Acasă Blog Pagina 2752

Revista 22: Basescu contestat dur de ziaristii care l-au sustinut la referendum

ponta si basescuIn editia online a Revistei 22 se atrage atentia asupra efectului pe care intelegerea dintre Traian Basescu si Victor Ponta, in ceea ce priveste numirea procurorilor, l-a avut asupra taberei pro-Basescu. In articolul publicat sambata se arata cateva reactii ale jurnalistilor care in vara anului trecut, atunci cand Traian Basescu se afla in fata suspendarii, l-au sprijinit pe Presedinte. Din momentul cand Basescu a batut palma cu Ponta, in detrimentul lui Daniel Morar, punctele de vedere s-au schimbat si acest lucru este vizibil pe paginile celor mai multe dintre publicatiile importante din Romania.

Dan Tăpălagă, editor coordonator Hotnews: „Câteva argumente că Traian Băsescu a capitulat”

„Este Tiberiu Nițu (candidatul propus de Ponta pentru funcția de procuror general, n.r.) o propunere dubioasă? Puțin zis. A negociat-o Traian Băsescu? Evident că da, altfel Laura Codruța Kovesi n-ar fi bătuta în cuie pentru șefia DNA. După declarațiile din 4 ianuarie de la CSM, toată lumea se aștepta ca Traian Băsescu să se lupte pentru justiție cel puțin la fel de aprig cum a făcut-o pentru a-și salva propria piele. A preferat trocul politic, în numele unui pragmatism politic care mă tem că se explică prin speranța că va dormi liniștit după plecarea de la Cotroceni și prin interesele unor apropiați care sunt deja în opoziție. Acest tip de pragmatism nu prea are de-a face cu interesul național. Traian Băsescu nu doar că a renunțat la “războiul pentru justiție” (avea acord de coabitare și când zicea “mai bine război decât justiție neindependentă), dar văd că a început să-l agaseze Bruxelles-ul, răspunzând iritat, la fel ca Antonescu, când a fost întrebat dacă a discutat cu oficialii Comisiei Europene: “Doamnă, eu discut cu legea României, și nimeni nu poate înfrunta legile României” (…) Lăsându-l în off-side pe Daniel Morar, al cărui punct de vedere este susținut de 97 de procurori din cei 124 de la DNA, Traian Băsescu transmite public un mesaj fără echivoc: între interesele politicienilor și interesul procurorilor de a-și păstra independența greu câștigată, aleg politicienii. Daniel Morar a demisionat de la Parchetul General vineri dimineață, abia după ce s-a convins că Traian Băsescu a capitulat, că între independența procurorilor și liniștea politicienilor, între interesul general și interesul particular, șeful statului a făcut o opțiune cât se poate de clară”

Otilia Nuțu, publicist Hotnews.ro & Contributors.ro: „Băsescu e cu Ei. A intrat în tabăra celor care ne vor afară din UE”

„Pentru USLiști: nu simt nevoia să explic de ce am fost “băsistă”. Pentru “băsiști”: nu simt nevoia să explic de ce sunt contra lui Băsescu acum. Explic doar pentru oamenii normali la cap. Astă-vară nu mi-am permis vacanță. Am scris zi și noapte articole, plângeri către UE, plângeri la ziare străine, mesaje către toți oamenii pe care îi cunosc din Comisia Europeană, FMI, Banca Mondială, am ieșit în fiecare seară timp de vreo două luni în Piață (Victoriei), am strâns semnături, am făcut tot ce m-a dus capul, atâta cât m-a dus (…) Ieri Băsescu a luat hotărârea să se șteargă public pe picioare cu MCV și să negocieze public Justiția. Din acest moment, interesele noastre nu se mai suprapun. Eu rămân cu speranța că ne vom însuși vreodată regulile, procedurile, principiile europene și ale statului de drept. Băsescu a decis că poate negocia, ca la o miuță, pozițiile cheie din Justiție, contra ce scrie în MCV și contra avertismentelor repetate ale UE. Din acest moment, din momentul în care Băsescu a spus public la televizor “eu discut cu legea românească, nu-mi impune nimeni din afară ce să fac”, Băsescu a intrat în tabăra celor care se semețesc la Înalta Poartă și spun că “nu suntem colonie”. În tabăra celor care ne vor afară din UE (…) Știu doar că Băsescu a fost salvat anul trecut nu de realpolitik, nu de negocieri cu Ponta, ci de UE, de principii și de instituțiile statului de drept, printre altele și de DNA; și că, din momentul în care Băsescu s-a dezis de MCV, din momentul în care îl înlocuiește pe Morar cu Nițu printr-o înțelegere rușinoasă pe la spatele UE, singura lui poartă deschisă lui rămâne aia în care poate merge liniștit să se bată pe burtă cu mitomanul și varanul. E ori cu UE, ori cu ei. Ieri a decis să fie cu ei. Mă lasă rece dacă a făcut ce-a făcut din prostie sau din ticăloșie – ce contează e doar efectul”

Sorina Matei, jurnalist România TV: „Între Morar și Băsescu, îl aleg pe Morar” (postări pe blogul personal)

„Când ai 90 de procurori DNA din 124 – practic, o întreagă instituție care-ți spune că greșești flagrant, poate ar trebui să te pună foarte serios pe gânduri. O instituție extrem de importantă, în premieră, spune țării cu voce tare ce părere are pentru că toți politicienii de vârf ai statului, în frunte cu Președintele României, îi fac o nedreptate. În fruntea tuturor acestor oameni stă un om care, prin rezultatele lui, cred că ușor- ușor a devenit un simbol: Daniel Morar. N-aș fi crezut niciodată că președintele Băsescu îl va abandona pe acest om atât de ușor. Când confunzi voit notorietatea cu transparența, când încurci criteriile de performanță cu orice altceva înseamnă că pur și simplu refuzi să înțelegi cum gândește un sistem (…) Cum poți să afirmi “propunerile făcute nu-mi dau niciun motiv să cred că vor fi schimbări în trendul crescător de rezolvare a problemelor care țin de Justiție”? E adevărat, numai caractere “excepționale” și transpartinice stau pe acea listă. Cine a făcut cele mai grele dosare din această țară? Cumva ei? Nu, DNA-ul lui Daniel Morar (…) Așadar, fracturile logice sunt evidente în abordarea președintelui. Justificarea acestui troc pentru Justiție nu ține, nu e convingătoare deloc. Cum poți până la urmă să te lupți public cu un om ca Daniel Morar care în ultimii 8 ani, pe nervii lui, a dus în spate greul cu rezultate excepționale? Cum poți să dai la o parte tot DNA-ul? Cum poți să spui: “Nu procurorii decid nominalizările”. E adevărat, nu ei le decid. Tragedia e că le hotărăsc oamenii politici în înțelegeri oculte (…) N-am să înțeleg niciodată, dar niciodată, de ce președintele Băsescu a negociat Justiția. Între Morar și Kovesi, l-aș fi ales cu ochii închiși pe Morar. Fără Morar, singura soluție era, într-adevăr, Kovesi. Nu cred sub nicio formă că prezența Codruței Kovesi va schimba fundamental cursul DNA. Abia acum oamenii buni din DNA, caracterele tari trebuie să arate cât sunt de puternice. Până acum l-au avut pe Daniel Morar în spate. Ei trebuie să arate că tot ce a făcut Morar în ultimii 7-8 ani este ireversibil. Dacă nu pot și se vor tranzacționa, pot să plece de pe acum acasă”

Cristian Pantazi, redactor-șef Hotnews: Compromisul toxic al președintelui

„Traian Băsescu a cedat în fața USL în chestiunea numirii șefilor de parchete. E un fapt. Ieșirea lui de joi seară a dat toate răspunsurile așteptate, cu excepția unuia la întrebarea esențială De ce? Băsescu a confirmat înțelegerea cu Victor Ponta, a confirmat (pe un ton agasat) că nu s-a consultat cu Comisia Europeană, a confirmat că s-a rupt complet de Daniel Morar. E prima cedare majoră în fața tăvălugului USL, dar și o contradicție majoră cu propria sa conduită, cu standardele pe care el însuși le impusese. Printre consecințele acestei cedări se numără și deficitul de imagine proiectat asupra Mișcării Populare, pe care Băsescu o moșește la Cotroceni ca alternativă la PDL-ul părăsit. Practic, Traian Băsescu și-a anulat mare parte din meritele ultimilor ani, și-a încălcat principiile care l-au poziționat ca interlocutor valid al partenerilor externi”

Ondine Gherguț, jurnalist România Liberă: Năstase m-a făcut tonomata lui Băsescu, acum se bucură că DNA-ul a fost umilit de însuși Băsescu (postări pe contul său de Facebook, creat se pare special pentru a-și exprima poziția în cursul zilei de joi)

