât pe viitor să nu se mai întâmple astfel de conflicte.

O decizie favorabilă ar fi o decizie care ar dezlega o problemă de principiu, o problemă de principiu care rezultă din separația puterilor și anume procurorul anchetează acte, fapte infracționale și nu poate ancheta oportunitatea, legalitatea, unui act. În concret, dacă Guvernul adoptă un act juridic, o Hotărâre de Guvern, o Ordonanță de Urgență, ce o fi, procurorul nu poate să ancheteze nici oportunitatea adoptării actului, nici legalitatea adoptării și nici constituționalitatea. De ce? Pentru că oportunitatea este cenzurată de Parlament, când aprobă/respinge Ordonanța, legalitatea este verificată de judecătorul de contencios administrativ, iar constituționalitatea de către judecătorul constituțional”, a declarat ministrul Justiției, Tudorel Toader.

De menționat că există foarte multe dosare la DNA în care foști miniștri sunt anchetați pentru decizii luate în timpul exercițiului guvernamental.

Judecătorii Curții Constituționale sunt chemați să judece dacă a existat conflict juridic de natură constituțională între Guvern și DNA, în momentul în care procurorii au început ancheta pe modul în care s-a dat celebra OUG 13.

 

NESIMŢIRE FĂRĂ MARGINI! | Pompierii îi scot apa din casă, iar el stă şi bea. Imagini SCANDALOASE! Video

pompieri-vs-betiv

Nesimţire în Negreşti! Romică Mihai, un vasluian beat mangă, îşi bate joc de munca pompierilor veniţi sã-i salveze casa inundată ca urmare a topirii zãpezii, scrie cotidianul vremeanoua.ro

În loc să dea o mană de ajutor, acesta stă şi îi priveşte cu cana de vin în mană, comentând direcţia apei: “Merge apa la deal? Hai, băi, lasă! Sã fim parolişti!” Imaginile cu bărbatul care abia se ţine pe picioare fac, din nou, judeţul de râs. “Să vadă lumea ce necăjit eşti. Ce durere ai tu…. Romică, du-te şi culcă-te!”, se mai aude pe video.

Contactat telefonic, primarul oraşului Negreşti, Vasile Voicu, ne-a declarat că este vorba despre o familie care trăieşte la limita subzistenţei: “nu e prima oară când ne confruntăm cu această situaţie. Au o casă veche, de peste 30 ani, construită într-o zonã inundabilă. De fiecare dată când se confruntă cu asta, ne sună. Mergem şi îi ajutăm, dar ei nu pun mâna să facă nimic. Trăiesc într-o mizerie cruntã”. Familia Mihai are şase copii. În urmă cu câţiva ani a trecut printr-o tragedie, unul dintre aceştia punându-şi capăt zilelelor prin spânzurare. Un altul abia a ieşit din închisoare şi doar doi dintre fii mai trăiesc alături de părinţi. Nu au niciun venit şi supravieţuiesc de azi pe mâine.

Situaţie similară în urmă cu câţiva ani

Nu este prima oară când pompierii muncesc, iar sătenii stau şi îi supraveghează. În urmă cu aproape patru ani, în Zorleni, mai mulţi oameni îi priveau în batjocură pe pompierii veniţi să desfunde un canal. Îi arătau cu degetul şi făceau clasamentul celor mai harnici pompieri. Unul dintre săteni chiar i-a luat peste picior, comentând: “Ăsta e cel mai muncitor dintre toţi”.

București fără EI! Strângere de semnături pentru demiterea Gabrielei Firea şi a primarilor de sectoare | „Referendum pentru capitală, pentru curățenie morală”

firea-pancarta-protest-gratiere

Site-ul oameniliberi.ro a iniţiat strângerea de semnături pentru organizarea unui referendum care are ca scop demiterea Primarului General al Capitalei, a primarilor de sectoare şi a consiliilor locale.

„Cine? Noi, cetăţenii ignoraţi de Guvern! Noi, care luptăm împotriva corupţiei! Noi cei care ieşim în piaţă că să oprim o ordonanţă! Noi cei care am înţeles că tăvălugul nu s-a oprit, dimpotrivă! Altă întrebare! CE? Iniţiem Referendumuri pentru demiterea primarului general al capitalei, a primarilor de sector, a consiliilor locale. Altă întrebare!”, spun iniţiatorii referendumului expunând şi motivele.

„Cetățenii au dreptul să organizeze un singur tip de referendum, cel pentru demiterea primarului și consiliului.

Referendumul pentru încetarea mandatului primarului se organizează ca urmare a cererii adresate în acest sens prefectului de locuitorii comunei sau oraşului, ca urmare a nesocotirii de către acesta a intereselor generale ale colectivităţii locale sau neexercitării atribuţiilor ce îi revin potrivit legii, inclusiv a celor pe care le exercită ca reprezentant al statului.

Cererea va cuprinde motivele ce au stat la baza acesteia, numele şi prenumele, data şi locul naşterii, seria şi numărul buletinului sau ale cărţii de identitate şi semnătura olografă ale cetăţenilor care au solicitat organizarea referendumului.

Acum nu ducem lipsă de motive. În stradă oamenii au spus clar NU minciunii, NU corupției, DA transparenței, DA integrității, DA reprezentanți în slujba cetățenilor nu ai grupurilor de interese.

Printr-o succesiune de Ordonanțe de Urgență a fost creat cadrul jafului organizat din bani publici. Seria de OUG-uri deschisă de OUG 6, care dă puteri absolute Ministerului Dezvoltării, urmată de OUG 9 care permite ordonatorilor de credite să nu țină cont de destinația banilor și sa îi poată cheltui după bunul plac. OUG 13 trebuia să asigure protecția în fața legii pentru aceste delapidări organizate. Pericolul OUG 6 si OUG 9 sunt în vigoare și primele acțiuni nelegale sunt promovate în Consiliul General al Capitalei de către Gabriela Firea. (detalii aici) Se dorește înființarea a 19 Societăți comerciale de către primărie pentru a dirija aceste fonduri ce vin direct din pixul ministrului dezvoltării, fără obligativitatea respectării legii bugetului de stat. Mai mult se pot folosi credite de angajament, adică acele fonduri bugetare care se vor plăti din bugetul anului viitor.”

