Pagina 249 – Nasul.tv

DEZVĂLUIRI: Documentele avansării lui Gabriel Oprea au dispărut, deși regimul actelor din Ministerul Apărării este foarte strict | Cine sunt oamenii care l-au ajutat pe fostul vicepremier să devină general

02/12/2016

Documentele avansării lui Gabriel Oprea au dispărut, deși regimul actelor din Ministerul Apărării este foarte strict | Cine sunt oamenii care l-au ajutat pe fostul vicepremier să devină general" title="DEZVĂLUIRI: Documentele avansării lui Gabriel Oprea au dispărut, deși regimul actelor din Ministerul Apărării este foarte strict | Cine sunt oamenii care l-au ajutat pe fostul vicepremier să devină general" />

În 1998, când era maior în rezervă, fostul premier interimar al României a fost avansat la gradul de colonel.

O avansare ilegală, după un stagiu în vechiul grad de numai doi ani în loc de șase (!). Dar, și mai grav, Ministerul Apărării susține, într-un răspuns pentru „România liberă“, că nu găsește în arhiva instituţiei documentele pe baza cărora Gabriel Oprea a fost avansat.

Avansarea rapidă în ierarhia militară a lui Gabriel Oprea a fost considerată subiect tabu de către Ministerul Apărării Naționale în ultimii 15 ani. În tot acest timp, informațiile despre avansările miraculoase de la căpitan la general au fost ținute la secret. Dintr-un motiv simplu: Ministerul Apărării Naționale a încălcat grosolan legea care reglementează statutul cadrelor militare.

România liberă prezintă azi, în exclusivitate, cum a reușit căpitanul Gabriel Oprea să urce treptele militare între 1993 și 2000, când se afla în rezervă, dar și cine sunt oamenii care au contribuit la promovarea lui la cel mai înalt nivel.

„Justiția militară“ de la Direcția Gospodărie

Gabriel Oprea a refuzat să își facă publice în CV informațiile despre cariera militară și locul de muncă din perioada 1993-2000. Într-un interviu televizat, a spus doar că și-a dat demisia din Armată în 1993, pentru a se dedica afacerilor imobiliare alături de Anghel Iordănescu: „În 1993 am demisionat, eram ofiţer de justiţie militară. Am făcut câteva afaceri imobiliare, Iordănescu a venit cu capitalul, eu am venit cu ideile.“ În realitate, când a fost trecut în rezervă cu gradul de căpitan (15 februarie 1993), Gabriel Oprea deținea funcția de consilier juridic la Direcția Gospodărie a Armatei. Cu alte cuvinte, o minciună grobiană: militarul nu era nici pe departe “ofițer de justiție militară”, adică nu a avut niciodată vreo legătură cu Parchetul Militar.

Lacheul lui Cozma, avansat maior în rezervă

Odată ajuns rezervist, Gabriel Oprea a fost preluat de către Miron Cozma, așa cum „România liberă“ a arătat în ediția de ieri. Dar se afla, în același timp, și în grațiile generalilor din Armata Română. Astfel, în 1996, a fost avansat în rezervă la gradul de maior. Ministerul Apărării Naționale a precizat, la cererea ziarului nostru, că „pentru gradul de maior (rezervă) propunerea de avansare a fost făcută de şeful Direcţiei Personal şi Mobilizare a Ministerului Apărării Naţionale, generalul de brigadă Valeriu Vasilescu, printr-un raport adresat şefului Sta-tului Major General (SMG). Avansarea s-a efectuat în baza ordinului şefului Statului Major General nr. S.P.31/1996“. În fruntea SMG se afla atunci generalul Dumitru Cioflină care, ulterior, a fost condamnat la doi ani de pușcărie în dosarul schimbului de terenuri dintre MApN și George Becali.

Precizarea uluitoare a Ministerului Apărării

Doi ani mai târziu, pe 9 septembrie 1998, Gabriel Oprea avea să fie avansat la gradul de locotenent-colonel, tot în rezervă. Avansarea a fost făcută conform ordinului secretarului general al MApN nr. SG 241/1998. Însă, culmea, Ministerul Apărării susține că nu găsește documentele în baza cărora a fost avansat Gabriel Oprea la gradul de locotenent-colonel. Nu știe nici cine l-a propus spre avansare în grad. Dar la aceea dată, secretar gene-ral la Apărare era Adrian Rațiu, în prezent avocat la casa de avocatură „Rațiu & Rațiu“, iar funcția de ministru era ocupată de Victor Babiuc.

Generalul Mircea Chelaru l-a făcut colonel

După alți doi ani, pe 24 aprilie 2000, Gabriel Oprea a fost avansat în gradul de colonel în rezervă. Ministerul Apărării a precizat că propunerile de avansare au fost făcute de către şeful Colegiului Naţional de Apărare, colonelul Nicolae Uscoi, şi şeful Direcţiei Personal, Completare Resurse Umane şi Mobilizare, colonelul Petre Barangă, prin rapoarte adresate şefului Statului Major General (SMG). „Motivarea a fost că, începând cu data de 07.02.2000, Gabriel Oprea a fost numit director adjunct al Colegiului Naţional de Apărare. Avansarea s-a efectuat în baza ordinului şefului Statului Major General nr. S.G.154/2000.“, a arătat MApN pentru „România liberă“. În aprilie 2000, în fruntea SMG se afla generalul Mircea Chelaru.

RECOMANDARE. De la bătăușul Cozma la Colegiul Național de Apărare

Gabriel Oprea a specificat în CV că, în 1997, a absolvit Colegiul Național de Apărare, de unde s-a pricopsit cu o diplomă de de absolvire a unui curs postuniversitar pe teme de securitate națională. Oprea a participat la acest curs cu o recomandare din partea Institutului de Drept și Relații Internaționale „Nicolae Titulescu”, actuala Universitate „Nicolae Titulescu“, pe care Neagu îl conducea. Profesorul universitar Ion Neagu este cel care i-a coordonat și lucrarea de doctorat a lui Gabriel Oprea, în anul 2000. În același an, îl regăsim pe Oprea în funcția de director adjunct al Colegiului Național de Apărare. Surse militare au precizat, sub anonimat, că numirea în funcția de director adjunct al Colegiului Național de Apărare o făcea ministrul Apărării. La data numirii lui Oprea în funcția de director adjunct, Ministerul Apărării era condus de Victor Babiuc. De același ministru în mandatul căruia premierul interimar al României a fost avansat la gradul de locotenent-colonel în rezervă cu documente care acum nu mai există. Nici de data aceasta, Gabriel Oprea nu a răspuns solicitărilor „României libere“ de a comenta informațiile referitoare la avansările sale.

Stele. General ilegal în 2001

O amplă investigație a „României libere“ din toamna acestui an a arătat că următoarea avansare, la doar un an după primirea gradului de colonel, a fost ilegală și cu complicitatea unor grei din Ministerul Apărării. Astfel, în 2001, sub pretextul deținerii funcției de șef al Rezervelor de Stat, Oprea a primit gradul de general cu o stea. Gradul i-a fost acordat de președintele Ion Iliescu, la propunerea ministrului Apărării al vremii, Ioan Mircea Pașcu.

În ciuda prevederilor legislative care cereau ca avansările la gradul de general să se facă numai după susținerea unui examen, Oprea nu a îndeplinit această condiție. Inclusiv actuala Administrație Prezidențială a insistat, pentru cotidianul nostru, că această condiție era obligatorie. Ministrul Apărării din prezent, Mihnea Motoc, însă, susține că o comisie de anchetă a MApN a stabilit caracterul legal al avansării.