„Acum Băsescu a repetat greșeala din 2009, când PDL s-a asociat la guvernare cu PSD și apoi PDL și Băsescu au fost făcuți praf. Acum Băsescu s-a aliat cu Ponta, sacrificand DNA și DIICOT (…) Adrian Năstase m-a făcut tonomata lui Băsescu. Mie și lui Dan Tăpălagă ne-a dedicat și o postare din pușcărie. Nu sunt curioasă ce părere are despre mine pentru că nu mă interesează ce gândește un fost pușcăriaș. Dar acum se bucură de faptul că DNA practic a fost umilit de însuși Traian Băsescu. Și este dureros că, până la urmă, Basescu a cedat (…) Acum înțeleg de ce în urmă cu vreo doi ani, prin octombrie parcă, după inculparea, arestarea mai multor membri PDL, Băsescu, într-un interviu televizat, a criticat DNA, chipurile că ar avea prea multe achitări. În realitate, era supărat că apropiați de-ai săi erau arestați de DNA. După ce i s-au prezentat cifre, a întors-o și a inceput iar să-l laude pe Daniel Morar (…) Anul trecut, am descoperit că la Guvern a ajuns un document fals de la CCR în baza căruia Basescu a început să dea indicații (din garaj) despre cum să se facă minirecesamânt pentru modificarea listelor lectorale folosite deja la referendumul din 29 iulie de demitere a sa. Falsul a fost făcut de Acsinte Gaspar, judecător raportor (responsabil de legătura cu Guvernul) , care chiar mi-a recunoscut paternitatea înscrisului pe care l-am publicat în facsimil în România Liberă. În baza acestei descoperiri, câțiva judecători ai CCR, între care Iulia Motoc, Ștefan Minea, Aspazia Cojocaru l-au convins pe președintele Augustin Zegrean să demareze procedurile pentru modificarea adresei false (ei au folosit sintagma “eroare materială” – celebra „erată”, n.r.) trimise la Guvern. Această descoperire l-a salvat pe Băsescu de la demitere. Acum mă întreb dacă a meritat efortul, mai ales că în vara anului trecut munceam cel puțin 16 ore pe zi, de multe ori la peste 40 de grade Celsius. Îmi pare rău acum? Nu regret, pentru că n-am făcut-o pentru Băsescu, ci pentru Justiție…”

Cristian Câmpeanu, jurnalist România Liberă: Băsescu și Ponta au încheiat un acord pentru anihilarea DNA

„Nu există nici un motiv pentru care Traian Băsescu şi Victor Ponta să ignore procedura de nominalizare a procurorilor-şefi ai DNA şi Parchetului General convenită şi asumată cu Uniunea Europeană. Mesajul potrivit căruia prin asumarea de către premier a nominalizărilor s-ar debloca dialogul cu Bruxelles-ul s-a dovedit o minciună şi o intoxicare. În realitate, este vorba despre un acord pentru anihilarea DNA (…) Soarta anticorupţiei se află, în acest moment, în mâinile lui Traian Băsescu. Poate să o ucidă, avizând înţelegerea cu Ponta, sau poate s-o salveze renunţând la ea. Din pacate, domnul Băsescu a ales să meargă pe mâna dlui Ponta și să sacrifice DNA”

Mircea Marian, jurnalist Evenimentul Zilei: Daniel Morar ar trebui să renunțe să mai meargă la Curtea Constituțională și să intre în politică (însemnare pe Facebook)

„Efectul pervers al scandalului din tabăra pro-Băsescu legat de numirile la parchete se va produce pe Mișcarea Populară și pe capacitatea lui Băsescu de a unifica dreapta. Până se va stinge acest scandal – și se va stinge undeva prin vară – mulți se vor ține deoparte, pentru că nu le va place compromisul la care Băsescu a ajuns cu Ponta. În schimb, va coagula și mai mult grupul celor care cred că soluția este Monica Macovei și un partid radical anti-corupție. Pe de altă parte, cred că Daniel Morar ar trebui să renunțe să mai meargă la Curtea Constituțională și, în schimb, să intre in avocatură și in politică”

Craisorii paradisurilor fiscale: Borcea, Buzaianu, Vintu si Sorin Rosca Stanescu

sorin ovidiu vantuCea mai mare ancheta jurnalistica internationala a dezvaluit numele unor personaje controversate care folosesc in afacerile lor firme secrete.

Documentele jurnalistilor, publicate in proiectul OffshoreLeaks, arata ca firma Commonwealth Trust Limited (CTL) inregistreaza societati off-shore care actioneaza ca paravan pentru evazionistii din Romania.

Societatea infiinta firme in Insulele Virgine Britanice (BVI), recunoscut paradis fiscal, si a avut ca si „clienti” oameni implicati in finantarea fotbalului autohton, afaceristi specializati in returnarea ilegala de TVA, „jucatori” influenti de pe piata energiei, jurnalisti sau moguli media.

Care ar fi avantajele desfasurarii de afaceri prin intermediul unor firme off-shore ?

In primul rand ar fi taxele mici. In al doilea rand, posibilitatea de a dispune de proprii bani dupa bunul plac, fara riscul de a fi intrebat de provenienta lor. In acest sens, banii obtinuti din coruptie, contrabanda sau pe alte cai ilegale sunt depozitati in conturi secrete, fara posibilitatea de a fi verificati de autoritati.

O a treia categorie de „clienti” ai acestor societati sunt cetatenii care se tem de confiscarea veniturilor obtinute legal in tarile lor de origine (mai ales in timpul schimbarilor politice radicale).

Din investigatia Centrului Roman pentru Jurnalism de Investigatie (CRJI) aflam ca cetateanul libanezo – roman Said Baaklini a infiintat in BVI, pe 28 ianuarie 2008, societatea Ebelle International Inc., in care era unic actionar. Sase luni mai tarziu, Baaklini a cedat actiunile lui Cristian Borcea, fostul diriguitor de la Dinamo Bucuresti. Borcea a mai pastrat firma alte sase luni, dupa care a inchis- o.

Aceeasi firma, CTL, a inregistrat o societate pe numele lui Sorin Ovidiu Vintu in 2006. Tonderstead Ltd a fost folosita de mogulul media sub acoperire in schemele sale financiare, prin care a incercat sa-si piarda urma si sa iasa nesifonat din scandalul FNI si Petromservice. Societatea a fost radiata in februarie 2009. Vintu si Baaklini sunt parteneri vechi de afaceri. Cu o zi inainte de a fi retinut in dosarul „UCM Resita”, dupa ce a solicitat restituirea a 60 milioane de euro reprezentand TVA in urma unui export fictiv de motoare industriale, Baaklini l-a vizitat acasa pe Vintu, in doua randuri. Dupa o luna, in decembrie 2010, era trimis pachet din Bulgaria si incarcerat.

In urma aceleiasi investigatii, a reiesit ca Nicolae Bogdan Buzaianu – cel mai „destept baiat” al afacerilor cu energie – este proprietarul unui offshore inregistrat in BVI: Alexus Limited. Firma a fost infiintata in aceeasi zi, pe 28 ianuarie 2008, societatea Ebelle International a lui Baaklini. Mai mult, cele doua firme aveau acelasi director. Octavian Turcan, Victor Harbuz sau Ghenadie Nipomici, toti trei cetateni moldoveni, au fost folositi ca interpusi de catre Vintu. Turcan este acuzat de favorizarea infractorului, dupa ce a trimis importante sume de bani fugarului Nicolae Popa, fostul partener de afaceri al lui Vintu. Nipomici apare ca proprietar al Willowsworth Ltd din BVI.

Actionari succesivi

La randul ei, firma este asociata cu doua societati romanesti a caror actionar aparea fostul jurnalist Sorin Rosca Stanescu. In plus, o alta societate infiintata de CTL pentru Nipomici este Crown Gate Alliance Inc. Acelasi Rosca Stanescu a cesionat catre Crown Gate Alliance actiunile sale dintr-o societate comerciala romana. In ultima vreme , tot mai multe voci sustin necesitatea desfiintarii lumii offshore. „Criza a restrans resursele, nu mai este loc. Inainte era loc pentru toata lumea: isi imparteau si bune si rele, acum se numara fiecare ban si nu mai este loc si pentru altceva”, declara recent, la un post de televiziune, fostul vice-prim ministru Misu Negritoiu.

„Criza a restrans resursele, nu mai este loc (…) acum se numara fiecare ban si nu mai este loc si pentru altceva.”

MISU NEGRITOIU, fost vicepremier

60 milioane de dolari dorea sa scoata din tara, ca si returnare de TVA, libanezul Said Baaklini in dosarul motoarelor de la UCM Resita.

Originile anchetei

Documentarea „International Consortium of Investigative Journalists (ICIJ)” in lumea ascunsa a firmelor si fondurilor off-shore a inceput dupa ce un pachet care continea hard-diskul unui computer cu date, e-mail-uri si informatii personale a fost primit prin posta. In calculator au fost descoperite peste 2,5 milioane de documente care contineau mai mult de 2 milioane de e-mail-uri.