Formularele pentru semnături pot fi descărcate de pe site-ul oameniliberi.ro

 

Caz ŞOCANT la Spitalul Municipal din Craiova: Doi oameni au murit după transfuzii | Alte patru persoane sunt la terapie intensivă

sange

Situaţie şocantă la Spitalul Municipal din Craiova. O femeie de 81 de ani şi un bărbat de 67 de ani au decedat în urma unor transfuzii. Alţi patru bolnavi dintre cei care au făcut transfuzii au acuzat stări de rău şi au ajuns de urgenţă la Terapie Intensivă, scrie romaniatv.net

Doi pacienți, o femeie în vârstă de 81 de ani și un bărbat de 67 de ani, au murit, vineri, la Spitalul Municipal „Filantropia”, în urma unor transfuzii. Alți patru pacienți dintre cei transfuzați au acuzat stări de rău și au fost transferați de urgență la Terapie Intensivă.

Unitatea medicală a sesizat poliția privind moartea suspectă a celor doi pacienți și a dispus efectuarea unei anchete interne.

Ministrul Sănătății, Florian Bodog, a declarat că în cursul zilei de luni va fi finalizat raportul realizat în urma controlului de la Spitalul Municipal „Filantropia” din Craiova în cazul celor doi pacienți care ar fi decedat în condiții suspecte la sfârșitul săptămânii trecute în urma unor transfuzii.

„Chiar sâmbătă a fost trimisă acolo o echipă de la Inspecția în Sănătate Publică. Competența pe control în transfuzii este la Inspecție. Ei au realizat un raport preliminar sâmbătă-duminică și astăzi va fi un raport final”, a afirmat ministrul.

Potrivit acestuia, urmează să apară un ordin de ministru care va face referire la dotarea centrelor regionale de transfuzii cu aparatură de ultimă generație.

„E vorba despre un ordin de ministru cu privire la regionalizare, cu privire la restructurarea sistemului național de transfuzii. Asta se referă la faptul că noi dorim să dotăm centrele regionale cu aparatură de ultimă generație, deci să schimbăm sistemul de testare a sângelui pentru mai multă siguranță. Este pregătit un ordin prin care facem centre regionale”, a spus reprezentantul MS.

Atât reprezentanții unității medicale, cât și cei ai Inspectoratului de Poliție al Județului Dolj au confirmat incidentul, însă până în acest moment nu se știe care a fost cauza deceselor.

„Pe 25 februarie, reprezentanții Spitalului Municipal «Filantropia» au depus o sesizare la Secția 1 Poliție cu privire la faptul că, în cursul nopții de vineri spre sâmbătă, au decedat doi pacienți în condiții suspecte. Este vorba de o pacientă de 81 de ani, din Craiova, și de un pacient de 67 de ani, din localitatea Vânju Mare, Mehedinți. Potrivit procedurilor, a fost deschis un dosar de moarte suspectă și se așteaptă efectuarea necropsiilor, în urma cărora se va stabili cauza decesului celor doi pacienți”, a explicat pentru GdS Amelia Barbu, purtătorul de cuvânt al IPJ Dolj.

Surse apropiate anchetei susţin că celor doi pacienţii le-ar fi fost făcute transfuzii de sânge înainte de a deceda, dar şi că alţi pacienţi ar fi acuzat stări de rău după ce au primit îngrijiri medicale în Secţia de Hematologie a Spitalului „Filantropia”.

ŞTIŢI CE MÂNCAŢI? Bomba din magazine! | Cașcavalul care de fapt nu e cașcaval și laptele care nu e lapte

branzeturi_cascaval_branza

Crezi că știi ce mănănci, dar dacă stai să descifrezi cu atenție ce scrie pe etichete s-ar putea să te îngrozești. România pare uneori a fi un soi de groapă de gunoi a Europei, unde producătorii își varsă cele mai proaste produse. De aceea este extrem de important să vă informați atent înainte să consumați alimentele achiziționate din supermarket, scrie bugetul.ro

De exemplu, o anchetă Agrointel a arătat că marile magazine de discount din România comercializează, sub marcă proprie, o serie de alimente care au cel puțin o denumire dubioasă, iar dacă mai citim pe etichetă și care sunt principalele ingrediente, atunci avem, cu siguranță, motive să intrăm la bănuieli.

Odată cu impunerea embargoului rusesc, surplusul de produse lactate de pe piața europeană a ajuns în România. Așa se face că producătorii polonezi, cehi, și chiar unguri aduc pe rafturile din magazinele românești produse cel puțin dubioase.

Lapte care este, de fapt, zer?

Așa ajungem să cumpărăm de la raftul de lactate un litru de lapte cu 1,99 lei. “Am făcut mai multe campanii de informare și de avertizarea asupra acestor produse. Cine a avut urechi să audă, a auzit. Cine nu a auzit, încă se duce în supermarket și cumpără zer în loc de lapte. Nu vorbesc prostii, am proprietatea termenilor. Este imposibil să dai 2 lei pe un litru de lapte adus să zicem din Polonia, lapte care a fost ulterior pasteurizat și apoi ambalat. Nu vreau să mai iau în calcul și trasportul lui din țara de origine. În mod cert, în acea cutie nu veți găsi 100% lapte. Nu vă păcăliți singuri crezând că ați făcut o mare economie de preț”, avertizează Dorin Cojocaru, președintele APRIL.

Deși nu respectă regulile de etichetare obligatorii în România, aceste produse aduse din Polonia, Cehia, Slovacia, Ungaria, sunt amplasate lângă produsele românești.