Citiți mai mult pe: romanialibera.ro

Se împlinesc 18 ani de la moartea părintelui Cleopa | Viața și învățăturile starețului de la Mănăstirea Sihăstria

Redactia

02/12/2016

Se împlinesc 18 ani de la moartea părintelui Cleopa | Viața și învățăturile starețului de la Mănăstirea Sihăstria" title="Se împlinesc 18 ani de la moartea părintelui Cleopa | Viața și învățăturile starețului de la Mănăstirea Sihăstria" />

Pe 2 decembrie se împlinesc 18 ani de la moartea părintelui Cleopa. Pe numele de mirean Constantin Ilie, părintele s-a născut pe 10 aprilie 1912 în județul Botoșani și a fost arhimandrit și stareț la Mănăstirea Sihăstria, fiind un renumit trăitor al credinței ortodoxe, scrie libertatea.ro

Pe 2 decembrie 2016 se împlinesc 18 ani de la moartea părintelui Cleopa. Puțini știu, însă, că moartea sa a fost marcată de o minune, căreia nici o explicație fizică nu i-a fost găsită. Întâmplarea a fost povestită de Părintele Arsenie Muscalu, care era în acea vreme Marele Ecleziarh al Catedralei patriarhale, pentru revista Lumea Credinței, potrivit evz.ro.

Minunea de la moartea părintelui Cleopa

„Într-o după amiază, spre seară, spovedeam în biserică (Catedrala Patriarhală). Cred că era în jurul orei 19, când, dintr-o dată, clopotul cel mare a început să bată (clopotul are peste 8 tone şi se trage numai la Sfânta Liturghie, la început şi la Axion). Am rămas nedumerit. De ce s-ar trage clopotul acum? Nu era nici un eveniment. Dacă ar fi fost ceva, eu trebuia să ştiu.

În câteva clipe am fost în Sfântul Altar. Odată cu mine a ajuns şi fratele Nicolae (actualmente Ierom. Nicolae Toderiţă – Episcopia Română din Ungaria), pe atunci paraclisier. În Sfântul Altar nu era nimeni. Şi eu şi fratele Nicolae am încercat să oprim clopotul de la tablou, însă acesta nu reacţiona în nici un fel. (Clopotele de la Patriarhie sunt acţionate electric, iar tabloul de comandă se află în Sfântul Altar). Văzând că nu îl poate opri, fratele Nicolae a fugit la clopotniţă. Clopotniţa stă încuiată, iar cheia se află la electrician, care trece pe acolo numai dimineaţa”.

Părintele Nicolae Toderiţă completează: „M-am uitat după Ştefan (celălalt paraclisier) sau nea Sebastian (electricianul), care aveau cheia de la clopotniţă, dar nu erau pe-acolo, şi atunci am fugit la clopotniţă şi am spart lacătul de la uşa de acces. Mi-era teamă că Părintele Patriarh mă va certa, crezând că eu am tras clopotul cel mare intenţionat. Am urcat la clopote. Nu era nimeni. Clopotul cel mare bătea cu putere. Am scos toate siguranţele. Numai aşa l-am oprit. A doua zi a venit vestea că Părintele Cleopa a plecat la Domnul”.

„Clopotul a bătut ceva”, adaugă Pr. Arsenie. „Două-trei minute, poate mai mult. Toţi părinţii cărora le-am povestit întâmplarea aceasta au avut acelaşi gând: e semn că cineva mare va pleca la Domnul! După ce am primit vestea despre moartea Părintelui Cleopa, cu toţii am făcut imediat legătura. Eu însă îmi amintesc că au trecut câteva zile între cele două evenimente. Clopotul a bătut, cred, vineri sau sâmbătă seara. (Părintele Cleopa a plecat la Domnul în noaptea de marţi 1 spre miercuri 2 decembrie).

Sunt sigur că explicaţii tehnice se pot găsi, de exemplu un scurtcircuit, pentru că nimeni nu ar fi putut să tragă singur aşa un clopot. Supranaturalul nu constă însă în asta. Întrebarea pe care ne-o punem noi este: de ce s-a întâmplat tocmai atunci? Sau, dacă a fost un accident, de ce nu s-a mai repetat şi în alte dăţi?”

Părintele Cleopa, ispitit de extratereștri?

În lucrarea biografică scrisă de arhimandritul Ioanichie Bălan, părintele Cleopa aduce aminte de o întâmplare ce duce cu gândul la o întâlnire de gradul III. Scena ar fi avut loc în Postul Crăciunului, la o oră după miezul nopţii.

„Eram într-o noapte la ora unu în bordei… când deodată aud: buf, buf, buf! Se cutremura pământul. Eu am ieşit să văd ce se aude, dar când am deschis uşa la bordei am văzut afară o lumină mare şi în lumină, o maşină de alamă cu multe roţi”, spune părintele, potrivit Adevărul.

Cleopa adaugă că o fiinţă ciudată a ieşit din „maşina cu multe roţi”, un clasic O.Z.N, şi i s-a adresat pe un ton înfricoşător: „Din ea a coborât un om înalt, cu ochii mari, pe jumătate albi şi pe jumătate negri, care numai atât a zis apăsat: . Atunci mi-am adus aminte ce zic Sfinţii Părinţi. Că dacă ai Sfintele Taine, Îl ai pe Hristos viu! Eu aveam Sfintele Taine într-o scorbură de brad în bordei. Şi când am văzut aşa, am intrat repede înăuntru, am cuprins bradul cu Sfintele Taine în braţe şi numai atât am zis: Să vezi tu atunci rugăciune când este dracul la uşă!”

Puterea credinţei a fost suficientă, mai spune duhovnicul de la Sihăstria, pentru a alunga creatura care-l speriase la o oră după miezul nopţii. „Şi când m-am uitat din nou afară, l-am văzut cum se dădea înapoi alungat de puterea lui Hristos. Lângă bordei era o râpă mare unde a căzut acel duh necurat. Dar cum a căzut? Când a ajuns la râpă, s-a dat de trei ori peste cap cu tot cu maşină şi pe urmă a căzut şi s-a făcut un zgomot mare de mi-au ţiuit urechile până a doua zi la ora unu”, povestea părintele Cleopa. Scena a fost povestită de nenumărate ori şi există chiar şi o înregistrare video din 1993 în care duhovnicul de la Sihăstria reia povestirea. Părintele Cleopa nu pomeneşte de extratereştri, dar descrierea episodului este similară cu cea reprodusă de Ioanichie Bălan. În această mărturie, Cleopa le spune ucenicilor că „Rabinul” a venit să îl omoare.

Viața părintelui Cleopa

Părintele Cleopa s-a născut într-o familie de țărani, fiind al cincilea copil din cei zece ai familiei lui Alexandru Ilie. Urmează cursurile școlii primare din satul natal, făcând apoi trei ani de ucenicie duhovnicească la schimonahul Paisie Olaru, pustnic în Schitul Cozancea. În decembrie 1929 se alătură obștii schitului Sihăstria, alături de fratele mai mare, Vasile. Pe 12 decembrie 1932, de ziua Sfântului Ierarh Spiridon, sunt primiți în obștea schitului. În 1935 este luat în armată, în orașul Botoșani. În 1936 se reîntoarce la schit și este uns în monahism pe 2 august 1937, primind numele călugăresc de „Cleopa”. În iunie 1942 este numit locțiitor de egumen, din cauza stării precare de sănătate a starețului Ioanichie Moroi.

Pe 27 decembrie 1944 este hirotonit ierodiacon, iar pe 23 ianuarie 1945 este hirotonit ieromonah de către Episcopul Galaction Cordun, pe atunci stareț al Mănăstirii Neamț. Ulterior este numit oficial egumen al Schitului Sihăstria.

În 1947, Schitul Sihăstria este ridicat la rang de mănăstire, iar protosinghelul Cleopa Ilie este hirotesit arhimandrit, cu aprobarea patriarhului Nicodim Munteanu. În 1948, urmărit de Siguranță, se retrage pentru șase luni în pădurile din jurul Mănăstirii Sihăstria, iar pe 30 august 1949, arhimandritul Cleopa Ilie este numit stareț al Mănăstirii Slatina Suceava unde se transferă alături de 30 de călugări din obștea Mănăstirii Sihăstria, ca urmare a deciziei patriarhului Justinian Marina.Întemeiază la Mănăstirea Slatina o obște care numără peste 80 de persoane. Între 1952-1954, este urmărit de Securitate și se retrage în Munții Stănișoarei, împreună cu ieromonahul Arsenie Papacioc. După doi ani este readus în mănăstire, din dispoziția Patriarhului Justinian.În 1956, revine la metanie, iar în primavara anului 1959, se retrage pentru a treia oară în Munții Neamțului, unde își petrece următorii 5 ani. Revine la Mănăstirea Sihăstria în toamna anului 1964, ca duhovnic al întregii obști, și povățuiește fără întrerupere atât calugări, cât și mireni, timp de 34 de ani.