Ulterior, aceste informatii puse cap la cap au ajutat la intocmirea unei harti a industriei off-shore. Baza de date contine detalii despre 122.000 de firme si fonduri offshore, despre aproape 12.000 de intermediari si 130.000 de documente despre persoanele care beneficiaza sau se ascund in spatele acestor firme.

 

PDL si-a ales prim-vicepresedintii si secretarul general

Sediul-PDL

UPDATE:Anca Boagiu, Liviu Negoita, Dorin Florea si Andreea Paul au fost alesi, sambata, la CNC al PDL, prim-vicepresedinti ai partidului, iar Gheorghe Flutur, secretar general.

Consiliul National de Coordonare al PDL isi alege membrii Biroului Permananent National la Palatul Parlamentului

Consiliul National de Coordonare al PDL a inceput sambata la Palatul Parlamentului, formatiunea urmand sa-si aleaga noul Biroul Permanent National.

Presedintele PDL, Vasile Blaga, a declarat, in deschiderea lucrarilor CNC, ca reuniunea este la fel de importanta precum Conventia Nationala din 23 martie pentru ca vor fi alese „creierul” si „vocea” Partidului Democrat Liberal.

„As vrea sa le multumesc celor care m-au sustinut in urma cu doua saptamani la Conventia Nationala Extraordinara a PDL, dar si celorlalti colegi care au sustinut cu ardoare celelalte motiuni. In programul cu care am fost ales, ‘Romania Dreapta. PDL-Politica dincolo de lozinci’, am spus ca avem de nevoie de un PDL unit, puternic si cu solutii pentru Romania de astazi. (…) Reuniunea de astazi este la fel de importanta, pentru ca astazi alegem echipa PDL care va trebui sa fie ‘creierul’, dar si ‘vocea’ Partidului Democrat Liberal”, a afirmat Blaga.

El a facut apel la delegati sa aleaga ‘oameni suta la suta PDL, nu partial PDL, oameni care sa nu considere functia in BPN doar ca un trofeu al lor’.

„Sunt pentru un partid unit, pentru un partid in care sa dezvoltam democratia interna. Nimeni nu are dreptul, nici macar presedintele partidului, sa se considere mai important decat partidul. Nimeni nu poate fi si in partid si in afara partidului”, a subliniat Blaga.

Pentru cele patru functii de prim-vicepresedinti intentioneaza sa candideze Liviu Negoita, Anca Boagiu, Andreea Paul Vass si Dorin Florea, iar pentru functia de secretar general – Gheorghe Flutur. Aceleasi surse sustin ca Elena Udrea nu va candida la nici o functie din BPN, dar sustinatorii acesteia vor intra in competitia interna. Printre acestia se numara  Florin Popescu, George Scripcaru, Roberta Anastase, Ion Ariton, Ioan Oltean si Lucian Bode.

Functiile de vicepresedinte sunt vizate de Raluca Turcan, Sulfina Barbu, Ioan Oltean, Cezar Preda, Mircea Hava, Roberta Anastase, Lucian Bode, Ioan Balan, Teodor Paleologu potrivit surselor citate. Totodata, reformistii Monica Macovei si Cristian Preda nu vor candida la nicio functie in partid.

Cei 4 prim-vicepresedinti ai partidului vor fi alesi pe domenii: strategii politice, comunicare, mediul de afaceri si societate civila si, respectiv, politici publice.

De altfel, presedintele PDL, Vasile Blaga, a declarat intru-un interviu acordat agentiei Agerpres ca isi doreste ca doua din cele patru functii de prim-vicepresedinte al PDL sa fie ocupate de femei, precizand ca Anca Boagiu, Andreea Paul, Raluca Turcan si Valeria Schelean sunt „foarte bine pregatite profesional si politic”.

UPDATE Deputatul Theodor Paleologu a anuntat ca isi retrage candidatura la functia de prim-vicepresedinte al PDL pe domeniul politici publice. El i-a incurajat pe delegatii din sala sa-l voteze pentru acest post pe contracandidatul sau Dorin Florea, primarul municipiului Targu Mures.

Paleologu a precizat ca isi va mentine candidatura la functia de vicepresedinte al PDL pe domeniul strategii, relatii politice, relatii internationale.

Cei mai multi dintre candidati provin dintre sustinatorii motiunilor propuse de Vasile Blaga si Elena Udrea, potrivit listelor puse la dispozitia mass-media.

Conform agendei reuniunii, in primul tur de scrutin urmeaza sa fie alesi cei patru prim-vicepresedinti pe domenii, secretarul general si trezorierul partidului.

La reuniune sunt prezenti 472 de delegati, din 619 asteptati initial, a anuntat Vasile Blaga.

Presedintele Comisiei de numarare si validare a voturilor este Daniel Buda, care este si seful Comisiei Nationale de Integritate, Statut si Litigii.

Compromis sau capitulare

dan-tapalagaDoua luari de pozitie se confrunta in aceste zile in spatiul public, dupa ce Traian Basescu a oferit, joi seara, o serie de explicatii de ordin legal referitoare la numirea noilor procurori sefi. In esenta, presedintele a girat toate propunerile premierului Victor Ponta, a  spus ca netransparentii lui Ponta sunt foarte buni, dar ca netransparentii lui Pivniceru erau rai, a aruncat la cos procedura ceruta de UE si s-a zbarcit putin cand a fost intrebat daca a vorbit despre asta la Bruxelles. Care sunt, asadar, cele doua tipuri de atitudine dupa iesirea presedintelui si, mai ales, cine are dreptate? 

 

  • O tabara sustine ca presedintele a salvat ce se mai putea salva din aceste institutii cheie (Parchet General, DNA, DIICOT), realizand totusi un miracol daca tinem cont ca se afla intr-o marja de negociere extrem de ingusta. Are puteri limitate, legitimitate redusa dupa votul de la referendum. In continuare, corul pragmaticilor spune ca trocul Basescu-Ponta se bucura de girul Comisiei Europene, in ciuda unor clarificari facute, e drept, la nivel de purtator de cuvant. Mark Gray a precizat ca Bruxelles-ul n-a renuntat la procedura si ca oficialii europeni n-au purtat discutii in acest sens cu Traian Basescu sau cu Victor Ponta. Cei care sugereaza ca exista totusi un acord tacit din parte CE vin cu observatia ca nici un oficial european n-a intervenit public pentru a denunta negocierea politica a functiilor de procurori sefi din Romania. Adeptii real-politik-ului sustin ca prin manevrele sale la numirea noilor procurori sefi, presedintele a reusit sa provoace dispute intre PSD si PNL . Fisura aparuta in USL se va tot adanci de acum incolo, mai spun adeptii tot mai dezorientati ai sloganului „Basescu are mereu un plan”. Mai exista o categorie restransa din tabara pragmaticilor, in general oameni din sistem, care sustin ca situatia externa nu mai permitea nici o zi de interimat in justitie deoarece eram priviti tot mai prost afara si ca, la nivel inalt, nu se mai putea face un pas din cauaza unei probleme care, in loc sa fie rezolvate, se tot amana generand instabilitate. In fine, la capatul argumentatiei in favoarea marelui compromis gasim, ca de obicei, interesul national. In numele lui, Traian Basescu si-ar fi sacrificat ultimele resurse de credibilitate pentru a atinge o tinta nobila, aceea de a salva ce se poate din institutii amenintate de gigantul USL. Pentru scurt timp am fost, la randul meu, sedus de toate aceste argumente, fiind servit si cu alte cateva minciuni descoperite intre timp.
  • Cea de-a doua tabara este compusa din cei care cred ca presedintele Traian Basescu a capitulat, a renuntat sa se mai bata pentru independenta justitiei, acceptand sa intre in fratia politicienilor care doresc reluarea controlului asupra procurorilor. Astazi, impartasesc tot mai convins aceasta opinie. Da, legea spune ca ministrul justitiei propune si presedintele numeste, dar nimic nu-l impiedica pe Traian Basescu sa ceara mai departe respectarea unui principiu: nu negociem justitia la taraba! A, ni se spune ca orice procedura poate fi manipulata, dovada mascarada de concurs organizat de Pivniceru, soldat cu doua propuneri catastrofale. Adevarat, dar numai si numai gratie derularii unei proceduri am aflat si noi, cetatenii de rand, o multime de lucruri. Am avut ocazia sa constatam ca magistratii seriosi n-au incredere in ministrul justitiei, din moment ce numele mai de soi n-au dat buzna la concurs. Am aflat apoi ca ministrul a preferat cei mai slabi procurori dintr-o lista unde figurau totusi si CV-uri mai bune. Ce vreau sa spun aici este ca transparentizand procesul de selectie, publicul afla si poate sa judece deciziile importante avand toata informatia pe masa. Ministrul nu scapa de responsabilitate, acoperindu-se cu un simulacru de concurs, cum fals sustine astazi Basescu atunci cand explica de ce s-a renuntat la procedura. Dimpotriva, ministrului ii cresc responsabilitatile deoarece trebuie sa explice de ce x si nu y. Renuntand complet la criterii, la exigente, la competitie, se deschide larg poarta catre arbitrar   si decizie discretionara. Ponta nu explica de ce-l pune pe colegul sau de facultate, Tiberiu Nitu, la Parchetul General, desi a fost respins o data, iar prima prestatie in fata CSM-ului care i-a dat aviz negativ a fost lamentabila. Nimeni nu afla cum si de ce au fost alesi acesti procurori in spatele cortinei, de ce ei si nu altii. De ce Kovesi la DNA, care azi reprezinta Guvernul Ponta la Comisia Europeana? De ce nu unul din procurorii performanti, sa zicem Doru Tulus, Mariana Alexandru sau Lucian Papici, cum sugereaza pe buna dreptate Daniel Morar?