“Este inutil să vă spun, că magazinele de discount sunt insensibile și nici măcar nu te bagă în seamă atunci când vrei să le atragi atenția asupra faptului că primesc în magazin și asează la raft produse lactate, cu denumiri dubioase. Este cazul, spre exemplu, al celebrului cașcaval Gouda, întâlnit la raft cu această denumire și care ar trebui să fie acea brânză olandeză foarte consumată în țara de origine și care se obține doar din lapte de vacă pasteurizat. În România, la unele magazine, un produs etichetat ca fiind cașcaval Gouda are o rețetă ”proprie”, care include coloranți artificiali – caroteni, care nu au nimic în comun cu rețeta originală”, subliniază reprezentatul procesatorilor de lapte din România.

Obținut din opărirea cașului

Președintele Asociației Patronale Române a Industriei Laptelui subliniază faptul că pe etichetă se poate folosi denumirea de cașcaval doar pentru produsele obținute exclusiv prin opărirea cașului. “Conform legislației în vigoare, ca să poți folosi denumirea de cașcaval, alimentul trebuie să fie obținut prin opărirea cașului. Orice alt ingredient trecut pe etichetă înseamnă că acel produs în mod cert nu este cașcaval și acel producător nu are dreptul să folosească denumirea de cașcaval. Cu toate aceastea, rafturile magazinelor din București și nu numai, sunt pline de astfel de produse. Este adevărat că puterea de cumpărare a românilor este foarte scăzută. De cele mai multe ori credem că suntem prea săraci ca să ne putem permite să mâncăm sănătos”, ne-a explicat Dorin Cojocaru un posibil motiv pentru care falsul cașcaval se vinde bine în România.

Președintele APRIL subliniează că este esențial ca, atunci când mergem la cumpărături, să citim eticheta produselor pe care le punem în coș. Cu siguranță, ingredientele ”suspecte” ne vor pune pe gânduri și ne vom putea da seama singuri de calitatea sau lispa calității în cazul unor alimente.

Produse fără etichetă în limba română

Deși autoritățile abilitate sunt plătite pentru a controla și verifica piața românească, la o simplă privire pe rafturile marilor retaileri găsim produse lactate pe care nu reușim să le citim. ”Atunci când vrem să citim eticheta, nu avem cum. Nu pentru că ingredinetele sunt trecute cu litere foarte mici cum se obișnuiește, ci pentru că nu găsești pe etichetă nici un cuvânt în limba română. Din câte știu, astfel de produse nu au ce să caute la raft”, a declarat Cojocaru pentru Agrointeligența.

”Cașcaval” cu coloranți, conservanți și stabilizatori

Cei mai puțini interesați de compoziția alimentelor par a fi clienții tineri, care nu au încă destul cunoștințe pentru a aprecia respectarea unei rețete. Pentru un cunoscător al lactatelor, însă, piața oferă zilnic surprize…neplăcute. Așa se face că, deși un cașcaval adevărat nu are cum să conțină coloranți, conservanți sau stabilizatori, aceste ingrediente figurează pe multe etichete. “În mod natural cașcavalul trebuie să aibă culoarea galbenă, de la grăsimea din lapte. În mod clar, dacă printre ingrediente se găsește un colorant, rolul lui este să mascheze faptul că produsul repsectiv este obținut, din ingrediente cel puțin dubioase”, apreciază reprezentantul procesatorilor de lapte.

DNA reface filmul nopţii în care Guvernul a adoptat OUG 13: „Discuţii tensionate” şi „documente plăsmuite” la Palatul Victoria | Un aviz al Ministerului pentru Relaţia cu Parlamentul, distrus la Ministerul Justiţiei

florin-iordache-sorin-grindeanu

Procurorii DNA au refacut cronologia noptii de 31 ianuarie in care Guvernul Grindeanu a adoptat Ordonanta de Urgenta 13. DNA arata intr-un comunicat ca la guvern au avut loc in acea noapte „discutii tensionate” intre reprezentantii Ministerului Justitiei si cei ai Ministerului pentru Relatia cu Parlamentul (condus de Gratiela Gavrilescu), pentru ca cel din urma minister „critica nemotivarea urgenței proiectului de modificare a Codului Penal”. In cele din urma, in acea noapte Ministerul pentru Relatia cu Parlamentul a adoptat un nou aviz, favorabil OUG 13, iar vechiul aviz ar fi fost distrus de Ministerul Justitiei, conform HotNews.ro

Potrivit DNA, acest prim aviz al Ministerului pentru relatia cu Parlamentul ar fi trebuit sa duca – conform metodologiei – fie la modificarea proiectului de OUG 13 în sensul celor solicitate, fie la renuntarea in forma de OUG si transformarea in proiect de lege.

DNA arata ca are probe ca primul aviz al Ministerului pentru Relatia cu Parlamentul (avizul care cel cu observații și propuneri, transmis prin fax de la Ministerul pentru Relația cu Parlamentul către Ministerul Justiției), a fost distrus în interiorul Ministerului Justitiei. Mai mult: DNA sustine ca originalul primului aviz al Ministerului pentru Relatia cu Parlamentul a fost sustras, „la acest moment nemaifiind identificat în rândul documentelor existente în cadrul Ministerului Justiției”.

Practic, DNA arata ca din cauza avizului critic initial al Ministerului pentru Relatia cu Parlamentul, sedinta de guvern a inceput cu intarziere (a inceput la ora 21.00 in loc de ora 19.45). DNA arata ca, in urma „discutiilor tensionate” dintre reprezentantii Ministerului Justitiei si cei ai Ministerului pentru Relatia cu Parlamentul, in cele din urma Ministerul pentru Relatia cu Parlamentul a emis un nou aviz, pozitiv, intre orele 20.00 și 21.00.

