Liberalul Dan Radu Rusanu se pregateste sa devina seful Autoritatii de Supraveghere Fiscala (ASF), dupa confirmarea prin votul Parlamentului programat, miercuri 24 aprilie.

Gandita sa preia atributiile si tot personalul Comisiei de Supraveghere a Asigurarilor, Comisiei Nationale pentru Valori Mobiliare si Comisiei de Supraveghere a Sistemului de Pensii Private, ASF  va reglementa piata asigurarilor, a bursei si a pensiilor private, mai exact va face regulile pentru tranzactii de 6 miliarde de  euro pe an.

Astfel conform declaratiilor premierului din inceputul sedintei de guvern, acesta va castiga de 10 ori mai mult decat un membru al guvernului care castiga in jurul sumei de 1000 de euro.

„Ma indoiesc ca vreun bancher lua in Romania 188.000 de lei pe luna, cum se castiga la asigurari, 80.000 la CNVM sau 62.000 la pensii private. E greu in lumea privata sa castigi ca la stat. De maine, se vor incadra in standardele BNR. Sunt de vreo 10 ori mai mari ca la membrii Guvernului, dar nu de 50 de ori mai mari”, a dat Ponta noul salariu al lui Rusanu.

In urma intelegerii din USL, Dan Radu Rusanu va fi secondat la ASF de catre Daniel Daianu, in calitate de prim-vicepresedinte, sustin pentru Mediafax surse politice. De asemenea, Marian Sarbu, Daniel Tudor si Mircea Ursache vor fi vicepresedinti ai ASF, responsabili de domeniile care reveneau Consiliului Comisiei de Supraveghere a Sistemului de Pensii Private (CSSPP), Comisiei de Supraveghere a Asigurarilor (CSA) si, respectiv, Comisiei Nationale a Valorilor Mobiliare (CNVM).

Consiliul ASF va fi numit maine de Parlament, intre timp fiind luata in calcul si promulgarea legii care reglementeaza functionarea noii structuri de catre presedintele Traian Basescu. Initial, megaautoritatea urma sa fie infiintata pana pe 15 martie. Termenul a fost amanat insa mai intai pana pe 15 aprilie, de deputati si apoi pana pe 30 aprilie de Guvern, prin OUG.

Regia Patrimoniului Protocolului de Stat a decis ca oferta de vanzare de imobile pregatita pentru mai sa fie suplimentata cu inca 20 de apartamente, dar si cu vila Predeal din statiunea montana, pe care nu a reusit sa o vanda anterior.

In urma cu o saptamana, Regia Patrimoniului Protocolului de Stat (RA-APPS) a anuntat ca va organiza, tot in luna mai, licitatie pentru opt apartamente de 3, 4 si 5 camere din centrul Capitalei, la preturi de pornire cuprinse intre 73.000 euro si 286.000 euro, apropiate celor stabilite pentru active similare ofertate in ultimul an, in conditiile in care acele licitatii au esuat lamentabil.

Marti, regia a anuntat o noua licitatie pregatita tot pentru luna mai, cu un lot de inca 17 apartamente dintr-un bloc de pe Aleea Cauzasi, un apartament pe strada George Enescu si altul pe Bulevardul Nicolae Balcescu, precum si un apartament din Cluj-Napoca, cel mai ieftin activ de pe lista.

Oferta este completata cu doua spatii comerciale din acelasi bloc de pe Aleea Cauzasi, cu 72.000 euro (pentru 39 metri patrati) – 296.000 euro (162 metri patrati), un teren de peste 2.600 metri patrati din Predeal (cu 438.000 euro), dar si vila Predeal (cu 240.100 euro), care este din nou scoasa la vanzare dupa ce activul a mai fost ofertat si la inceputul acestui an, fara succes, la un pret de 240.300 euro, cu doar 200 euro mai mult decat la aceasta a doua incercare. Preturile nu contin TVA.

Licitatia din luna mai pentru vila Predeal este prezentata drept „prima licitatie” desi activul a fost anuntat la vanzare si in luna ianuarie.

Toate aceste licitatii sunt initiate desi consultanti imobiliari au atentionat in repetate randuri ca vanzarea activelor RA-APPS in conditiile actuale ale pietei nu este cea mai buna solutie si ca infiintarea unui fond imobiliar listat la bursa pentru administrarea activelor sau transferul acestor servicii catre firme private sunt alternative la vanzarea individuala a proprietatilor, care ar asigura o transparenta sporita si un castig mai bun pentru stat.

Un document oficial prezentat in luna martie de MEDIAFAX releva ca RA-APPS a esuat lamentabil la numeroasele licitatii programate anul trecut pentru cedarea imobilelor din portofoliu, vanzand doar 16 active din peste 100 de imobile scoase la vanzare si avand incasari de numai 13% din estimari.