Cateva argumente ca Traian Basescu a capitulat

  • Iata ce spunea Traian Basescu imediat dupa alegeri, pe data de 4 ianuarie, in timpul unei sedinte la CSM: „E si un moment dificil pentru ca e o expectativa asa, oare ce se va intampla. Nu se va intampla nimic din punct de vedere al justitiei. Nimeni nu va negocia independenta judecatorilor de dragul pacii politice”, i-a asigurat presedintele Basescu pe membrii CSM. „Mai bine razboi decat justitie neindependenta„, a continuat Traian Basescu.
  • Ca sa-si intareasca promisiunea, Traian Basescu a continuat: „Mizati pe ceea ce am spus, ca nimic nu e de negociat in ceea ce priveste justitia. Daca aveam de negociat, o faceam de mult, nu asteptam opt ani si jumatate. Nimic nu este de negociat in ceea ce priveste justitia, nici numiri dubioase, nici dosare. Si aveti aici oameni care pot spune ca niciodata nu am intrebat de vreun dosar, fie ca sunt procurori, fie ca sunt judecatori, sunt aici oameni care va pot spune ca nu m-a interesat si nu ma intereseaza”, a mai spus Traian Basescu.
  • Este Tiberiu Nitu o propunere dubioasa? Putin zis. A negociat-o? Evident ca da, altfel Laura Codruta Kovesi n-ar fi batuta in cuie pentru sefia DNA. Dupa declaratiile din 4 ianuarie de la CSM, toata lumea se astepta ca Traian Basescu sa se lupte pentru justitie cel putin la fel de aprig cum a facut-o pentru a-si salva propria piele. A preferat trocul politic, in numele unui pragmatism politic care ma tem ca se explica prin speranta ca va dormi linistit dupa plecarea de la Cotroceni si prin interesele unor apropiati care sunt deja in opozitie. Acest  tip de pragmatism nu prea are de-a face cu interesul national. (Citeste aici mai multe argumente despre compromisul toxic al presedintelui)
  • Traian Basescu nu doar ca a renuntat la „razboiul pentru justitie” (avea acord de coabitare si cand zicea „mai bine razboi decat justitie neindependenta), dar vad ca a inceput sa-l agaseze Bruxelles-ul, raspunzand iritat, la fel ca Antonescu, cand a fost intrebat daca a discutat cu oficialii Comisiei Europene: „Doamna, eu discut cu legea Romaniei, si nimeni nu poate infrunta legile Romaniei”.
  • Ce rezolva daca ramanea pe pozitii? Ce obtinea justitia daca Traian Basescu tinea mai departe standardele sus si refuza pe banda rulanta numiri dubioase, scoase din palarie asa cum face azi Victor Ponta acum in buna intelegere cu seful statului? Ce castiga daca, tot refuzand procurorii propusi de USL, se alegea cu o noua suspendare? Castiga timp, timp pretios in care o dosare mari (Drangea si altii) plecau instanta si vedem cu totii ce-i in ele, castiga respect, castiga locul sau in istorie cand se scria capitolul despre lupta anti-coruptie.
  • In fine, lasandu-l in off-side pe Daniel Morar, al carui punct de vedere este sustinut de 97 de procurori din cei 124 de la DNA, Traian Basescu transmite public un mesaj fara echivoc: intre interesele politicienilor si interesul procurorilor de a-si pastra independenta greu castigata,  aleg politicienii. Daniel Morar a demisionat de la Parchetul General vineri dimineata, abia dupa ce s-a convins ca Traian Basescu a capitulat, ca intre independenta procurorilor si linistea politicienilor, intre interesul general si interesul particular, seful statului a facut o optiune cat se poate de clara.

– Articol publicat de Hotnews.ro

Compromisul toxic al presedintelui

cristian-pantaziTraian Basescu a cedat in fata USL in chestiunea numirii sefilor de parchete. E un fapt. Iesirea lui de joi seara a dat toate raspunsurile asteptate, cu exceptia unuia la intrebarea esentiala De ce? Basescu a confirmat intelegerea cu Victor Ponta, a confirmat (pe un ton agasat) ca nu s-a consultat cu Comisia Europeana, a confirmat ca s-a rupt complet de Daniel Morar. E prima cedare majora in fata tavalugului USL, dar si o contradictie majora cu propria sa conduita, cu standardele pe care el insusi le impusese. Printre consecintele acestei cedari se numara si deficitul de imagine proiectat asupra Miscarii Populare, pe care Basescu o moseste la Cotroceni ca alternativa la PDL-ul parasit.
Practic, Traian Basescu si-a anulat mare parte din meritele ultimilor ani, si-a incalcat principiile care l-au pozitionat ca interlocutor valid al partenerilor externi. Asa se explica reactia de respingere a societatii civile care sustinuse in criza politica din vara functionarea institutiilor in fata asaltului USL, indirect sustinind pozitia presedintelui (cazul celor mai credibile ONG-uri ale momentului: Expert Forum, CRPE si IPP).

De ce spunem ca a cedat Basescu? Pentru ca au existat citeva momente – cheie in care presedintele a actionat ca unic reprezentant al Opozitiei fata de incercarile USL de acaparare completa a intregii puteri, la adapostul celor 70% din Parlament si a intereselor ilegitime ale unor lideri cu probleme in Justitie. Traian Basescu si-a asumat explicit rolul de contra-putere, in concordanta cu profilul sau politic si cu standardele pe care el insusi le-a clamat si respectat pina acum: neamestec in Justitie, intarirea institutiilor, respectarea valorilor euro-atlantice asumate de Romania.

Primul astfel de moment in care presedintele se pozitionase ca cenzor al intereselor ilegitime ale USL a fost ianuarie 2013respingerea nominalizarilor facute de ministrul Mona Pivniceru pentru sefia DNA si Parchetului General. Traian Basescu i-a respins pe buna dreptate pe Ioan Irimie si Tiberiu Nitu (acum resapat), doi procurori cu o prestatie lamentabila in fata CSM si, mai ales, lipsiti de performante notabile in activitate. Presiunea USL era la fel de mare ca si acum, dar presedintele a rezistat.

A urmat Consiliul European in care s-a negociat bugetul UE pentru 2014-2020 (7-8 februarie 2013). Traian Basescu a mers la Bruxelles si si-a sustinut permanent pozitia de negociere, aparindu-si ulterior cu incrincenare rezultatele in fata tirului de reprosuri venite din partea USL. Nu a acceptat nici un moment ca Romania sa fie reprezentata de premierul Ponta, pe care l-a numit „dezamagitul national”.

A urmat disputa pe Schengen (10 februarie). Traian Basescu a inteles ca unii partenerii europeni leaga in mod evident aderarea la Schengen de MCV si vor garantii reale ca Romania va rezolva problemele semnalate de ultimul raport pe Justitie al Comisiei Europene, raport din ianuarie 2013. Le-a cerut liderilor USL sa trimita o scrisoare in acest sens, care sa angajeze Guvernul si Parlamentul, punindu-i pe Ponta, Zgonea si Crin Antonescu in pozitie defensiva. Cei trei au refuzat.

In martie, Traian Basescu a infruntat din nou USL, anuntind ca va indemna populatia sa boicoteze referendumul de modificare a Constitutiei daca noua propunere nu va tine cont de referendumul din 2009, care prevederea existenta unui Parlament unicameral cu maximum 300 de membri.