DNA mai arata in comunicatul citat ca „personalul de specialitate din cadrul Ministerului Justiției a întocmit 6 note prin care exprimau critici la adresa proiectelor amintite”. De asemenea, DNA arata ca Ministrul de Externe, Teodor Melescanu, si-a dat avizul pentru OUG 13 chiar in noaptea de 31 ianuarie, cand a avut loc sedinta prin care a fost adoptata.

Reamintim ca DNA a decis astazi clasarea dosarului privind OUG, pentru ca nu a putut dovedi infracțiunea de folosire a influenței ori autorității ca persoană care îndeplinește o funcție de conducere într-un partid, în scopul obținerii pentru sine ori pentru altul de bani, bunuri sau alte foloase necuvenite. Totodata, DNA a disjuns și declinat la Parchetul de pe lângă Înalta Curte un dosar pentru următoarele infracțiuni:
– Favorizare a făptuitorului
– Prezentare cu rea-credință, de date inexacte, Parlamentului sau Președintelui României cu privire la activitatea Guvernului sau a unui minister, pentru a ascunde săvârșirea unor fapte de natură să aducă atingere intereselor statului (prevăzută și sancționată de Legea 115/1999 – a răspunderii ministeriale)
– Sustragerea sau distrugerea de înscrisuri (art. 259 al.1 și 2 C.p)
– Sustragerea sau distrugerea de probe ori de înscrisuri (art. 275 C.p)
– Fals intelectual

DEZVĂLUIRI ŞOCANTE! Motivul pentru care nu se recalculează pensiile în beneficiul pensionarilor, chiar dacă aceştia au dreptul | Angajaţii Caselor de Pensii obţin PRIME pentru ECONOMII

0

cupon-pensie

Numărul dosarelor depuse în instanțe de pensionari împotriva Caselor de Pensii a crescut extraordinar de mult în ultimii ani. Asta pentru că funcționarii ar respinge, cu de la ei putere, anumite acte doveditoare din dosare, după cum susține președintele unei asociații a pensionarilor, Filip Dimitrof. Acesta ne-a explicat de ce ar proceda funcționarii așa, scrie libertatea.ro

”Mă numesc Valentina Lazăr și sunt din București. Actualmente pensionară. În aprilie 2016 am solicitat o adeverință din care să reiasă sporurile și veniturile pe care le-am încasat, altele decât cele trecute în Cartea de Muncă. Am menționat că aceasta îmi este nesesară în instanță pentru recalcularea pensiei. Dintr-o perioadă de 20 de ani lipsesc mai mult de 10 ani, iar sumele nu sunt nici pe departe cele reale încasate”. Desigur, pentru Valentina Lazăr începe calvarul dosarului de recalculare a pensiei, în instanță.”Suntem foarte mulți pensionari care ne confruntăm cu aceste probleme. Fie ne consideră proști, fie așteaptă să murim, să scape de noi. Suntem îndrumați să ne adresăm instanței. Aceasta însemnă timp și bani, pe care nu le prea avem. Termen în instanță de 2-3 ani pentru obligarea angajatorului de a elibera adeverința, alți 2-3 ani pentru recalculare, iar următorul termen este la cimitir”, precizează Valentina Lazăr.

8.406 dosare împotriva Casei de Pensii, doar în Teleorman

Ce este cu aceste dosare de pensionare din instanțe? Ne-a explicat Filip Dimitrof, președintele asociației de pensionari ”Dreptate și Adevăr” din Turnu Măgurele.

”Conform documentelor oficiale, între anii 2010 și 2015 Casa de Pensii Telorman a fost chemată în instanță de pensionari în 8.406 dosare civile, pe care le-a cam pierdut. Asta pentru că li se resping oamenilor documentele din dosarele de pensionare sau recalcuare, deși funcționarul nu are dreptul să facă acest lucru. Rezultatul: Casa de Pensii Teleorman a plătit 661.446 lei, doar cheltuieli de judecată, adică banii avocaților angajați de pensionari. Plus 19.967.984 de lei drepturi ale pensionarilor obținute în aceste instanțe, plus plata inflației actualizate, plus dobânzi”, ne-a spus Filip Dimitrof.

Dar, populația Teleormanului reprezintă 1,8% din populația României. Din regula de trei simplă rezultă că în cei cinci ani menționați mai sus, la nivelul întregii țări ne-am putea aștepta la aproximativ 1,140 de miliarde de lei pierduți în instanțe de Casele de pensii…

Premiile se pot acorda pentru rezultate deosebite

De ce îi pun pe pensionari pe drumuri? Că doar, funcționarul public nu dă din buzunarului lui. Sau îi dă?…”Din surse neoficiale pot să vă spun că sumele nealocate pensionarilor sunt declarate economii la final de an, iar pe baza acestor realizări se primesc prime de sfârșit de an. Faptul că în anii următori bugetul de pensii este grevat de sumele rezultate în urma pierderii proceselor nu mai contează pentru funcționar  – oricum, ele se plătesc din banul deponenților la fondul de pensii”, ne-a explicat Filip Dimitrof.

Adică sumele nerecunoscute din dosare sunt un fel de ”pensii-fantomă” care produc bonusuri  la sfârșit de an la Casele de Pensii.

Conform legii, bugetarii au dreptul la premii. Premiile se pot acorda în cursul anului salariaţilor care au realizat sau au participat direct la obţinerea unor rezultate deosebite în activitatea instituţiei, cum ar fi economiile la bugetul instituţiei.

ŞOC la Gala Premiilor OSCAR | „Moonlight” câştigă premiul pentru cel mai bun film, după ce statueta îi fusese decernată musicalului „La La Land” Video

oscar-2017-gafa

„Moonlight”, regizat de Barry Jenkins, a castigat premiul Oscar la categoria ”cel mai bun film”, la cea de-a 89-a gala de decernare a premiilor Academiei de film americane, dupa ce, initial, musicalul ”La La Land” fusese anuntat castigator al trofeului, relateaza stirileprotv.ro

Gafa istorica la Hollywood. Oscarul pentru cel mai bun film este castigat de Moonlight dupa ce Faye Dunaway a anuntat din greseala castigator pe La La Land. Distributia musicalului La La Land multumea deja pe scena cand gazda Jimmy Kimmel a venit in fuga sa spuna ca este o confuzie si ca adevaratul castigator este „Moonlight”.