Citiți mai mult pe: libertatea.ro

Principesa și Măgarul | Primarul Savin, de la Bușteni, surprins cu mâna pe fundul Principesei Maria

Redactia

02/12/2016

Principesa și Măgarul | Primarul Savin, de la Bușteni, surprins cu mâna pe fundul Principesei Maria" title="Principesa și Măgarul | Primarul Savin, de la Bușteni, surprins cu mâna pe fundul Principesei Maria" />

Trenul Regal a făcut joi o călătorie simbolică de la Sinaia la Sibiu, avându-le la bord pe Principesa Margareta și pe Principesa Maria, două dintre cele cinci fiice ale Regelui Mihai. Atât i-a trebuit primarului Emanoil Savin! Ca un lup nesătul de imagine, în haltă la Bușteni, edilul s-a repezit în prim-plan. El le-a întâmpinat pe cele două mari doamne cu gesturi stângace. Fotografii au surprins chiar momentul în care – deloc protocolar – Savin (fotbalist la bază) îi pune mâna pe moalele trupului Principesei Maria. Iar aceasta, în loc să se întoarcă și să-i dea un dos de palmă, își vede – cu un calm nobiliar – de drum, scrie harfa.ro

Primarul Savin se află la al patrulea mandat de când îi cârmuiește cu mână de fier pe locuitorii îndrăgitei urbe din Carpați. El este bine-cunoscut pentru cum se bagă în seamă aiurea cu tot felul de sportivi și de artiști (nimeni nu-i scapă!) cărora le dă teren în localitate, ca să îi exploateze apoi electoral (el l-a primit și pe fiul lui Fidel Castro, căruia, într-o cramă din Bușteni, unul dintre lăutarii săi de casă i-a întocmit o manea). Alde Savin candidează acum și la Parlamentare, fiindcă nu îi mai ajunge. Bineînțeles că e de la PSD.

Cititi mai mult pe: harfa.ro

Credit foto: ADEVĂRUL

Ion Cristoiu | Ion Iliescu – 1990, Klaus Iohannis – 2016 sau Rînjetul dezbinării

Redactia

02/12/2016

Ion Cristoiu | Ion Iliescu – 1990, Klaus Iohannis – 2016 sau Rînjetul dezbinării" title="Ion Cristoiu | Ion Iliescu – 1990, Klaus Iohannis – 2016 sau Rînjetul dezbinării" />

1 decembrie a fost declarată Zi Naţională, în 1990, nu numai pentru a da seama de ruperea de trecutul comunist (înainte de 1990, Ziua Naţională era 23 august), dar şi pentru a semnifica actualitatea permanentă a momentului din 1918:
Unitatea românilor, indiferent de politică, profesie, vîrstă şi sex, în lupta pentru păstrarea unităţii teritoriale.

La vremea respectivă au fost luate în dezbatere şi alte date pentru a deveni Zile Naţionale:
10 mai, de exemplu, a fost propusă, pentru dubla semnificaţie:
1) De dobîndire a independenţei;
2) De proclamare a Regalităţii.

De ce a biruit pînă la urmă Aniversarea Marii Uniri?
Un răspuns posibil ar trimite la realitatea scenei politice din 1990:
Între Puterea întruchipată de FSN-ul condus de Ion Iliescu şi Opoziţia întruchipată de PNŢCD şi PNL (pe stil vechi), alegerile din 20 mai 1990, Mineriadele, demonstraţiile şi contrademonstraţiile săpaseră o prăpastie de netrecut.
Cinstirea lui 1 decembrie 1918 avea drept principală trăsătură şansa de a fi acceptată şi de Putere şi de Opoziţie, spre deosebire de 10 mai, în jurul căruia forţele politice erau dezbinate.

Un alt răspuns – şi cred cel mai important – trimite la situţia României în anul de graţie 1990.
Cu excepţia anului 1940, nici un alt an din istoria noastră modernă n-a fost mai dominat de nelinişti în privinţa unităţii naţionale decît 1990.
În 1990, România se afla într-o situație dramatică.
Părăsise zgomotos Estul fără a fi ajuns în Vest.
Era limpede oricărui român că, o dată abandonate alianţele de jumătate de secol, România ar fi trebuit să aibă deja noi alianţe.
Acestea întîrziau.
În aceste condiţii, posibilitatea unei destrămări a României nu era o vorbă în vînt.
Mai ales că dezvăluirile privind 22 decembrie 1989 aruncau pe piaţa opiniei publice păreri şi documente menite a demonstra că la finele lui decembrie 1989 ne trecuse glonţul pe lîngă ureche în privinţa independenţei şi unităţii teritoriului naţional.

Opţiunea pentru 1 decembrie ca Zi Naţională s-a vrut astfel un semnal energic dat de toate forţele româneşti că păstrarea unităţii naţionale realizate la 1 decembrie 1918 e obiectivul principal, crucial, al tuturor românilor, indiferent de credințele politice.
În acest context, prima mare încercare a acestei unităţi se anunţa cu prilejul primei sărbătoriri a Zilei Naţionale.

Luînd seamă la dezbinarea naţională din 1990, scriam cu puţin timp înainte de 1 decembrie 1990, în numărul din 27 noiembrie 1990, din Expres, un text cu valoare de avertisment:

„Aniversarea a 72 de ani de la Marea Unire impune aducerea în prim-plan a acelor probleme care leagă momentul actual de cel de acum o jumătate de secol. Una dintre ele ar fi următoarea:
În ce măsură forţele politice prezente aflate în confruntare stau pe poziţia unui consens în ce priveşte integritatea teritoriului românesc?
În numeroase chestiuni interne societatea noastră e sfîşiată de opinii adversare.
E unită ea în problema suveranităţii?
Aniversarea de la 1 decembrie 1990 ar fi un bun prilej de a răspunde pozitiv la această întrebare. Perioada anterioară făcea mare caz de unitatea întregului popor român în toate marile şi micile probleme de pe plan intern şi internaţional.
Era un fals de proporţii.
Anul acesta viaţa publică e dominată de diversitatea şi confruntarea de opinii în toate problemele. E o situaţie absolut firească într-o democraţie. Lumea se întreabă însă pînă unde se întinde această dezbinare.
Atinge ea şi chestiunea suveranităţii şi integrităţii teritoriale?
Perioada interbelică ne demonstrează că, în problemele care vizau fiinţa noastră naţională, forţe politice pînă atunci adverse se întîlneau pe o poziţie comună. 1 decembrie 1990 ar fi un bun prilej de a demonstra întregii lumi că, dincolo de confruntările atingînd uneori violenţa, toate formaţiunile politice actuale sînt solidare în ce priveşte unitatea României. E un semnal pe care trebuia să-l dăm mai de mult. Un semnal menit a descuraja orice vis revizionist pornit de la iluzia că luptele interne actuale înseamnă o destrămare a solidarităţii noastre naţionale.
Cum s-ar putea traduce în practică aceasta exigenţă ?
Destul de simplu. Printr-un armistiţiu tacit pe parcursul festivităţilor legate de aniversarea Unirii din 1918. Dacă şi acest moment va fi marcat de confruntarea politică, dacă solemnităţile vor fi umbrite de demonstraţii împotriva regimului, dacă Alba Iulia va avea în ziua de 1 decembrie aspectul unei cetăţi asediate din cauza poliţiştilor şi militarilor aduşi pentru a preîntîmpina violenţa, imaginea solidarităţii noastre naţionale în problema unităţii ar fi mult afectată.
Măcar cu ocazia acestei sărbători a luptei pentru unirea teritoriilor româneşti să nu ne înfăţişăm Europei şi lumii întregi, ca un popor dezbinat pînă în adîncuri şi, prin aceasta, lesne de îngenuncheat.
Să ne arătăm aşa cum sîntem:
Un popor antrenat în confruntarea politică specifică democraţiei, dar gata să se ridice ca un singur om în clipe cînd e în primejdie însăşi fiinţa naţională.”