A urmat interviul acordat pe 12 martie postului Digi 24 in care presedintele a facut publice citeva predicate extrem de puternice legate de numirile la sefia Parchetului General si a DNA, refuzind insa si la acel moment solutia unui concurs din cauza. Iata doar citeva citate care arata ca la acel moment Traian Basescu cerea nominalizari de procurori cu experienta, cu rezultate si condamnari in istanta:

  • „Eu pot să vă spun că nu sunt de acord cu ce a cerut Comisia Europeană, cu acest concurs, cu selecție”
  • „Păi cine îi cunoaște mai bine pe procurori decât CSM?
  • Cum poți să caracterizezi mai bine un procuror decât uitându-te ce rechizitorii a făcut, care au fost finalizate cu condamnări în instanță, câte rateuri a avut? Că așa, să vii cu un băiat frumos care miroase a știu eu ce, a Dior, e ușor. Și spui: uite ce frumos! Vreau să văd ce dosare ai, ce experiență profesională ai”
  • Despre Calin Nistor, actualul sef interimar al DNA, Traian Basescu a spus de trei ori ca are un CV „exceptional”
  • „Vreau procurori care au dosare făcute, vreau să văd propuși procurori care au obținut condamnări și nu li s-au întors dosarele pentru că sunt prost făcute. La funcțiile astea, la fel de bine poate să vină un proaspăt absolvent al Institutului Național de Magistratură. Vă dau scris că omul ăla va ști foarte bine și Codul Penal și Codul de Procedură, dar nu o să aibă dosare în spate, cum se întâmplase cu domnul de la Cluj, avea un an și jumătate de la ultimul rechizitoriu”

In toate aceste momente Traian Basescu s-a pozitionat ca o contrapondere la derapajele USL, intarind, e adevarat, senzatia de razboi in transee.

Momentul intelegerii cu Victor Ponta pe numirea procurorilor a reprezentat o ruptura. Acceptarea de catre Traian Basescu a unor nume controversate precum Alina Bica, Giorgiana Hosu, Bogdan Licu in pozitii secundare putea fi considerata un compromis accetabil in conditiile unei Puteri cu sprijin parlamentar si popular urias. Dar nominalizarea la sefia DNA a unui om din afara institutiei (fie ea si Laura Codruta Kovesi) si a lui Tiberiu Nitu la sefia Parchetului General a generat opozitia manifesta a lui Daniel Morar, a echipei sale de la DNA (pina la urma, performerii luptei anticoruptie, dupa cum o certifica ultimele rapoarte MCV, dar mai ales teama coruptilor de tot felul –vezi discutiile dintre judecatoarele arestate pentru coruptie) si a societatii civile atasata de standardele europene.

Compromisul major acceptat la cele doua numiri – cheie (sefia Parchetului General si DNA) vine la pachet cu inca o bomba cu efect intirziat. In mediul politic se stie de intentia USL de a ingreuna lupta anticoruptie printr-o initiativa legislativa. Ea a fost dezamorsata o data (cind a initiat-o Mona Pivniceru), dar revine in actualitate sub forma unui amendament depus de PSD-istul Florin Iordache. In esenta, efectul ei va fi urmatorul: Procurorii nu mai pot utiliza in dosarele de coruptie interceptarile realizate pe mandate de siguranta nationala (adica exact modul in care au fost initiate zeci de dosare grele pina acum).

Sa nu uitam, de asemenea, ca una din mizele mari ale bataliei pentru Parchetul General este faptul ca viitorul procuror-sef cunoaste, potrivit legii, toate avizele de interceptare pe siguranta nationala cerute de SRI (Art. 13 din Legea 51/1991 privind siguranta nationala a Romaniei). Surse politice au explicat pentru HotNews.ro ca exista o presiune din partea politicienilor cu probleme penale si a politicienilor in general de a sti din timp daca pe numele lor exista un mandat de interceptare. Poate Tiberiu Nitu sa tina piept acestor presiuni?

Putin probabil ca Traian Basescu sa nu cunoasca aceste intentii ale USL. Si atunci cedarea celor doua pozitii – cheie devine cu atit mai greu de explicat. Care este interesul superior in numele caruia presedintele a acceptat un compromis toxic?

– Articol publicat de Hotnews.ro

Interviu Ziare.com – Dan Voinea: Tiberiu Nitu a tras la Revolutie si Kovesi i-a „albit” pe criminali

dan voineaIntr-un interviu acordat Ziare.com, fostul sef al Parchetelor militare, Dan Voinea, a declarat ca Tiberiu Nitu, propus de catre Ponta la sefia Ministerului Public, a tras la Revolutie, iar Laura Codruta Kovesi, propusa la sefia DNA, i-a „albit” pe  cei pe care el ii pusese sub acuzare pentru crima si tenative de crima la Revolutie.

„Credibilitatea institutiei sta in credibilitatea pe care o are cel care conduce institutia respectiva. In momentul in care insistam sa punem la conducere oameni care au facut compromisuri de notorietate, facem deservicii institutiei, facem deservicii statului de drept”, a precizat Voinea.

„(Despre nominalizarea Laurei Kovesi la sefia DNA) Mie nu mi-a venit sa cred cand am vazut ca face aceasta nominalizare in conditiile in care doamna Kovesi este vinovata de ilegalitati pe care le-a facut in functia pe care a avut-o.

Si ma refer nu la altcineva, ci la cazul meu, cand si-a permis sa se amestece intr-un dosar de urmarire penala. E vorba de dosarul pe care eu l-am facut celor care erau reclamati pentru omor si tentative de omor la Revolutie. A anulat rezolutia! Rezolutia mea prin care eu i-am pus sub urmarire penala, dansa a anulat-o. Nu avea voie sa o faca! (…)

Domnul Nitu in dosarul Revolutiei are o declaratie in care recunoaste ca a tras la Televiziune. El era atunci militar. Are certificat de revolutionar acum, dar el trebuia cercetat la fel ca cei care au tras in decembrie 1989.”

Interviul complet il puteti citi pe Ziare.com

Pascal Bruckner despre absentele personalitatilor romane de la Salonul Cartii de la Paris: O dezamagire

Pascal Bruckner despre absentele persoanalitatilor romanei de la Salonul Cartii de la Paris O dezamagireCelebrul scriitor francez Pascal Bruckner, aflat la Bucuresti zilele acestea pentru a lansa un roman, a fost rugat sa comenteze scandalul iscat in jurul Salonului de Carte de la Paris.

„Cartarescu, Plesu, Liiceanu… oamenii nu au inteles de ce au lipsit. A fost o dezamagire… pentru ca atunci cand tara este invitata, iar guvernul plateste cheltuielile… este asteptata o reactie de solidaritate cu colegii tai. Am fost surprinsi de aceasta situatie. Era o ocazie buna sa fie cunoscuta literatura romana, au fost multe materiale in ziarele franceze despre literatura noua din Romania. Aceasta neintelegere cu cateva zile inaintea deschiderii targului cred ca a lezat perceptia literaturii romane. S-au vandut foarte multe carti, cei mai multi autori romani am inteles ca au fost multumiti de acest lucru. Dar francezii au fost surprinsi de absenta a patru sau cinci dintre cei mai buni scriitori din Romania din motive interne”, a spus Bruckner intr-un interviu pentru Ziarul Ring.

Intrebat daca a fost invitat la dezbaterile romanesti, Pascal Bruckner a spus ca a participat la una dintre aceste intalniri. „Nu a fost rau, dar multi dintre invitati nu au mai aparut. A fost numai Dinu Flamand. Nici publicul nu a fost prea grozav, oamenii veneau si plecau. A fost o ocazie pentru scriitorii tineri sa spuna ‘existam!'”, a precizat Bruckner.

Director din Ministerul Mediului, retinut pentru coruptie

Adrian-Mîndroiu Director din Ministerul Mediului, retiunt pentru coruptieProcurorii DNA au dispus mandate de retinere pe numele fostului director general, in prezent sef al Autoritatii de Management pentru Programul Operational Sectorial Mediu – AM POSM, Adrian Mandroiu.

Acesta este acuzat alaturi de Nicolae Frank si Vlad Cristian Goga, administratori ai unor societati comerciale de consultanta, pentru cumparare de influenta in forma continuata si asociere pentru savarsirea de infractiuni de coruptie, se arata intr-un comunicat al DIICOT.

Autoritatea de Management pentru POS Mediu este departamentul din cadrul Ministerului Mediului responsabil de gestionarea fondurilor structurale alocate sectorului de mediu.

In perioada noiembrie 2011 – prezent, Adrian Mindroiu, director general si ulterior director la AM POSM, in mod repetat a pretins si primit bani, alte foloase si a acceptat daruri de la reprezentantii firmelor conduse de Nicolae Frank si Vlad Cristian Goga, cu complicitatea si a altor persoane, pentru a interveni pe langa diferiti functionari din cadrul autoritatii pentru favorizarea intereselor comerciale ale grupului mentionat, intre care si firma Tahal Consulting Engineering SRL.

„Concret, in 5 aprilie 2011, intre reprezentantii firmei si autoritatea de mediu s-a semnat un contract avand ca obiect acordarea de asistenta tehnico-economica pentru directiile si birourile de implementare din cadrul unor organisme intermediare apartinand de POSM, legat de proiectele finantate din asistenta financiara nerambursabila. Valoarea contractului este de 19,94 milioane de lei. Pentru a rezolva problemele legate de ritmicitatea platilor si pentru a obtine sprijinul in adjudecarea unor noi licitatii pe viitor, respectiv 2014-2020, membrii asocierii infractionale au efectuat mai multe acte materiale de cumparare a influentei directorului AMPOSM, Adrian Mindroiu”, sustin procurorii.