Decernarea Oscarului pentru ”cel mai bun film” a fost momentul cel mai asteptat si controversat al serii. Pentru a marca 50 de ani de la lansarea filmului ”Bonnie and Clyde”, actorii Faye Dunaway si Warren Beaty au fost invitati sa prezinte castigatorul acestui premiu.

Echipa filmului ”La La Land” a urcat pe scena pentru a primi trofeul si producatorii acestui musical au inceput sa multumeasca organizatorilor, dar s-au oprit dupa cateva momente, atunci cand si-au dat seama ca filmul ”Moonlight” era castigatorul real al trofeului.

”Nu stiu daca asta este adevarul, este mai presus de visele mele”, a spus regizorul filmului ”Moonlight”, Barry Jenkins, dupa ce a urcat pe scena.

Warren Beaty a spus ca a primit un plic gresit, pe care scria Emma Stone, din acest motiv anuntand ”La La Land” drept castigator.

”Nu stiu ce s-a intamplat, ma invinovatesc. Nu vreau sa vedem persoane dezamagite. Stiam ca o sa dau gres cu prezentarea asta”, a spus in final prezentatorul galei, Jimmy Kimmel.

Jordon Horowitz, unul dintre producatorii filmului ”La La Land”, si-a dat seama de acea eroare in timp ce se afla pe scena si a aratat spectatorilor plicul in care era mentionat faptul ca ”Moonlight” castigase Oscarul pentru cel mai bun film.

Cineastul Barry Jenkins, regizorul filmului ”Moonlight”, s-a declarat socat de aceasta victorie neasteptata. ”La La Land” era considerat marele favorit al categoriei, intrucat castigase unele dintre cele mai importante trofee atribuite la Hollywood in acest sezon al premiilor cinematografice, inclusiv Globul de Aur si premiile decernate de Sindicatul producatorilor americani (PGA) si Sindicatul regizorilor americani (DGA).

Cu toate acestea,”Moonlight” a castigat in ultimele luni principalele trofee atribuite de asociatiile de critici din Statele Unite, reprezentand un concurent de temut pentru ”La La Land”.

Lista complete a castigatorilor:

Cel mai bun film: “Moonlight”
Cel mai bun regizor: Damien Chazelle (”La La Land”)
Cel mai bun actor in rol principal: Casey Affleck
Cea mai buna actrita in rol principal: Emma Stone (”La La Land”)
Cel mai bun actor in rol secundar: Mahershala Ali (”Moonlight”)
Cea mai buna actrita in rol secundar: Viola Davis (”Fences”)
Cel mai bun film strain: ”The Salesman” (Iran)
Cel mai bun lungmetraj de animatie: ”Zootopia”
Cea mai buna regie artistica: ”La La Land”
Cel mai bun scenariu adaptat: ”Moonlight” (Barry Jenkins, Tarell Alvin McRaney)
Cel mai bun scenariu original: ”Manchester by the Sea” (Kenneth Lonergan)
Cea mai buna imagine: ”La La Land”
Cel mai bun montaj: ”Hacksaw Ridge”
Cea mai buna coloana sonora: ”La La Land”
Cel mai bun cantec original: „City of Stars” (”La La Land”)
Cel mai bun montaj de sunet: ”Arrival”
Cel mai bun mixaj de sunet: ”Hacksaw Ridge”
Cele mai bune efecte vizuale: ”The Jungle Book”
Cel mai bun machiaj/ cea mai buna coafura: ”Suicide Squad”
Cele mai bune costume: ”Fantastic Beasts and Where to Find Them”
Cel mai bun scurtmetraj animat: ”Piper”
Cel mai bun scurtmetraj de fictiune: “Sing”
Cel mai bun lungmetraj documentar: ”O.J.: Made in America”
Cel mai bun scurtmetraj documentar: “The White Helmets”

 

BOMBĂ în DOSARUL OUG. 13: Ministerul Justiţiei a distrus şi falsificat probe, a informat eronat Preşedintele şi Parlamentul | DNA trimite dosarul la Parchetul General

grindeanu-iordache

Direcția Națională Anticorupție (DNA) a anunțat luni dimineață clasarea unei părți din dosarul penal deschis pe subiectul emiterii ordonanței de urgență 13 privind modificările la codurile penale și disjungerea și declinarea către Parchetul General pentru infracțiunile de favorizare a infractorului, prezentare cu rea-credință de date inexacte, sustragerea sau distrugerea de înscrisuri, sustragerea sau distrugerea de probe sau înscrisuri și fals intelectual, potrivit b1.ro

Procurorii susțin că „pe parcursul urmăririi penale au rezultat probe în sensul că primul aviz, cel cu observații și propuneri, transmis prin fax de la Ministerul pentru Relația cu Parlamentul către Ministerul Justiției, a fost distrus în interiorul ultimului minister menționat”, și de asemenea că „au fost făcute mențiuni nereale în condica de predare – primire de la cabinetul ministrului Justiției cu privire la primul aviz transmis prin fax” și că „există date că ar fi fost plăsmuite și alte documente care să justifice mențiunile nereale”.