Nu s-a întîmplat așa cum gîndeam eu – și numai eu – c-ar fi trebuit să se întîmple în lumina interesului național.
Prima sărbătoare a Zilei prin care se proclama unitatea națională a fost un semn ieșit din comun al dezbinării naționale.
La Alba Iulia, unde s-a sărbătorit întîia oară Ziua Națională, liderii Opoziției au fost huiduiți de FSN-iștii din mulțime, la îndemnul lui Ion Iliescu.

Ion Iliescu nu era șeful unui partid.
Era președintele României, cel care prin statut are drept principală misiune unirea românilor, altfel dezbinați în mii de probleme, cînd vine vorba de interesul național.
De ce a făcut asta Președintele de atunci al României?
Pentru că privatizase deja Ziua Națională!
Era numai a lui și posibilitatea de a fi revendicată și de alții îl făcea să turbeze de furie.
Rînjetul lui satisfăcut la imaginea unei Zile prin care Securitatea din 1990 îi dovedea că i se cuvenea doar lui va rămîne în Istorie.
Astfel, România a dat un semnal dezastruos în plan extern.

După 26 de ani, România se află într-o situație asemănătoare cu cea din 1990.
Alegerea lui Donald Trump, Brexitul, Criza UE, alegerile din jur, politica agresivă a Rusiei, răsturnările politice din Turcia sînt tot atîtea mutații spectaculoase în plan geopolitic în urma cărora România riscă să se trezească iar de una singură pe plan internațional.
Într-un asemenea context tulbure, se impunea ca măcar 1 decembrie 2016, aniversarea Marii Uniri, să fie un semnal dat de noi, românii, că putem fi uniți cînd vine vorba de unitatea țării.

N-a fost așa.
Netam-nesam, cu de la sine putere, Klaus Iohannis a interzis liderilor politici adversari să fie prezenți în tribuna oficială la 1 decembrie 2016.
După ce nu le-a trimis invitații, a dat ordin Noii Securități să-i controleze la sînge pe toți cei care intrau în Piață, nu cumva să-și facă loc, cu o invitație contrafacută, vreun adversar politic.
Pretextul cu penalii a fost unul cusut cu ață albă, singurul pe care l-a putut găsi mintea Noii Securități (ați văzut cum s-a grăbit să salute gestul lui Klaus Iohannis agentura din presă din politică – vezi USR și din presă a Noii Securități?) pentru a justifica public ordinul insului mărunt de la Cotroceni de a se Privatiza Ziua Națională în folosul lui, alături de Palatul prezidențial.

E suficient să amintim că au beneficiat de invitații, totuși, doi urmăriți penal de notorietate: Traian Băsescu și Ion Iliescu.
Asta deoarece nici Traian Băsescu, nici Ion Iliescu nu trec în ochii lui Klaus Iohannis drept dușmani politici amenințători.
Ion Iliescu e deja o amintire tristă, iar Traian Băsescu se conturează tot mai mult drept un posibil aliat la Guvernarea Dacian Cioloș bis.

Transmisiile în direct ni l-au arătat pe Klaus Iohannis rînjind satisfăcut în Tribuna Paradei la gîndul că Ziua Națională a devenit cu acte Ziua Lui.
Ca și în cazul lui Ion Iliescu din 1990, a fost vorba de rînjetul dezbinării.

Sursa: cristoiublog.ro

Tensiuni între România și Ungaria de Ziua Națională | Reacția MAE după ce oficialilor maghiari li s-a interzis să vină la manifestările de 1 Decembrie

Redactia

01/12/2016

Tensiuni între România și Ungaria de Ziua Națională | Reacția MAE după ce oficialilor maghiari li s-a interzis să vină la manifestările de 1 Decembrie" title="Tensiuni între România și Ungaria de Ziua Națională | Reacția MAE după ce oficialilor maghiari li s-a interzis să vină la manifestările de 1 Decembrie" />

Tensiuni între România și Ungaria, de Ziua Națională, după ce oficialilor maghiari li s-a interzis să participe la manifestările de 1 Decembrie. Ministerul Afacerilor Externe susține că decizia, luată de ministrul ungar de Externe, este „de neînțeles”, conform libertatea.ro

Péter Szijjártó, ministrul ungar de Externe, le-a interzis oficialilor maghiari să participe la manifestările de 1 Decembrie. „Dat fiind că poporul ungar nu are niciun motiv să celebreze 1 Decembrie, Ministerul Afacerilor Externe şi Comerţului le interzice tuturor angajaţilor să participe la manifestările de celebrare a Zilei Naţionale a României”, a fost mesajul transmis de ministru.

Site-ul HVG.hu şi cotidianul Hungary Today notează că, „pentru români, ziua de 1 Decembrie este o sărbătoare naţională majoră, în timp ce, pentru unguri, reprezintă una dintre cele mai tragice zile din istoria naţiunii”, din cauza pierderii Transilvaniei, potrivit Mediafax.

Ministerul Afacerilor Externe a precizat, joi, că îndemnul ministrului Péter Szijjártó este de neînțeles.

„Am luat notă cu surprindere şi nedumerire de decizia Ministerului Afacerilor Externe şi Comertului Exterior al Ungariei de interzicere a participării diplomaţilor ungari la celebrările şi recepţiile organizate cu ocazia Zilei Naţionale a României. O asemenea decizie este greu de înţeles cu atât mai mult cu cât respectul faţă de valorile şi simbolurile naţionale ale unei ţări sunt parte componentă indiscutabilă a setului de valori pe care se bazează înseşi Uniunea Europeană şi comunitatea trans-atlantică. România a fost şi este un stat care va rămâne profund ataşat respectului acestor valori”, se arată în comunicatul transmis de MAE.

În ultimii ani, mai ales în Covasna și Harghita, Ziua Națională a României a devenit momentul când extremiștii maghiari arborează drapele negre la ferestre, organizează atentate cu bombă (petarde mai exact) sau fac demonstrații în care batjocoresc tradițiile românești.

Anul acesta, Ținutul Secuilor – regiune alcătuită din județele Covasna, Harghita și o parte din Mureș – locul unde forțele de ordine și trupele antitero au început cu câteva zile înainte de 1 Decembrie supravegherea piețelor publice. Măsurile de securitate au fost luate pentru că în ultimii ani, manifestațiile organizate de Ziua Națională a României au devenit prilej de conflict între români și extremiștii maghiari care vor independența Ținutului Secuiesc. Violențele au escaladat an de an, până când anul trecut s-a ajuns la o tentativă de atentat cu bombă la Târgu Secuiesc.

EXPLOZIV! Fost șef al Cancelariei prezidențiale și Ambasador | „Parada militară” de 1 Decembrie este o rușine!

Redactia

01/12/2016

Fost șef al Cancelariei prezidențiale și Ambasador | „Parada militară” de 1 Decembrie este o rușine!" title="EXPLOZIV! Fost șef al Cancelariei prezidențiale și Ambasador | „Parada militară” de 1 Decembrie este o rușine!" />

„Parada militară” de 1 Decembrie este o rușine. Orice om onest nu poate fi decât revoltat de această butaforie organizată pe bani publici, a scris, pe Facebook, fostul consilier prezidențial șef al Cancelariei Prezidențiale și ambasador în Finlanda, Cătălin Avramescu, conform flux24.ro

Vor defila niște vechituri prin fața unor infractori.Tehnica de luptă este complet depășită, incapabilă să asigure apărarea în fața unei Rusii agresive, care a investit mult în mijloace de luptă moderne, ce surclasează orice are România prin depozite. S-au cheltuit fonduri enorme pentru pensiile speciale ale generalilor lui Nicolae Ceaușescu. Instituțiile militarizate au produs, pe bandă rulantă, plagiate și doctorate de carton.Ce este de sărbătorit aici?, mai scrie Avramescu.

IMAGINILE ZILEI | Discurs din Linia Întâi ținut de un băiețel de 4 ani, la Tg. Mureș

Redactia

01/12/2016

Adrian este din Gălești și are doar 4 anișori. El a venit cu părinții lui la manifestările de Ziua Națională a României din centrul Municipiului Tîrgu-Mureș, special pentru a vedea soldații și parada militară, relatează radiomures.ro

Adrian are un costum complet de militar cu care a și defilat, de altfel, alături de soldații … mai mari pe care îi numește ”colegii lui”.