Potrivit DIICOT, Mindroiu a pretins si primit urmatoarele sume de bani sau foloase: in perioada 23 – 25 noiembrie 2011, de la Nicolae Frank, prin intermediar, un ceas de mana; in perioada iulie 2012 – prezent, a primit folosinta gratuita a unui autoturism nou marca BMW X1, XDRIVE, de la Vlad Cristian Goga, in echivalent de 18.027 euro; in 6 februarie 2013, a cerut o excursie de doua saptamani in insulele Mauritius pentru doua persoane, el si sotia sa, pentru luna octombrie 2013 de la cei doi, in echivalent de 5.324 euro; in perioada 16 – 21 februarie 2013, a acceptat direct si indirect cu titlu de dar doua sume de bani de 500 lei, respectiv 600 lei, de la Vlad Cristian Goga.

Anchetatorii mentioneaza ca doi dintre membrii asocierii infractionale – Frank si Goga -, la o intalnire la care a participat si Mindroiu, s-au pus de acord sa constituie un fond ilicit de minimum 50.000 euro din care sa plateasca necuvenit functionarii de la nivel local care fie creeaza probleme in derularea contractelor cu autoritatile statului, fie trebuie mituiti pentru obtinerea unor astfel de contracte.

UPDATE! CSM a luat act de demisia lui Morar. Incepand cu 15 aprilie va fi consilier al presedintelui CSM

Daniel Morar

UPDATE Consiliul Superior al Magistraturii a hotarat, vineri, cu unanimitate de voturi incetarea detasarii lui Daniel Morar in functia de prim-adjunct procuror general, incepand cu data de 15 aprilie.

In plus, CSM a hotarat, cu unanimitate de voturi, la solicitarea presedintelui Oana Schmidt Haineala, detasarea lui Daniel Morar pe o perioada de 6 luni, incepand cu aceasi data, in functia de consilier al presedintelui CSM, precizeaza Agerpres.

Daniel Morar: Am decis sa pun capat carierei mele in fruntea Ministerului Public

Prim-adjunctul procurorului general Daniel Morar a anuntat vineri ca a decis sa puna capat carierei sale in fruntea Ministerului Public si va solicita CSM incetarea detasarii sale, motivand ca nu vrea sa „genereze o mare problema constitutionala” intre puterile statului.

„Nu am intentionat si nici nu aveam cum sa incalc dreptul primului-ministru de a nominaliza pe cine vrea dansul si dreptul presedintelui de a numi pe cine vrea dansul in aceste pozitii. Era doar o atitudine. Am vazut insa aseara (n.r. joi) ca nu aveam dreptul la aceasta atitudine. Ni s-a spus ca desemnarea si numirea procurorului general si a procurorului sef al DNA este o intelegere exclusiv intre actorii politici si ca nu conteaza ce spun magistratii, procurorii si judecatorii”, a spus Morar, intr-o declaratie de presa.

 

El a precizat ca nu vrea sa genereze ”o mare problema constitutionala” si de aceea a decis sa se retraga de la Parchetul General.

”Tot zilele trecute, inclusiv aseara, am aflat ca sunt pe cale sa generez o mare problema constitutionala, sunt pe cale sa generez un conflict intre puterile statului. Pare un lucru serios si nu vreau sa fac asta. Acesta este motivul pentru care am decis sa pun capat carierei mele in fruntea Ministerului Public, nu inainte sa va spun ca ceea ce au facut procurorii DNA in aceasta perioada a fost un lucru extraordinar. Ca ceea ce au facut judecatorii care au instrumentat dosarele noastre de la toate instantele a fost de asemenea un lucru extraordinar, pentru care eu sunt profund recunoscator”, a adaugat Morar.

 

Daniel Morar a declarat ca nu are nicio indoiala cu privire la legalitatea procedurii de delegare a lui in fruntea Ministerului Public.

”In momentul in care cei mai importanti oameni din statul roman, premierul Victor Ponta si presedintele Traian Basescu, iti spun ca e o problema mare de constitutionalitate si iti spun tie, Morar, ca ramanand acolo impiedici numirile in fruntea Ministerului Public sau ca esti o problema pentru sistem este momentul sa pleci. (…) Eu am venit aici sa rezolv probleme nu sa creez unele. Prin urmare o sa cer CSM sa inceteze detasarea mea in cadrul Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie in functia de prim-adjunct al procurorului general”, a anuntat Morar.

El le-a cerut procurorilor si judecatorilor sa-si pastreze aceeasi atitudine „in masura in care pot” si solicita Comisiei Europene sa manifeste aceleasi standarde de exigenta, aceleasi criterii de apreciere a Justitiei romane, ca si pana acum.

Morar a mai spus ca ramane valabila numirea sa ca judecator la Curtea Constitutionala a Romaniei.

Reactia lui Ponta, dupa demisia lui Daniel Morar: „Este un gest normal”

pontaPremierul Victor Ponta a declarat, vineri, ca demisia lui Daniel Morar din fruntea Ministerului Public este un „gest normal, tinand cont de lipsa unei prevederi legale care sa asigure statutul sau de conducere a Ministerului Public”.

„Aceasta situatie era de natura sa pericliteze grav activitatea institutiei si sa creeze un blocaj cu efecte institutionale profund negative”, a precizat Premierul, in calitate de ministru al Justitiei, se arata intr-un comunicat de presa al Guvernului.

„Premierul Victor Ponta isi exprima disponibilitatea de a colabora de urgenta cu CSM pentru rezolvarea situatiei de la conducerea Parchetului General, in asa fel incat sa se asigure stabilitatea acestei institutii importante a statului”, se mai precizeaza in comunicat.

Prim-adjunctul procurorului general Daniel Morar a anuntat vineri ca a decis sa puna capat carierei sale in fruntea Ministerului Public si va solicita CSM incetarea detasarii sale, motivand ca nu vrea sa „genereze o mare problema constitutionala” intre puterile statului.

Monica Macovei: Propunerea lui Tiberiu Nitu la sefia Parchetului General, inacceptabila

Monica Macovei„Pentru calea europeana a Romaniei, DNA trebuie condusa de un procuror anticoruptie din DNA”, afirma actualul europarlamentar al PDL, pe blogul ei, care se intreaba pe ce criterii si-a ales Victor Ponta, in calitate de ministru interimar al Justitiei, nominalizarile pentru sefia parchetelor: „Pe criterii de profesionalism, experienta, putere si integritate?  Sau i-a scos din palarie ori de la partide?”.

In opinia sa, procurorul Tiberiu Nitu, propus pentru functia de procuror general, ar fi trebuit sa parasesca Parchetul General dupa „prestatia jalnica la sedinta CSM din noiembrie 2012”, cand fusese numit de Mona Pivniceru.

„CSM a aratat ca in perioada in care  domnul Nitu a coordonat activitatea Sectiei de urmarire penala si criminalistica din cadrul Parchetului ICCJ, ‘nu s-a inregistrat niciun dosar finalizat prin rechizitoriu in materia conflictului de interese, coruptiei sau evaziunii fiscale, domenii considerate prioritar majore ale Ministerului Public’. Concluzia CSM a fost ca Tiberiu Nitu ‘nu intruneste conditiile si exigentele necesare functiei de procuror general’. Acum, Victor Ponta il propune din nou ca si cum nu ar exista deja o evaluare negativa a abilitatilor sale de a conduce PICCJ si a competentelor sale de procuror”, argumenteaza Monica Macovei.

Fostul ministru considera ca este „impartiva” numirea la sefia DNA a unui „procuror anticoruptie care a performat in ultimii ani, care a lucrat in dosare de mare coruptie, a anchetat fara frica politicieni si alti oficiali, a dovedit profesionalism, curaj si independenta si care cunoaste cum functioneaza institutia”.

„Si mai este ceva: va aduceti aminte cum vorbeau cele doua judecatoare de la Tribunalul Bucuresti arestate preventiv sub acuzatii de coruptie despre procurorii DNA care lucreaza independent si impartial? „(¬) Pai, nu vezi ca nu conteaza ca a venit U.S.L.-ul la putere¬Pentru spaga te leaga (¬) Tre¬ sa aveti grija! Aveti grija, ca D.N.A.-u¬ e in foc continuu!”(aici)

Asta ne arata ca USL este privit de multi ca „salvatorul” coruptilor si franarul anchetelor anticoruptie. Ponta isi pozitioneaza oamenii in sistem in ideea ca va fi presedintele Romaniei in 2014″, adauga aceasta, inainte de a incheia:

„Nu exista nici o alta explicatie de ce Ponta nu a propus pentru sefia DNA un procuror anticoruptie. Dar pentru mine, pentru toti oamenii cinstiti din Romania si pentru Europa, asta este DNA si asa trebuie sa ramina: o institutie ‘in foc continuu’ de care se teme toata lumea care incalca legea – politicieni, magistrati, functionari. Si pentru asta este nevoie ca DNA sa fie condusa de un procuror cu experienta anticoruptie dovedita”.