„Cu referire la cauza mediatizată prin comunicatul nr. 126 din data de 2 februarie 2017, constituită ca urmare a unei sesizări formulate de mai multe persoane fizice, cu privire la posibile fapte aflate în competența de soluționare a instituției, în legătură cu modalitatea de adoptare a unor acte normative, Biroul de Informare și Relații Publice este abilitat să transmită următoarele:

La data de 24 februarie 2017, procurorii din cadrul Direcției Naționale Anticorupție – Secția de combatere a infracțiunilor asimilate infracțiunilor de corupție au dispus:

1. Clasarea cauzei având ca obiect infracțiunea prev. de art. 13 din Legea nr.78/2000, respectiv folosire a influenței ori autorității ca persoană care îndeplinește o funcție de conducere într-un partid, în scopul obținerii pentru sine ori pentru altul de bani, bunuri sau alte foloase necuvenite,

2. Disjungerea și declinarea la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, spre competentă soluționare, sub aspectul săvârșirii următoarelor infracțiuni:
– Favorizare a făptuitorului
– Prezentare cu rea-credință, de date inexacte, Parlamentului sau Președintelui României cu privire la activitatea Guvernului sau a unui minister, pentru a ascunde săvârșirea unor fapte de natură să aducă atingere intereselor statului (prevăzută și sancționată de Legea 115/1999 – a răspunderii ministeriale)
– Sustragerea sau distrugerea de înscrisuri (art. 259 al.1 și 2 C.p)
– Sustragerea sau distrugerea de probe ori de înscrisuri (art. 275 C.p)
– Fals intelectual

Pentru a răspunde interesului public pe care această cauză l-a suscitat, interes susținut atât de amploarea dezbaterilor din spațiul public, precum și de solicitările de informare formulate de reprezentanți ai mass media, în vederea corectei informări a opiniei publice, Biroul de Informare și Relații Publice este abilitat să prezinte o serie de aspecte conținute în ordonanța de clasare întocmită de procurori:

Dosarul s-a format, ca urmare a unei sesizări formulate de persoane fizice, sub aspectul săvârșirii infracțiunilor de:
– Favorizare a făptuitorului
– Prezentare cu rea-credință, de date inexacte, Parlamentului sau Președintelui României cu privire la activitatea Guvernului sau a unui minister, pentru a ascunde săvârșirea unor fapte de natură să aducă atingere intereselor statului, prev. de art. 8 alin.1 lit.b din Legea 115/1999, în legătură cu modalitățile prin care primul ministru și ministrul justiției au promovat și susținut adoptarea prin ordonanță de urgență, la data de 18.01.2017, a două proiecte de ordonanță de urgență privind grațierea unor pedepse, precum și modificarea Codului Penal și a Codului de Procedură Penală.

Sesizarea a fost completată de aceiași petenți și cu privire la săvârșirea infracțiunii prev. de art. 13 din Legea nr. 78/2000 de către persoane ce dețin funcții de conducere într-un partid politic care și-ar fi exercitat autoritatea sau influența politică în vederea adoptării, în seara zilei de 31.01.2017, a unei ordonanțe de urgență prin care au fost modificate codurile penal și de procedură penală, cu scopul favorizării unor persoane urmărite penal sau judecate care, în felul acesta, ar fi beneficiat direct sau indirect de foloase necuvenite.

Ulterior, ca urmare a efectuării unor acte procedurale de către procurori, s-a dispus extinderea urmăririi penale în cauză, cu privire la infracțiunile de:
– sustragerea sau distrugerea de înscrisuri
– sustragerea sau distrugerea de probe ori de înscrisuri
– fals intelectual 


Situația de fapt, așa cum a rezultat în urma efectuării urmăririi penale, în prezentul dosar:

La data de 16.01.2017, ministrul Justiției a avut inițiativa modificării Codului Penal și a Codului de Procedură Penală (CP și CPP), invocând necesitatea punerii în acord a deciziilor Curții Constituționale cu legislația internă. De asemenea, același ministru a precizat că intenționează și promovarea unui proiect privind grațierea unor pedepse.

Cu această ocazie, ministrul și-a exprimat intenția ca respectivele modificări să fie transpuse într-un proiect cât mai repede pentru a fi promovate în ședința de Guvern din 18.01.2017.
În acest context, ministrul a prezentat personalului de specialitate din conducerea Ministerului Justiției un document ce conținea modificările pe care acesta dorea să le aducă celor două Coduri.

Principalele modificări dorite la acel moment de ministrul Justiției vizau:
– Dezincriminarea infracțiunii de abuz în serviciu;
– Dezincriminarea infracțiunii de neglijență în serviciu;
– Modificarea conținutului constitutiv al infracțiunilor de conflict de interese;
– Modificarea conținutului constitutiv al infracțiunilor de corupție: darea de mită, luarea de mită, traficul de influență și cumpărarea de influență;
– Modificări ale codului de procedură penală, printre care se regăseau și modificări ale modului de sesizare denunțul și plângerea.

Urmare a solicitării ministrului, personalul de specialitate din cadrul Ministerului Justiției a întocmit o notă prin care indica explicit ce decizii ale Curții Constituționale ar fi trebuit transpuse în legislație, indicând în concret o soluție pentru fiecare modificare. Totodată, personalul de specialitatea a opinat că este imposibil a justifica urgența pentru promovarea proiectului de act normativ prin OUG.

În cursul zilei de 17.01.2017, s-au întocmit proiectele de OUG privind modificarea CP și CPP, precum și cu privire la grațiere, renunțându-se la dezincriminarea totală a abuzului în serviciu. În schimb, s-au introdus: un prag valoric minim al prejudiciului de 200.000 lei, condiția existenței unei plângeri penale prealabile precum și diminuarea pedepselor. De asemenea, s-a renunțat la modificarea infracțiunilor de corupție clasice, deoarece s-a atras atenția asupra posibilității sancționării României care este parte a Convenției de la Merida.

La data de 18.01.2017, aceste proiecte nu au mai fost introduse pe ordinea de zi suplimentară a Guvernului, așa cum se intenționase inițial, iar ulterior au fost publicate pe site-ul Ministerului Justiției pentru a se transmite opinii. Totodată, s-au solicitat puncte de vedere de la principalele instituții din domeniul judiciar.

După data de 25.01.2017, aceste opinii au fost centralizate de specialiștii Ministerului Justiției, majoritatea fiind critice, atât cu privire la fondul proiectelor, dar și cu privire la intenția promovării prin OUG, în sensul că nu erau îndeplinite condițiile prevăzute de lege pentru a justifica urgența.