Adrian ne-a mărturisit că își iubește neamul mai mult decât orice pe lume și ne-a demonstrat că poate ține minte un întreg discurs patriotic:

„Noi, cei din linia întâi” este un film românesc realizat de Sergiu Nicolaescu în 1986. Acțiunea filmului se petrece în 1944-1945 pe fronturile din Transilvania, Ungaria și Ceho-Slovacia.

Foto Credit: Cristina Bulbescu

Cum am petrecut aproape 100 de ani? | Declaraţiunea Adunării Naţionale de la Alba Iulia – 1 decembrie 1918

Redactia

01/12/2016

Cum am petrecut aproape 100 de ani? | Declaraţiunea Adunării Naţionale de la Alba Iulia – 1 decembrie 1918" title="Cum am petrecut aproape 100 de ani? | Declaraţiunea Adunării Naţionale de la Alba Iulia – 1 decembrie 1918" />

Ca de obicei, 1 decembrie este capturat de un puhoi de oficiali mai mult sau mai putin merituosi, tara nu si-a gasit altceva mai util de dezbatut decat cine anume ar fi trebuit sa primeasca invitatie speciala (pentru ca evident le cade rangul daca asista la parada simplu, alaturi de norod), armata si nu poporul este in centrul desfasurarilor, iar politicienii nu mai sunt in campanie pentru consolidarea Unirii, ci intru dezbinare nationala si in folos propriu… Implinim aproape 100 de ani de la Marea Unire si aproape am uitat de unde am pornit, unde vrem sa ajungem si cum facem sa parcurgem drumul de la dorinta la infaptuirea nazuintelor. Incerc un scurta aducere aminte, folosindu-ma ca pretext de Declaratiunea Adunarii Nationale de la Alba Iulia.

De ce de la Alba Iulia? Desi Blajul si Sibiul puteau fi alte doua orase in care sa se fi petrecut aceasta Unire, Alba Iulia a fost aleasa simbolic datorita scurtei domnii a lui Mihai Viteazu drept autoproclamat “Domn al Tarii Romanesti, al Ardealului si a toata Tara Moldovei”(domnie repovestita de Nicolae Balcescu pentru pasoptisti, ani mai tarziu). A mai cantarit si faptul ca rascoala lui Horea,Closca si Crisan din 1784, rasculatii fiind plecati catre Alba Iulia pentru a se pune in slujba Imparatului si a scapa de iobagie si de nobilimea maghiara asupritoare, precum si de plocoane, carausii si zeciuiala. Tradat pentru 300 de galbeni, Horea a fost prins si a trebuit sa asiste la tragerea prin roata (zdrobirea organelor interne pana la provocarea mortii) a lui Closca. Crisan se spanzurase inainte cu nojitele opincilor. Apoi un anume calau Grancea Rakoczi i-a zdrobit picioarele si apoi cu inca 8-9 lovituri i-a zdrobit tot corpul, in cele mai mari chinuri posibile. Matele celor trei au fost ingropate, dar trupurile taiate in patru au fost puse in teapa si plimbate prin toata Alba si Hunedoara, sa ia aminte si alti posibili rasculati – la scurt timp se desfiinteaza, insa, dupa 270 de ani iobagia si abuzurile functionarimii imperiale.

Ziua Unirii a inceput cu slujbe religioase in mod egal in bisericile ortodoxe si catolice (aceleasi biserici catolice care nu stiu sa primeasca azi ajutor de la stat) , delegatii de la Marea Unire indreptandu-se apoi spre Cazinoul din Alba Iulia. Cel care a deschis lucrarile si vicepresedintele a carui semnatura a semnat nasterea Romaniei modern a fost politicianul Stefan Cicio Pop, din Partidul National Roman (mai tarziu din Partidul National Taranesc), mai inainte deputat la 30 de ani in Dieta Ungariei, presedintele Marelui Sfat National Roman si al Consiliului National Roman Central.

Rezoluțiunea Adunării Naționale de la Alba Iulia din 18 Noiembrie/1 Decembrie 1918.
I. Adunarea Națională a tuturor Românilor din Transilvania, Banat și Țara Ungurească, adunați prin reprezentanții lor îndreptățiți la Alba-Iulia în ziua de 18 Noiembrie/1 Decembrie 1918, decretează unirea acelor români și a tuturor teritoriilor locuite de dânșii cu România. Adunarea Națională proclamă îndeosebi dreptul inalienabil al națiunii române la întreg Banatul cuprins între râurile Mureș, Tisa și Dunăre.
II. Adunarea Națională rezervă teritoriilor sus indicate autonomie provizorie până la întrunirea Constituantei aleasă pe baza votului universal.

III. În legătură cu aceasta, ca principii fundamentale la alcătuirea noului Stat Român, Adunarea Națională proclamă următoarele:
1. Deplină libertate națională pentru toate popoarele conlocuitoare. Fiecare popor se va instrui, administra și judeca în limba sa proprie prin indivizi din sânul său și fiecare popor va primi drept de reprezentare în corpurile legiuitoare și la guvernarea țării în proporție cu numărul indivizilor ce-l alcătuiesc.

Cata claritate, „popoare conlocuitoare” si respect pentru minoritati, la temelia statului roman modern. Dar la aproape 100 de ani „mandru ca sunt roman” a devenit de baza, trebuie sa avem incredere in Romania care este, desigur, locuita doar de romani, restul – cu Hadareni, Targu Mures si alte conflicte inter-etnice trebuie impins sub pres. Reprezentarea in corpul legiuitor a fost recuperata si reprezentarea minoritatilor in Parlament este un castig general, inclusiv pentru stabilitatea Romaniei. Dreptul de a participa la guvernare, de pilda al UDMR-ului, chiar dreptul de a exista al formatiunii este inca contestat, dupa 100 de ani. Instruirea in limba proprie mai supravietuieste, dar engleza de balta este dominanta in aceasta parte de glob. Cineva trebuie sa spuna raspicat – exterminarea sau marginalizarea unor popoare conlocuitoare, ca a fost vorba de prigonirea everilor, exportul de nemti pentru valuta forte din vremea lui Ceausescu sau marginalizarea in continuare a minoritatii rome au produs si continua sa produca pagube foarte mari Romaniei, pagube care nu se recupereaza in vreun fel cu alegerea unui sas in fruntea tarii.

2. Egală îndreptățire și deplină libertate autonomă confesională pentru toate confesiunile din Stat.

Carevasazica, Biserica Ortodoxa Romana, spune actul nostru fondator, este egal indreptatita cu Biserica Greco-Catolica si cu Biserica Reformata. Astept propuneri de alte Catedrale sustinute din bugetele locale…

3. Înfăptuirea desăvârșită a unui regim curat democratic pe toate tărâmurile vieții publice. Votul obștesc, direct, egal, secret, pe comune, în mod proporțional, pentru ambele sexe, în vârstă de 21 de ani la reprezentarea în comune, județe ori parlament.

Declaratia Unirii era mai permisiva in 1918 decat actuala Constitutie. Chiar daca cetatenii pot vota acum la 18 ani, pot fi alesi doar de la 23 de ani pentru Camera Deputatilor, de la 33 de ani pentru Senat si de la 35 de ani pentru functia de Presedinte al Romaniei.

4. Desăvârșită libertate de presă, asociere și întrunire, libera propagandă a tuturor gândurilor omenești.

Dupa aproape 100 de ani, ca sa te intrunesti depinzi de niste comisii din primarie care iti dau aviz de miting cum si cand au chef. Jandarmeria te pune in tarc asa, constitutional si democratic. Daca vrei sa depasesti garduletul, gaze lacrimogene in nas, ca sa ti se aplece la la libertatea de asociere si intrunire. Cat despre „libera propaganda a tuturor gandurilor omenesti”, a mai ramas doar propaganda partinica. Jurnalistii de investigatie sau chiar independenti au ramas putini in picioare, canalele de comunicare independente fie au murit deja de foame sau sunt pe cale sa o faca.