HotNews.ro: Ponta i-a propus sefului interimar al DNA, Calin Nistor, functia de adjunct al lui Kovesi, dar acesta l-a refuzat

calin_nistorSiteul HotNews.ro a publicat un material potrivit caruia premierul Victor Ponta a confirmat informatia ca i-ar fi propus actualului sef interimar al Departamentului National Anticoruptie, Calin Nistor, functia de ajunct al DNA. Contactat de HotNews.ro, Calin Nistor a declarat ca a refuzat propunerea, insa nu a facut alte comentarii. Pentru functia de sef la DNA, Victor Ponta a propus-o pe Laura Codruta Kovesi, insa cand a trimis lista la CSM lista cu cele cinci nume pentru conducerea Parchetului General, DNA si DIICOT nu a propus si un adjunct la departamentul anti-coruptie. Propunerea premierului vine dupa ce procurorul general Daniel Morar a criticat faptul ca nici un procuror de la DNA nu a fost propus pentru o functie de conducere.

Afaceristi romani in scandalul paradisurilor fiscale: Cristi Borcea, Sorin Rosca Stanescu, Sorin Ovidiu Vintu, Bogdan Buzaianu

Foto www.danbadea.net
Foto www.danbadea.net

In ancheta publicata pe site-ul Centrului Roman pentru Jurnalism de Investigatie (CRJI), privind scurgerile de informatii despre paradisurile financiare si despre cei care au profitat din plin de acestea, apar numele mai multor afaceristi romani cunoscuti precum Bogdan Buzaianu, Cristi Borcea, Sorin Ovidiu Vintu, Octavian Turcan, Victor Harbuz, Ghenadie Nipomici, Said Shehade Baaklini sau Sorin Rosca Stanescu (foto). Ancheta jurnalistica, denumita OffshoreLeaks, un proiect al International Consortium of Investigative Journalism (ICIJ) din Washington are ca partener in tara noastra Centrul Roman pentru Jurnalism de Investigatie (CRJI).

Autorul articolului de pe site-ul romanesc, Adrian Mogos, subliniaza ca „un element comun care leaga aceste firme secrete este faptul ca au fost infiintate in BVI de acelasi agent de inregistrari”. „Documentele obtinute in proiectul OffshoreLeaks arata ca firma Commonwealth Trust Limited (CTL) este un agent de inregistrare de societati off-shore care actioneaza ca paravan pentru evazionisti, operatiuni de spalare de bani si personaje dubioase din Rusia, Europa de Est si Statele Unite. CTL a fost folosita de mai multi oameni de afaceri din Romania pentru a le infiinta societati in Insulele Virgine Britanice (BVI)”, se arata in deschiderea acestei anchete, ion care sunt implicat „personaje celebre din fotbal, energie si afaceri detin companii secrete de mai multi ani”.

Traian Basescu: Este responsabilitatea ministrului Justitiei pe cine propune si nu o responsabilitate nici a societatii civile, nici a partidelor politice, nici a procurorilor

traian_basescuIn conferinta de presa sustinuta joi, Presedintele Romaniei, Traian Basescu, a declarat ca numirea procurorilor sefi este responsabilitatea ministrului Justitie, iar societatea civila, partidele politice sau procurorii nu ar trebui sa aiba cuvant in aceasta chestiune.

Este responsabilitatea ministrului Justitiei pe cine propune si nu o responsabilitate nici a societatii civile, nici a partidelor politice, nici a procurorilor. Nu procurorii decid nominalizarile. Singurele restrictii sunt vechime zece ani ca procuror sau judecator si perioada mandatului trei ani. Nu spune ca la DIICOT se pot numi doar de DIICOT, la DNA doar de la DNA.

Procurorul e procuror si aplica legea indiferent unde face serviciul. Esential in relatia mea cu premierul a fost sa respectam intru totul legea statului roman, pentru a nu se crea conditiii de interpretare.

Am avut un concurs, o selectie, ati vazut vreun document din care sa rezulte cine au fost castigatorii? Nici eu nu am primit o data cu solicitarea de numire nici macar puntajul obtinut de fiecare.

O procedura care ar da impresia unei selectii pe baza unui concurs nu ar face decat sa creeze demnitarilor si institutiilor implicate posibilitatea sa spuna pai merge prost, dar daca ei au castigat concursul?

Acesta e spiritul legii, cei care fac desemnarile sa-si asume raspunderea pentru deciziile pe care le iau si sa raspunda de modul cum in exercitarea mandatului lor procurorii isi exercita mandatul”, a precizat Basescu.

Principalele declaratii ale Presedintelui Traian Basescu:

Legea stabileste clar raspunderea unor politicieni: ministrul Justitiei si presedintele. Tocmai de aceea avizul CSM e consultativ, nu e obligatoriu, pentru ca in momentul in care a semnat decretul de numire pe functie presedintele isi asuma raspunderea pentru desemnare si nu are scuza „nu merge cu lupta impotriva coruptiei, dar daca asa a iesit din concurs”.Aceasta e motivatia pentru care am cerut premierului sa urmeze exact legea.

In 1 octombrie i-am transmis doamnei Pivniceru o scrisoare cu doua elemente importante: in prima parte i spuneam ca nu voi numi procurorii pentru ca a urmat o procedura netransparenta, si-a creat conditii sa spuna asta a iesit din concurs dar nu stie nimeni cum au iesit cei doi candidati. Nu stiu daca scisoarea a fost facuta publica. Eu am dorit asumarea raspunderii ministrului Justitiei care face propunerile. Poate as fi crezut in procedura daca era foarte transparenta. In partea a doua, ii exprimam optiunea mea pentru asumarea desemnarii propunerilor. Era inainte ca propunerile cu cei doi procurori sa ajunga la mine.

Stia ca indiferent de avizul CSM voi respinge cei doi procurori, nu indeplineau un criteriu fundamental, asumarea raspunderii de catre ministru.

In motivatie am tinut cont de acest punct de vedere, nu de avizul CSM. Daca ai facut o procedura netransparenta – deranjant a fost porincipiul – o procedura ascunsa, in spatele careia ne putea ascunde pe viitor pentru esec. Eu nu puteam spune ce sa fac, asta a rezultat din concurs. Eu nu aveam o optiune facultativa, la mine era capatul lantului de desemnare si decizia. Sunt impotriva ascunderii celui responsabil sa propuna sub aparenta unui concurs.

Aceasta este motivatia – nevoia de asumare a raspunderii, pentru care i-am cerut ministrului Justitiei sa transmita la CSM propuneri asumate.

Acest lucru s-a facut pentru o parte din cele 24 de functii de demnitate din Ministerul Public. Acum este etapa in care CSM analizeaza si va decide, nimeni nu va interfera procedurile CSM, cum sper ca in continuare nimeni sa nu aiba pretentia sa interfereze procedurile celorlalte institutii implicate.

Fiecare isi asuma raspunderea pentru ce face, fie ca e ministerul Justitiei, presedintele sau CSM. Respectam toti legea pentru ca nu putem avea succes daca ne amestecam unii in treburile altora, daca stabilim criterii discriminatorii.

Legea permite desemnarea unor judecatori pe functii de conducere in parchete, si procurori, timp de zece ani, si trei ani in functie. Speranta mea e ca acest proces care va fi asumat de fiecare structura din lantul decizional ne va duce la succes.

Avem o experienta, eu am o experienta, nu as putea spune ca a fost un esec, justitia s-a miscat, s-au intamplat lucruri in ultimii opt ani, si indeosebi in ultimii 5-6 ani, cand procurorii si judecatorii au dobandit sentimentul ca nimeni nu se amesteca in dosarele lor.

Voi continua sa protejez justitia de ingerinta politicului, acolo unde stiu, si sper ca trendul bun in activitatea parchetelor va continua iar propunerile pe care le-a facut pana in prezent premierul nu-mi dau niciun motiv sa cred ca vor fi schimbari in trendul crescator de rezolvare a problemelor care tin de justitie.

Definitivarea desemnarii pe cele 21 de functii vacante trebuie facuta urgent. Avem aproape un an de cand procurori delegati la randul lor delega. Practic, tot sistemul de conducere al Ministerului Public este afectat de o consistenta instabilitate. Am vazut declaratii, merge si asa, nu zic ca nu merge, problema e cat mai merge.

Si procurorii aceia de dosar – sunt procurorii fara functii, de regula, sefii de sectii ii sprijina. Lipsa unor conduceri stabile pe toate palierele Ministerului Public e riscanta si decredibilizeaza sistemul in interiorul lui. E dificil sa lucrezi cu sefi care ei insisi sunt delegati, si-au terminat mandatele de mult. Avem nevoie de stabilitate.