În toată această perioadă, personalul de specialitate din cadrul Ministerului Justiției a întocmit 6 (șase) note prin care exprimau critici la adresa proiectelor amintite.

Cea mai consistentă notă este cea întocmită la data de 27.01.2017, ce conține peste 30 de pagini și în care se face o analiză a proiectului de modificare a CP și CPP prin prisma opiniilor exprimate de reprezentanții sistemului judiciar. Prin această notă, specialiștii Ministerului Justiției opinează că nu este oportună promovarea prin OUG.

În data de 31.01.2017, în jurul orei 17.00, Ministerul Justiției a solicitat emiterea de avize în vederea promovării unui proiect de OUG pentru modificarea CP și CPP, de la cele 5 (cinci) ministere avizatoare: Ministerul Afacerilor Externe, Ministerul de Interne, Ministerul pentru Relația cu Parlamentul, Consiliul Legislativ și Consiliul Superior al Magistraturii.

La data de 31.01.2017, era programată ședința de Guvern având pe ordinea de zi discutarea, în vederea adoptării, a trei proiecte de acte normative privind bugetul de stat, bugetul asigurărilor sociale și privind domeniul fiscal.

Ședința de Guvern a fost programată pentru ora 19.45, întrucât s-a așteptat redactarea și transmiterea avizului de la Consiliul Suprem de Apărare al Țării (CSAT), referitor la proiectele de buget.

Cu referire la OUG de modificare a Codurilor (care de altfel nici nu figura pe ordinea de zi), până la ora programată inițial pentru ședința de Guvern – 19.45, au fost transmise către Secretariatul General al Guvernului doar avizul Ministerului Afacerilor Interne și cel al Consiliului Legislativ, adică doar două din cele cinci avize necesare.

Ministerul Afacerilor Interne a comunicat un aviz strict referitor la infracțiunile din domeniul circulației rutiere.

Consiliul Legislativ a transmis un aviz cu observații. Acest aviz atrăgea atenția asupra insuficientei motivări a caracterului de urgență a proiectului de OUG pentru modificarea Codurilor.

Referitor la avizul solicitat Consiliului Superior al Magistraturii (CSM), trebuie precizat că această solicitare a fost înregistrată în jurul orelor 17.00, stabilindu-se ca termen de emitere a avizului, a doua zi, 1 februarie 2017, ora 9.00, fără nicio precizare cu privire la ședința de guvern din 31 ianuarie 2017. Mai mult, s-au trimis către CSM două forme ale proiectului de act normativ pentru modificarea Codurilor, respectiv sub forma ordonanței de urgență și sub forma proiectului de lege.

Deși nu a fost trimis un aviz de la CSM, reprezentanții Ministerului Justiției au atașat avizul negativ al amintitei instituții emis însă pentru forma proiectelor așa cum fuseseră publicate în data de 18.01.2017, deși între timp apăruseră modificări de substanță, dintre care sunt de amintit introducerea unor cauze de nepedepsire în cazul abuzului în serviciu și a favorizării făptuitorului.

Ministerul Afacerilor Externe nu a transmis un aviz formal, ministrul de resort semnând proiectul de act normativ pentru modificarea Codurilor chiar în sediul Guvernului, deoarece i s-a solicitat „pe loc” acest aviz.

În privința avizului Ministerului pentru Relația cu Parlamentul (MRP), acesta a fost finalizat în jurul orei 20.00, fiind asumat de ministrul de resort care l-a semnat. Acest aviz de oportunitate cu observații și propuneri a fost înregistrat și ștampilat la cabinetului ministrului pentru Relația cu Parlamentul, căpătând caracter de act oficial. Imediat după înregistrare, semnare și ștampilare, avizul MRP a fost transmis prin fax, ajungând la Ministerul Justiției în jurul orei 20.02, faxul fiind înregistrat cu ștampilă și număr de înregistrare, conform metodologiei, astfel că a devenit, la rândul său, un act oficial.

Acest prim aviz al MRP era intitulat aviz de oportunitate cu observații și propuneri. Conform metodologiei, în acest caz, proiectul de OUG pentru modificarea CP și CPP, sau trebuia modificat în sensul celor solicitate de MRP sau se renunța la adoptarea în forma OUG și se iniția ca proiect de lege care era trimis Parlamentului României.

Sintetic, avizul MRP, critica nemotivarea urgenței proiectului de modificare a CP și CPP. Acest aviz a fost predat de reprezentanții MRP către reprezentanții Ministerului Justiției.

Personalul de specialitate din cadrul Ministerului Justiției a luat la cunoștință despre conținutul avizului MRP după ora 20.00 și a comunicat, prin intermediari, către ministrul Justiției, impedimentele rezultate din avizul MRP.

Între orele 20.00 și 21.00, la sediul Guvernului, au avut loc discuții tensionate cu privire la avizul MRP, între reprezentanții MRP și reprezentanții Ministerului Justiției. În final, reprezentanții MRP au fost convinși să modifice avizul inițial, astfel că, în intervalul amintit, a fost emis un al doilea aviz, de data aceasta favorabil, din care sunt eliminate toate pasajele critice la adresa proiectului de modificare a CP și CPP.

Acest al doilea aviz al MRP, favorabil, a fost finalizat în jurul orelor 21.10 – 21.15, fiind înregistrat, semnat, ștampilat și transmis prin fax către Ministerul Justiției, unde a fost înregistrat cu același număr ca și primul aviz.

Este de menționat că, deși până la ora inițială stabilită pentru începerea ședinței de guvern – 19.45, a fost înregistrat la Secretariatului General al Guvernului, avizul de la CSAT (necesar pentru adoptarea proiectelor de buget aflate pe ordinea de zi), ședința de Guvern a fost totuși amânată până în jurul orei 21.00 din cauza nefinalizării avizului de la MRP cu privire la proiectul de OUG pentru modificarea CP și CPP. Această amânare a ședinței de guvern a avut loc, deși acest ultim act nu era menționat pe ordinea de zi și nici nu se solicitase suplimentarea ordinii de zi. Întreaga ședință de Guvern a durat între 15 și 25 minute.