5. Reforma agrară radicală. Se va face conscrierea tuturor proprietăților, în special a proprietăților mari. În baza acestei conscrieri, desființând fidei-comisele și în temeiul dreptului de a micșora după trebuință latifundiile, i se va face posibil țăranului să-și creeze o proprietate (arător, pășune, pădure) cel puțin atât cât să poată munci el și familia lui. Principiul conducător al acestei politici agrare e pe de o parte promovarea nivelării sociale, pe de altă parte, potențarea producțiunii.

Productiunea s-a „potentat” prin colectivizare fortata si prin re-transformarea taranilor in iobagi pe fostele terenuri, ca asociati veseli si fericiti in CAP-uri. Dupa Revolutie, potentarea a fost returnarea terenurilor fara un plan de returnare a mijloacelor de productie confiscate sau pentru despagubirea contravalorii lor. Nivelarea sociala este realizata – patura cea mai mare de la sate este de pensionari agricoli care abia isi duc zilele de pe o zi pe alta, intr-o saracie lucie. Mai exista o patura a noilor nababi, fermieri mecanizati europeni care au potentat productiunea pe 25-30% din terenul arabil.

6. Muncitorimei industriale i se asigură aceleași drepturi și avantagii, care sunt legiferate în cele mai avansate state industriale din Apus.

Dupa 100 de ani, tot la statele industriale din Apus ne uitam. Nu le-am ajuns, despre drepturi si avantagii similare ce sa mai vorbim, nici macar in Schengen nu am ajuns, din cauza zeciuielii stramosesti si a ciubucului care l-a deranjat si pe Horea (ii spunem doct Mecanism de Cooperare si Verificare).

IV. Adunarea Națională dă expresie dorinței sale, ca congresul de pace să înfăptuiască comuniunea națiunilor libere în așa chip, ca dreptatea și libertatea să fie asigurate pentru toate națiunile mari și mici, deopotrivă, iar în viitor să se elimine războiul ca mijloc pentru regularea raporturilor internaționale.

Draguta intentie, dar au trecut doua razboaie mondiale si Razboiul din Iugoslavia peste noi, avem acum razboiul din Ucraina si conflictul inghetat din Transnistria aproape de granite, ba chiar si militarizarea Marii Negre.

V. Românii adunați în această Adunare Națională salută pe frații lor din Bucovina, scăpați din jugul Monarhiei austro-ungare și uniți cu țara mamă România.

Prin pactul Molotov – Ribbentrop din 1940, Tinutul Herta, Basarabia si nordul Bucovinei au fost anexate URSS

VI. Adunarea Națională salută cu iubire și entuziasm liberarea națiunilor subjugate până aici în Monarhia austro-ungară, anume națiunile: cehoslovacă, austro-germană, iugoslavă, polonă și ruteană și hotărăște ca acest salut al său să se aducă la cunoștința tuturor acelor națiuni.
VII. Adunarea Națională cu smerenie se închină înaintea memoriei acelor bravi români, care în acest război și-au vărsat sângele pentru înfăptuirea idealului nostru murind pentru libertatea și unitatea națiunii române.
VIII. Adunarea Națională dă expresiune mulțumirei și admirațiunei sale tuturor Puterilor Aliate, care prin strălucitele lupte purtate cu cerbicie împotriva unui dușman pregătit de multe decenii pentru război au scăpat civilizațiunea de ghiarele barbariei.
IX. Pentru conducerea mai departe a afacerilor națiunei române din Transilvania, Banat și Țara Ungurească, Adunarea Națională hotărăște instituirea unui Mare Sfat Național Român, care va avea toată îndreptățirea să reprezinte națiunea română oricând și pretutindeni față de toate națiunile lumii și să ia toate dispozițiunile pe care le va afla necesare în interesul națiunii.

Ciudat, nu? Toate astea au fost facute de cetateni luminati, politicieni din Dieta de la Budapesta si din Tarile Romane, parlamentari vizionari. Ne apropiem de 100 de ani si meseria de muncitor de la salubritate este mai respectata decat cea de deputat, de parlamentar. Viziunii celor care au fondat Romania Mare le urmeaza astazi viziunea celor care vor probabil sa fondeze cu orice pret Romania Mica : cea in care saracilor li se arunca o ciozvarta, cativa leuti, cea in care bataliile politice au aspect de cafteli de curtea scolii (“mi-a furat sandvisul, mi-a copiat tema”), cea in care necinstea domneste in multe locuri – in Politie, in alcatuirea doctoratelor, in actiunea politica, uneori chiar in sanul partidelor. Traseismul, smecheria ieftina, cafteala, taclaua, bacsisul si peschesul, lipsa de viziune sunt poleite grosier cu sforaitoarele cuvinte ale celor care nici macar nu au citit Declaratiunea. Dar sa te tii: tara, popor, neam, rau si ram, branza,barza,viezure, romani verzi si afara cu dusmanii din tara. Suntem siguri ca am progresat foarte tare in aproape 100 de ani? Si suntem siguri ca vom putea fi mandri cand vom ajunge la 100 de ani de existenta sub soare? Si eu, eu….eu cu cine votez?

Sursa: contributors.ro

IMPRESIONANT! Român de etnie maghiară, declaraţie de dragoste pentru România, la Ziua Națională în București | „Iubesc România, îi respect Constituția și integritatea teritorială”

Redactia

01/12/2016

Român de etnie maghiară, declaraţie de dragoste pentru România, la Ziua Națională în București | „Iubesc România, îi respect Constituția și integritatea teritorială”" title="IMPRESIONANT! Român de etnie maghiară, declaraţie de dragoste pentru România, la Ziua Națională în București | „Iubesc România, îi respect Constituția și integritatea teritorială”" />

Un român de etnie maghiară din București a postat pe profilul sau de Facebook un mesaj impresionant de Ziua Națională a României, scrie jurnalistul Dan Tănasă, pe blog.

Szilvassy Valeriu, un cetățean român de etnie maghiară, a participat astăzi la manifestările dedicate Zilei Naționale a României organizate în municipiul București.

Valeriu a postat și un mesaj emoționant pe profilul său de Facebook cu privire la această sărbătoare națională.

„Sunt cetatean Roman si sunt mandru de asta chiar daca sunt etnie maghiara. Iubesc Romania, ii respect constitutia si integritatea teritoriala. Sunt impotriva autnomiei pe criterii etnice sau de orice alta natura. Sunt unionist declarat si sper ca in cel mai scurt timp posibil sa aiba loc unirea Basarsbiei cu Romania. La Multi Ani tuturor Romanilor indifrent de etnie sau de religie”, a spus Szilvassy Valeriu în mesajul său postat pe Facebook.

CHIŞINĂUL SIMTE ROMÂNEŞTE | Un kilometru de TRICOLOR desfăşurat pe străzile oraşului, de 1 Decembrie

Redactia

01/12/2016

CHIŞINĂUL SIMTE ROMÂNEŞTE | Un kilometru de TRICOLOR desfăşurat pe străzile oraşului, de 1 Decembrie" title="CHIŞINĂUL SIMTE ROMÂNEŞTE | Un kilometru de TRICOLOR desfăşurat pe străzile oraşului, de 1 Decembrie" />

Acțiune inedită la Chișinău de 1 decembrie, Ziua Națională a României. Un tricolor lung de un kilometru este purtat pe străzile capitalei de către românii din Republica Moldova, conform independent.md

Evenimentul este organizat de Asociația Obștească „Onoare, Demnitate și Patrie” și marchează împlinirea a 98 de ani de la Marea Unire din 1918.

Tricolorul a fost cusut timp de două luni și a fost adus din România. După eveniment, tricolorul uriaș va fi tăiat în bucăți a câte 10 metri și dăruit școlilor și liceelor din Republica Moldova, astfel încât, la 27 aprilie 2017, de Ziua Națională a Drapelului, fiecare instituție de învățământ să arboreze acest tricolor istoric.

La 1 decembrie 1918 s-a produs ultima etapă a Marii Uniri, când Transilvania, Banatul, Crișana și Maramureșul s-au unit cu România.