La inceputul anului trecut, Guvernul estima, prin bugetul de stat, sa obtina venituri de 706 milioane lei din vanzarea imobilelor aflate in administrarea RA-APPS, dar ulterior, pe fondul licitatiilor esuate in lipsa de oferte si la repetarea carora a fost mentinut de fiecare data pretul de pornire, a fost obligat sa revizuiasca in scadere drastica estimarea de incasari, la doar 296,2 milioane lei, prin aprobarea bugetului regiei.

Documentul oficial releva insa ca si aceasta noua tinta a fost ratata la mare distanta si ca vanzarea nu a decurs conform asteptarilor, RA-APPS reusind sa vanda doar 16 imobile dintr-un total de 103 active scoase la vanzare. In aceste conditii, veniturile incasate s-au ridicat la doar 39,3 milioane lei, din care 7,98 milioane lei au fost cheltuieli aferente, inclusiv valoarea ramasa neamortizata.

Regia Protocolului de Stat, la care lucreaza peste 2.170 de angajati cu un castig mediu lunar mai mare de 1.900 lei, detine aproximativ 650 locuinte de protocol si de serviciu, peste 75 de vile si mai mult de 250 hectare teren, mostenite de la fosta gospodarie de stat a PCR si ocupate de actuali sau fosti demnitari, ori chiar de rudele acestora.

Acestora li se adauga zeci de spatii comerciale, ferme si unitati turistice, dintre care hotelul Triumf din Bucuresti, hotelul Mara din Sinaia, Clubul Floreasca, complexul Scrovistea, complexul Palat Snagov sunt printre cele mai valoroase.

Surse oficiale au declarat ca intregul patrimoniu RA-APPS este evaluat la 500 milioane euro-un miliard euro.

Consultanti imobiliari au declarat de mai multe ori ca infiintarea unui fond imobiliar listat la bursa pentru administrarea activelor RA-APPS sau transferul acestor servicii catre fir­me private sunt alternative la vanzarea in­di­viduala a proprietatilor, care ar asigura o trans­parenta sporita si un profit mai bun pen­tru stat.

Ei au aratat ca vanzarea activelor RA-APPS in conditiile actua­le ale pietei nu este cea mai buna solutie.

Infiintarea fondului de investitii ar tre­bui insa precedata de o curatare a porto­fo­liului, astfel incat sa fie pastrate doar activele performante, care sa atraga investitori.

Sahin Yuksek, 40 de ani, liderul unei grupari turce care a dominat in ultimii ani piata de legume si fructe din Romania, a fost arestat sambata, 20 aprilie, de procurorii Directiei Nationale Anticoruptie (DNA) pentru dare de mita. Tribunalul Bucuresti a admis propunerea procurorilor si a dispus arestarea cetateanului turc pentru o perioada de 29 de zile.

Procurorii il acuza pe Yuksek ca i-a oferit 40.000 de euro unui inalt functionar din Agentia Nationala de Administrare Fiscala (ANAF) ca sa denatureze rezultatele unui control efectuat la firma Yuksek International Fruct SRL, compania fanion a clanului turc.

Banii au fost oferiti printr-un intermediar, insa operatiunea a cazut dupa ce functionarul statului l-a denuntat pe turc la DNA.

Clanurile turce au creat o adevarata colonie a „intermediarilor” in afacerile frauduloase din judetul Ilfov.

RISE Project a investigat, in toamna trecuta, gruparea Yuksek pana la ea acasa, in regiunea Hatay, situata la granita cu Siria. De aici sute de cetateni turci au venit in Romania ca sa faca afaceri cu alimente sau sa fie interpusi ai clanurilor turce in afacerile lor frauduloase.

Schema fraudei

Sahin Yuksek este cunoscut in regiunea Hatay drept „Vamesul” pentru aparatul de influenta pe care l-a dezvoltat in vamile romanesti. Prin acest mecanism, cantitati uriase de legume si fructe au fost introduse la pret subevaluat in tara, ocolind taxele, scrie RISE PROJECT.

Mai departe, marfurile intrau intr-un circuit comercial complicat: vanzari repetate cu adaosuri mici catre firme controlate din umbra de aceleasi clanuri. In lantul comercial erau folosite uneori si zece firme pentru ingreunarea controalelor.

Penultima firma din lant colecta grosul datoriilor la stat, deoarece aici se facea saltul de pret.  Uneori se punea un adaos si de zece ori mai mare fata de cel din vama, locul pe unde marfa intra subevaluata.

Firmele cu probleme erau inchise rapid, fiind pasate unor interpusi care declarau sedii fictive.

Pe acest traseu, populatia Romaniei este prejudiciata anual cu sute de milioane de euro, reprezentand  taxe si impozite care nu mai ajung niciodata la buget.

O valoare exacta a prejudiciilor este aproape imposibil de realizat, pentru ca firmele interpuse in lantul evazionist functionau doar cateva luni si nu raportau contabil nicio activitate, desi efectuau importuri de milioane de euro in cateva saptamani.

Firmele problema din lantul comercial erau infiintate pe numele unor cetateni straini turci, sirieni, irakieni, macedonieni etc. si controlate de turci pe baza unor procuri secrete.

-Articol publicat de Rise Project–