În timpul ședinței, după ce s-au discutat și adoptat proiectele de acte normative privind bugetul de stat, precum și un proiect de hotărâre al Ministerului Transporturilor, ministrul Justiției a solicitat suplimentarea ordinii de zi cu trei proiecte printre care și proiectul OUG pentru modificarea CP și CPP. Expunerea ministrului Justiției a durat 2-3 minute, iar proiectul OUG nr 13/31.01.2017 a fost aprobat de guvern, constatându-se formal existența avizelor, deși cel de la CSM era unul pe un proiect mai vechi, cel de la MAE era certificat doar printr-o simplă semnătură, iar primul aviz de oportunitate cu observații și propuneri al MRP (care ar fi blocat adoptarea OUG 13/2017) nu a fost atașat la dosarul de avize.

Cel de-al doilea aviz de la MRP, în original, a fost preluat de reprezentanții Ministerului Justiției chiar în seara zilei de 31 ianuarie 2017, însă a fost înregistrat la nivelul Ministerului Justiției abia a doua zi, 1 februarie 2017, la același număr cu primul aviz de la MRP – cel cu observații și propuneri (care fusese transmis prin fax la data de 31 ianuarie 2017, în jurul orelor 20.02).

Pe parcursul urmăririi penale au rezultat probe în sensul că primul aviz, cel cu observații și propuneri, transmis prin fax de la Ministerul pentru Relația cu Parlamentul către Ministerul Justiției, a fost distrus în interiorul ultimului minister menționat.

De asemenea, și originalul primului aviz cel cu observații și propuneri, emis de MRP și predat reprezentanților Ministerului Justiției, a fost sustras, la acest moment nemaifiind identificat în rândul documentelor existente în cadrul Ministerului Justiției.

Pe parcursul urmăririi penale în prezenta cauză, sesizându-se că sunt puse întrebări de către procurorii DNA, cu privire la circuitul documentelor în cadrul Ministerului Justiției, cu referire și la avizele de la MRP, transmise prin fax sau oficial, au fost făcute mențiuni nereale în condica de predare – primire de la cabinetul ministrului Justiției cu privire la primul aviz transmis prin fax de la MRP și înregistrat oficial cu număr și ștampilă la nivelul Ministerului Justiției. De asemenea, există date că ar fi fost plăsmuite și alte documente care să justifice mențiunile nereale din condica de predare primire de la cabinetul ministrului Justiției.

Astfel, în raport de aceste aspecte, s-a apreciat că este oportună extinderea urmăririi penale, sub aspectul săvârșirii următoarelor infracțiuni:
– Sustragerea sau distrugerea de înscrisuri, în raport de distrugerea primului aviz transmis prin fax de la MRP și înregistrat oficial la nivelul Ministerului Justiției (pe data de 31.01, ora 20.02), precum și de sustragerea originalului acestui prim aviz al MRP ce a fost predat reprezentanților Ministerului Justiției;
– Sustragerea sau distrugerea de probe ori de înscrisuri și fals intelectual, în raport de mențiunile reprezentând atestări ale unor date nereale, realizate pe parcursul desfășurării urmăririi penale, în cuprinsul condicii de predare/primire de la cabinetul ministrului, precum și cu privire la întocmirea altor documente care să ateste nereal respectivele mențiuni.


În concluzie,

1. Analizând actele aflate la dosar, se constată că nu se poate reține în prezenta cauză săvârșirea infracțiunii prev. de art.13 din Legea nr.78/2000 de către persoane ce dețin funcții de conducere într-un partid politic, care și-ar fi exercitat autoritatea sau influența politică în vederea adoptării, în seara zilei de 31.01.2017, a unei ordonanțe de urgență prin care au fost modificate codurile penal și de procedură penală, cu scopul favorizării unor persoane urmărite penal sau judecate care, în felul acesta, ar fi beneficiat direct sau indirect de foloase necuvenite, deoarece actele de urmărire penală efectuate în cauză nu au confirmat săvârșirea vreunei fapte de natură penală.

Raportând prevederile care incriminează infracțiunea prev. de art. 13 din Legea nr. 78/2000, la datele rezultate în urma efectuării urmăririi penale, se constată că, nu au rezultat date sau indicii concrete care să conducă la concluzia săvârșirii unor infracțiuni asimilate infracțiunilor de corupție.

În urma analizării actelor de urmărire penală aflate la dosar, mai precis a declarațiilor martorilor audiați în cauză, a documentelor ridicate și a celorlalte probe, nu au rezultat indicii concrete în sensul celor sesizate în sesizarea ce a stat la baza înregistrării prezentului dosar.

2. Având în vedere că, din analiza actelor de urmărire penală, rezultă indicii cu privire la săvârșirea unor infracțiuni, respectiv:
– Favorizare a făptuitorului
– Prezentare cu rea-credință, de date inexacte, Parlamentului sau Președintelui României cu privire la activitatea Guvernului sau a unui minister, pentru a ascunde săvârșirea unor fapte de natură să aducă atingere intereselor statului( prevăzută și sancționată de Legea 115/1999)
– Sustragerea sau distrugerea de înscrisuri,
– Sustragerea sau distrugerea de probe ori de înscrisuri
– Fals intelectual,

și întrucât aceste infracțiuni nu intră în sfera de competență de Direcției Naționale Anticorupție, nefiind întrunite condițiile specifice prevăzute în Legea nr.78/2000 republic. sau a OUG nr.43/2002, cu referire la aceste cinci infracțiuni cauza se va disjunge și se va declina spre soluționare la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție.”

Ne puteți găsi și pe:

118,331FaniÎmi place
3,743AbonațiAbonați-vă