SCANDALOS! | Actriţa Maia Morgenstern, împiedicată să ajungă la tribuna oficială a paradei, deşi avea invitaţie de la Cotroceni

Redactia

01/12/2016

SCANDALOS! | Actriţa Maia Morgenstern, împiedicată să ajungă la tribuna oficială a paradei, deşi avea invitaţie de la Cotroceni" title="SCANDALOS! | Actriţa Maia Morgenstern, împiedicată să ajungă la tribuna oficială a paradei, deşi avea invitaţie de la Cotroceni" />

Maia Morgenstern a povestit, pe contul de facebook, cum nu a putut ajunge la tribuna oficială la parada de 1 Decembrie, deși avea invitație oficială de la președintele Klaus Iohannis, scrie digi24.ro

Cunoscuta actriță a descris incidentul: ” Am fost invitată – în mod oficial- la parada de 1 Decembrie. Minunat. Am și confirmat participarea.
Astăzi, dis de dimineață, după ce am executat coregrafia cu dusul gunoiului, închis copilul pe-afară, aspirator etc.. .m-am îmbrăcat frumos – cizme îmblănite, pulover – 3 bucăți una peste alta-, fular, mânuși, căciulă, ochelari de soare… pentru un plus de mister- și m-am pregătit voinicește să întâmpin Ziua Națională. Fiica mea – după ce m-a iertat că a trebuit să sară gardul ca să intre în casă:
– Unde te duci mascată așa?
Eu: – La paradă. Am invitație de la Președinte!
… – Îl cunoști?
Eu- Mhmnhnmîn
– Bine, hai că vin și io! Nu mă lasă inima să te las singură!
Biiiiiine.. și ne înghesuim noi în tramvaiul 41. Descindem la Cașin. Scot eu țanțoșã invitația oficială, scrisă frumos cu auriu și aștept sa fiu pofitita cu surle și trâmbițe. În tribuna oficială
… Nu se intra pe aici! Mai încolo, mai în spate…
.. . Bine, dar eu… eu… invitație…oficiala.. bâigui eu sub privirile compătimitoare ale fiicei mele adolescente
…. haideți, mai repede, va rugam, treceți. Pe aici nu se poate intra- nu s-au lăsat înduplecați păzitorii.
Am înțeles. Am privit parada de lângă gard.
Apoi, domnișoarele ofițer de acolo au dorit sa facă fotografii cu mine. Au rugat-o pe fiica mea să ne facă poze. Ziua a fost salvată.
Eu vreau să le mulțumesc. Tuturor”, a scris Maia Morgestern.

Foto credit: Simion Buia

Neagu Djuvara | 1 decembrie nu ar trebui să fie Ziua Națională a României. Care sunt argumentele istoricului

Redactia

01/12/2016

Neagu Djuvara | 1 decembrie nu ar trebui să fie Ziua Națională a României. Care sunt argumentele istoricului

" title="Neagu Djuvara | 1 decembrie nu ar trebui să fie Ziua Națională a României. Care sunt argumentele istoricului

" />

An de an, după 1990, românii sărbătoresc pe data de 1 decembrie Ziua Națională a României.

Cu toate acestea, istoricul Neagu Djuvara, citat de libertatea.ro, susține că data de 1 decembrie nu este dată care să marcheze un eveniment important, fiind doar data la care a avut loc unirea Transilvania și a Banatului cu România, în timp ce celelalte provincii istorice, respectiv Basarabia și Bucovina, au fost unite la alte date.

Pe data de 1 decembrie 1918, s-a semnat Proclamația de la Alba Iulia, atunci când s-a unit Transilvania, Banatul, Crișana și Maramureșul cu România.

Istoricul Neagu Djuvara a arătat într-un interviu acordat TVR în anul 2011 că alegerea zilei de 1 decembrie de către regimul Iliescu a fost una conjuncturală, explicând că la 1 decembrie 1918 a avut loc doar unirea Transilvaniei și a Banatului cu România, pe când celelalte provincii istorice, respectiv Basarabia și Bucovina, au fost unite la date diferite.

Unirea României cu Basarabia a avut loc pe 9 aprilie 1918, în timp ce unirea României cu Bucovina a avut loc pe 15 noiembrie 1918.

PREMIERĂ | Cheltuielile pentru apărare ale României depăşesc 3 miliarde dolari, dublu faţă de Ungaria şi Cehia

Redactia

01/12/2016

PREMIERĂ | Cheltuielile pentru apărare ale României depăşesc 3 miliarde dolari, dublu faţă de Ungaria şi Cehia" title="PREMIERĂ | Cheltuielile pentru apărare ale României depăşesc 3 miliarde dolari, dublu faţă de Ungaria şi Cehia" />

Cheltuielile pentru aparare ale Romaniei vor depasi in premiera in acest an pragul de 3 miliarde dolari, mai mult decat bugetele cumulate pentru aparare ale Ungariei si Cehiei si peste sumele alocate in aceasta privinta de Grecia, potrivit ziare.com

Insa Romania, ca si celelalte state din regiune, are o mare vulnerabilitate in raport cu Rusia, pentru ca nu dispune de sisteme moderne de aparare antiracheta, arata publicatia speciala „Air and missile defence in Europe”, realizata in noiembrie de trustul britanic Jane’s Information Group.

Publicatia analizeaza sistemele de rachete si de aparare antiracheta din Europa si ultimele dezvoltari de pe continent in aceasta privinta, in contextul unor tensiuni tot mai mari intre statele NATO si Rusia in ultimii doi ani.

Trustul media Jane’s Information Group, specializat in domeniul militar si al serviciilor secrete si care detine publicatii precum Jane’s Defence Weekly sau Jane’s International Defence Review, a trecut in revista si bugetele statelor de pe continent, in publicatia ilustrata cu fotografii de la exercitiul mixt romano-american Patriot Shock V, desfasurat in perioada 1-12 noiembrie la poligonul Capul Midia.

La acest exercitiu a fost adusa, in premiera pentru Romania, o baterie americana de aparare anti-racheta Patriot, cu interceptori Pac-2 si PAC-3, din Germania.

In 2016, cele mai mari bugete pentru aparare din zona estica a continentului, fara a lua in calcul Rusia si Turcia, au fost alocate de Polonia (9,2 miliarde dolari), Romania (3,08 miliarde dolari), Grecia (2,7 miliarde dolari), Ucraina (2,4 miliarde dolari), Cehia (1,8 miliarde dolari) si Ungaria (1,1 miliarde dolari), restul statelor din zona avand bugete militare de sub 1 miliard de dolari.

Spre comparatie, Rusia cheltuie in acest an in jur de 65 miliarde dolari pentru aparare, adica 5,4% din PIB, potrivit estimarilor internationale.

Cum a ajuns Romania la cheltuieli de aparare de 3 miliarde de dolari

Bugetul initial al Ministerului Apararii pentru 2016 a fost stabilit la 11,2 miliarde lei (echivalent cu circa 2,8 miliarde dolari), insa acesta include de anul trecut si cheltuielile cu pensiile speciale ale militarilor.

Rectificarile bugetare din august si noiembrie au redus bugetul ministerului, insa Guvernul a majorat plafonul de credite de angajament cu 5 miliarde lei si a ridicat limitele la achizitiile pentru inzestrare.

Astfel, actul normativ prin care s-a facut ultima rectificare bugetara prevede ca, „in vederea finalizarii unor achizitii de echipamente militare, se autorizeaza Ministerul Apararii Nationale sa efectueze virari de credite bugetare si de angajament, intre capitole bugetare si intre programe, peste limitele prevazute, cu incadrarea in prevederile bugetare aprobate”.

In plus, Executivul a decis ca achizitiile de echipamente sau reparatiile de tehnica de lupta pot fi finantate si din fondul de rezerva al guvernului, ceea ce face dificila calcularea cheltuielilor efective pentru aparare ale Romaniei.

2016 este primul an, dupa mai multe decenii, in care bugetul pentru aparare al Romaniei il depaseste pe cel al Greciei, tara care are, inca, un produs intern brut (PIB) mai mare decat cel al Romaniei.

De asemenea, bugetul pentru aparare al Romaniei depaseste bugetele cumulate pentru aparare ale Ungariei si Cehiei, arata datele Jane’s.

Anul trecut, dintre statele luate in calcul de expertii Jane’s, Romania se situa pe locul al patrulea dupa valoarea PIB, principalul indicator care masoara dimensiunea unei economii.