Cele ce am stabilit cu ministrul Justitiei sunt legate si de o anume strategie. Ideea a fost sa incercam sa numim cateva functii importante dupa care sa lasam celor numiti posibilitatea sa faca propuneri catre Ministerul Justitiei pentru subordonati, sefi de sectii, adjuncti. Asta nu inseamna ca daca e nevoie nu putem declansa desemnarea tuturor celor 21 de procurori in functii de conducere.

Este o chestiune in care incercam o colaborare cu CSM si o colaborare Presedinte – ministru al Justitiei. Sa speram ca vom putea atinge acest obiectiv.

O ultima remarca: eroarea extraordinara pe care o fac partidele politice amestecandu-se, incercand sa faca presiuni, sa dea solutii. Nimeni nu va reusi sa influenteze acest proces decat institutional, fiecare in zona lui de responsabilitate.

Intrebari:

In ianuarie, cand ati respins propunerile, invocati ca procesul de selectie nu a fost stimulativ pentru ca un numar cat mai mare de procurori sa se poata inscrie. Cat de stimulativ este acum?

Traian Basescu: Daca se opta pentru un astfel de sistem, deschis, cu competitie, trebuia sa fie intr-adevar deschis, sa ma conving ca cel mai bun a fost desemnat. As fi vazut ce fac la capatul drumului, daca cel care a castigat e solutia corecta, un procuror vertical, neimplicat politic.

Asta am reprosat ministrului Pivnicerul care si-a asumat procedura transparentei fara transparenta. Optiunea mea, am scris in scrisoare, este desemnare prin asumare. Urmaresc un proces care sa diminueze la maxim riscul de esec in desemnare. Eu cred ca este mai mult decat stimulativ, procesul va propune mentinerea in functii a unor procurori care au avut rezultate in functiile lor. Cred ca e stimulativ pentru cei ce au obtinut rezultate bune.

Ati avut vreo contributie in propunerile permierului?

Traian Basescu: Nu cred acest lucru e important, contributia mea nu poate fi decat in zona deja cunoscuta, am dorit pentru a nu risca diminuarea sanselor de progres in activitatea parchetelor, o solutie Morar la Parchet, Kovesi la DNA. Nu s-a putut. A fost cunoscuta optiunea mea legata de Kovesi si nu are nicio legatura cu alta relatie decat aprecierea pentru performanta.

Cum comentati pozitia Comisiei Europene?

Traian Basescu: Cum traducem cuvantul transparenta? Daca propunerile ar fi fost pentru niste oameni adusi din tara, pe care nu ii cunostea nimeni, am fi putut spune ca ar fi fost lipsita de transparenta. Aici discutam despre Codrut Olaru, cu performante excelente la DIICOT, Laura Kovesi, cu performante foarte bune, despre … ce alte nominalizari s-au mai facut? Tiberiu Nitu, a fost adjunct la Parchetul General.

Eu nu am respins niciunul dintre cei doi procurori pentru incompetenta, ci pentru procedura lispita de transparenta.

Ati avut-o in fata pe Codruta Kovesi sase ani, nu cred ca a constatat cineva interventia in dosare, chiar daca eu ii reprosez nefinalizarea dosarului revolutiei, ei au argumente juridice, eu politice, poti fi de doua ori presedinte, nu te poti aseza in fata legii.

Daca Ponta scotea de sub birou niste procurori necunoscuti am fi putut discuta despre lipsa de trasnsparenta.

Ati discutat cu CE?

Traian Basescu: Doamna, eu discut cu legea Romaniei, si nimeni nu poate infrunta legile Romaniei.

Ca sa adaugi la lege ar trebui sa-ti asumi un act normativ. A avut curaj doamna Pivniceru sa introduca prin ordin o procedura suplimentara decat cea prevazuta de lege? Ea a facut acea procedura fara sa emita un ordin de lege. Partea de spectacol poate fi organizata in alta parte, dar nu neaparat la Ministerul Justitiei.

Daniel Morar este sef al Parchetului General acum?

Traian Basescu: Nu ma pot pronunta, nu sunt jurist, am vazut controversa intre CSM si Guvern, probabil ca o actiune in constatare pentru clarificarea legii la Curtea Constitutionala a Romaniei ar fi necesara, pentru ca totusi desemnarea procurorului general adjunct, a primului adjunct, e un atribut al presedintelui.

Daca mergem la nesfarsit cu detasari eu ma intreb de ce CSM nu detaseaza acum un procuror general pentru trei ani. Si pe toti cei 21 care sunt … cu delegare. De ce nu-i detaseaza pe trei ani si am terminat toata discutia?

Aici e clar un conflict, nu spun ca actiunea CSM e ilegala, dar s-ar putea ca legea sa fie neconstitutiionala, la fel cum si azi CCR – si nu putem spune ca actiunea membrilor CSM de revocare a celor doi judecatori a fost ilegla, ea a fost legala, dar s-a constatat ca acel articol era neconstitutional. Nu acuz de ilegalitate ci trebuie sa vedem daca legea e constitutionala.

Cum comentati calendarul CSM?

Traian Basescu: Nu-mi permit sa fac recomandari CSM, vor actiona dupa regula lor. E o problema a CSM, sunt o structura independenta care gestioneaza Justitia.

Premierul a spus ca consultarile s-au referit strict la procedura?

Traian Basescu: Asa e. Cred ca a constatat ca e bine, un procuror general bine apreciat este o optiune corecta, cred ca a apreciat activitatea Codrutei Kovesi.

Un sef la o asemenea structura, nu sunt oamenii care fac dosare, cei care fac dosare sunt procurorii obisnuiti, dar atributiile lor sunt legate de administrarea structurii sau de acel ultim aviz.

Tot Victor Ponta spunea ca daca i-ar propune pe sfintii Petru si Pavel fara sa se consulte i-ati respinge.

Traian Basescu: Aici e o chestiune de incredere dar si de interes national. Victor Ponta e procuror, eu am destula experienta, imi dau seama ce inseamna acest sistem cu 21 de posturi de conducere vacante din 24 Varful acestei piramide nici macar nu mai e cu delegatie, e detasat. Discutam de un sistem cu structura de conducere interimara si temporara, pusa sub semnul intrebarii ca procedura.”

V-a informat Ponta ca va prelua ca interimar ministerul?

Traian Basescu: Sigur ca m-a sunat sa-mi spuna ca a demisionat doamna Pivniceru, daca sunt de acord cu desemnarea lui ca interimar si i-am spus ca da, asta e tot.

De ce printre procurorii nominalizati nu se afla niciun procuror de la DNA, cu toate ca activitatea procurorilor anticoruptie a fost laudata de institutiile europene?

Traian Basescu: Eu nu m-am pronuntat si nimeni nu a indraznit ca nu poti trece de la DNA in functia de prim adjunct al procurorului general, sau de la DIICOT la Parchetul General. Cred ca e prea mult, tocmai am citit insistent conditiile legii. Asta scrie legea, asta facem.

Iohannis despre pierderea Ministerului Justitiei: PNL nu a vrut sa inceapa un „demers de tip troc de piata”

Klaus-Iohannis-061Prim-vicepresedintele PNL Klaus Iohannis a declarat intr-o conferinta de presa, ca „PNL nu a vrut sa inceapa un demers de tip troc de piata” si ca din acest motiv nu a solicitat alt portofoliu, nefiind vorba „despre o impartire a ciolanului”.

„Lucrurile sunt putin mai complicate. Nu am dat si nu ne-a fost luat. S-a hotarat in USL ca, daca tot a dorit primul ministru sa preia interimatul la Ministerul Justitiei si daca tot a dorit sa faca nominalizarile pentru procurori, atunci ar fi logic sa-si insuseasca si in continuare demersul pe justitie. Nu ar avea nicio logica, dupa ce a scos esenta din actualul ministeriat pentru aceasta perioada, sa se dea ministerul inapoi la liberali, ca sa continue ce? Sa continue sa dea explicatii de ce a facut primul ministru numirile pe care le-a facut? Nu ar avea nicio noima si atunci USL, foarte intelept, a hotarat sa ii lase pe primul ministru si PSD sa-si insuseasca in continuare demersurile pe Ministerul Justitiei”, a spus Iohannis.

Intrebat ce echilibru mai exista in USL avand in vedere ca PNL a pierdut un portofoliu si nu a primit altul in schimb, Iohannis a afirmat ca „PNL nu a vrut sa inceapa un demers de tip troc de piata”.

„Intrebarea este fireasca, insa PNL nu a vrut sa inceapa un demers de tip troc de piata. Nu am vrut sa intram intr-un troc: daca si-a luat Ministrul Justitiei, sa ne dea altceva. Nu despre asta a fost vorba. Nu a fost vorba despre o impartire a ciolanului. Noi mergem pe niste principii si nu a fost oportun sa discutam: acum daca tot a luat Ministerul Justitiei, sa dea altceva. Nu aceasta este abordarea noastra”, a conchis Iohannis.

Ne puteți găsi și pe:

118,331FaniÎmi place
3,743AbonațiAbonați-vă