Partidele politice s-au angajat anul trecut, la solicitarea presedintelui Klaus Iohannis, sa aloce cel putin 2% din PIB pentru aparare incepand din 2017.

In cazul in care guvernul care va rezulta dupa alegerile parlamentare din 11 decembrie va respecta intelegerea, anul viitor, Romania va aloca pentru aparare in jur de 3,5 miliarde euro.

Jane’s estimeaza un buget de cheltuieli militare de 3,5 miliarde dolari (o suma mai mica la valoarea in euro, in functie de paritatea euro/dolar din 2017), urmand ca, in 2020, bugetul pentru aparare al Romaniei sa ajunga la aproape 4,3 miliarde dolari.

Echipamente militare depasite

Romania are echipamente militare depasite la aproape toate capitolele, iar inzestrarea cu echipamente moderne necesita sume importante si programe derulate pe mai multi ani si in mai multe cicluri electorale.

In 2016, Romania a facut un pas important in asigurarea securitatii aeriene, una dintre marile vulnerabilitati in materie de aparare a tarii, primind primele sase avioane americane F16 A/B Block 15 MLU modernizate la standardul M 5.2 dintr-o escadrila de 12, din care noua cumparate de la Portugalia, iar trei furnizate de Statele Unite.

Insa expertii in aparare spun ca Romania are nevoie de cel putin patru escadrile, adica 48 de avioane – nivel asumat, de altfel, la intrarea in NATO – pentru a fi capabila sa isi apere spatiul aerian in mod adecvat.

Alte doua programe importante de inzestrare au fost demarate in 2016. Primul prevede achizitia a patru corvete noi de la grupul olandez Damen, care ar urma sa fie produse pana in 2020 la santierul Damen Galati si menite sa asigure in special protectia antisubmarin, in contextul cresterii flotei rusesti de submarine din Marea Neagra.

Contractul, negociat de armata si care ar trebui acordat prin incredintare directa, a fost blocat deocamdata de conducerea Parlamentului, care trebuie sa-si dea acordul la propunerea Guvernului.

Un al doilea contract important prevede producerea tot in Romania, printr-o societate mixta – Romanian Military Vehicle Systems – realizata intre compania de stat UM Moreni si grupul german Rheinmetall, a noilor transportoare blindate amfibii 8X8 pentru Fortele Terestre.

Compania mixta va produce circa 550 de transportoare amfibii, iar circa 50 de blindate Boxer (neamfibii) ale Rheinmetall vor fi importate din Germania.

Cele 600 de transportoare vor echpa batalioanele de infanterie dotate in prezent cu TAB-uri vechi, in afara unui batalion, care este dotat cu transportoare usoare Piranha.

Si implementarea acestui contract depinde, insa, de decizia viitorului guvern.

In urmatorii ani, Romania are, insa, nevoie de modernizarea fregatelor cumparate in 2004 din Marea Britanie si care au o dotare foarte slaba cu echipamente, dar si de schimbarea sau modernizarea tancurilor, in conditiile in care Armata dispune, in prezent, de mai putin de 100 de tancuri modernizate TR-85 M1 Bizonul, care este insa doar de generatia a treia, cu un tun de doar 100 mm.

Principala vulnerabilitate

Insa principala vulnerabilitate subliniata de Jane’s este legata de dotarea deficiara cu sisteme anti-racheta, in conditiile in care Rusia dispune de sisteme balistice sofisticate, pe care le foloseste ca mijloc de intimidare.

„Programele de rachete imbunatatite si de capacitati avansate sunt gandite pentru a descuraja si intimida. De exemplu, in mai 2016, Rusia a anuntat ca va instala in mod permanent in enclava Kaliningrad (fosta Prusie Orientala, situata intre Polonia si Lituania n.r.) sisteme Iskander M de rachete cu raza scurta pana la finalul acestui deceniu. (…) Miscarea a fost anuntata in mod ostentativ ca reactie directa la punerea in functiune a sistemului balistic Aegis de la Deveselu, desi multi observatori cred ca sistemul Iskander ar fi fost oricum instalat in Kaliningrad”, se arata in publicatia mentionata.

Rusia a facut in mod direct, de mai multe ori, referire la sistemul anti-racheta operat de americani in Romania, sustinand ca acesta poate fi folosit pentru a-i ameninta securitatea.

„In acest moment, interceptorii (de la Deveselu n.r.) au o raza de actiune de 500 de kilometri, dar curand raza va ajunge la 1.000 km si, mai rau, pot fi reinstalate chiar si astazi rachete ofensive cu raza de actiune de 2.400 km, iar acest lucru se poate face doar printr-o simpla modificare a software-ului”, a afirmat presedintele Rusiei, Vladimir Putin, in mai 2016, dupa intrarea in functiune a sistemului balistic de la Deveselu, mentioneaza publicatia Jane’s.

O raza de actiune de 2.400 de kilometri ar insemna un pericol important pentru securitatea Rusiei, sustin liderii rusi, din moment ce intre Deveselu si Moscova este o distanta de circa 1.600 km.

Romania si Statele Unite au sustinut, in mod repetat, ca facilitatea de la Deveselu, din cadrul sistemului Aegis, nu este indreptata impotriva Rusiei, ci este menita sa contracareze eventuale pericole din Orientul Mijlociu.

Insa Rusia argumenteaza ca niciun stat din Orientul Mijlociu nu este in masura si nu va fi mult timp in masura sa trimita rachete cu raza lunga spre Europa, nedispunand de tehnologia necesara.

Intre timp, in fata miscarilor Rusiei in materie de sisteme balistice, mai multe state europene au decis sa se doteze cu sisteme performante de rachete, puncteaza publicatia editata de Jane’s, care puncteaza ca si Romania este asteptata sa ia in curand o decizie penrtru dotarea cu sisteme moderne de rachete.

In prezent, armata romana are in dotare sisteme de rachete Hawk, considerate complet depasite, care se bazeaza in continuare pe rachete din epoca sovietica.

AU RIDICAT CAMPUSUL ÎN PICIOARE! Universitatea din Essex a răsunat pe acordurile Căluşarilor şi Ciulendrei | Studenţii români au încins o horă de Ziua Naţională

Redactia

01/12/2016

Ziua Naţională este celebrată de românii de pretutindeni, iar studenţii de la Universitatea Essex au marcat evenimentul printr-o coregrafie pregătită special.

În mijlocul campusului, studenţii, îmbrăcaţi în ii şi purtând tricolorul, au jucat hora românească, relatează stirileprotv

Colegii britanici au surprins momentul pe cameră, iar pe pagina de Facebook a Universităţii a fost postată filmarea care a primit mii de like-uri şi a fost distribuită de peste 700 de ori.

1...248249250...3.130 Pagina 249 din 3.130

DEZVĂLUIRI: Documentele avansării lui Gabriel Oprea au dispărut, deși regimul actelor din Ministerul Apărării este foarte strict | Cine sunt oamenii care l-au ajutat pe fostul vicepremier să devină general

Principesa și Măgarul | Primarul Savin, de la Bușteni, surprins cu mâna pe fundul Principesei Maria

Ion Cristoiu | Ion Iliescu – 1990, Klaus Iohannis – 2016 sau Rînjetul dezbinării

Tensiuni între România și Ungaria de Ziua Națională | Reacția MAE după ce oficialilor maghiari li s-a interzis să vină la manifestările de 1 Decembrie

EXPLOZIV! Fost șef al Cancelariei prezidențiale și Ambasador | „Parada militară” de 1 Decembrie este o rușine!

SCANDALOS! | Actriţa Maia Morgenstern, împiedicată să ajungă la tribuna oficială a paradei, deşi avea invitaţie de la Cotroceni

LA MULŢI ANI, ROMÂNIA! LA MULŢI ANI, ROMÂNI! Militarii Armatei României vă prezintă Onorul! | Parada militară specială de 1 decembrie, de la Arcul de Triumf

Neagu Djuvara | 1 decembrie nu ar trebui să fie Ziua Națională a României. Care sunt argumentele istoricului

PREMIERĂ | Cheltuielile pentru apărare ale României depăşesc 3 miliarde dolari, dublu faţă de Ungaria şi Cehia

Ne puteți găsi și pe: