Elena Udrea si-a lansat miercuri candidatura la functia de presedinte al PDL in fieful electoral al lui Emil Boc, la Cluj Napoca. Ea a prezentat  motiunea „Noul PDL,o noua Romanie” la Casa de Cultura a Studentilor. Udrea a avut sustinatori cunoscuti din partid, in frunte cu fostul presedinte al formatiunii, Emil Boc. Alaturi de ea au mai fost presedintele PDL Cluj, Daniel Buda, vicepresedintele PDL Alin Tise, deputatul Florin Popescu, liderul PDL Salaj, Lucian Bode, si Adrian Papahagi. Motiunea prezentata de Udrea cere o noua echipa de conducere, care sa resusciteze PDL. Udrea acuza actuala conducere a partidulu ca a pierdut un milion de voturi de la alegerile locale la cele generale pentru ca „liderilor de la centru le-a lipsit curajul sa isi asume si sa explice guvernarea”. „Daca tot partidul si-ar fi sustinut guvernul, ar fi stat alaturi de guvern si ar fi explicat masurile si nu s-ar fi ferit sa isi asume discutiile pentru a-si proteja propria imagine, multi romani ar fi inteles. Azi, multi vor intelege facand comparatie cu Guvernul Ponta, care a ajuns prin minciuna la putere, au mintit in campania electorala, au promis romanilor ca vor trai mai bine, vor intelege diferenta, de ce Guvernul PDL a fost unul bun, iar Guvernul USL este slab, de televizor, de imagine, in care il vedem pe Victor Ponta de dimineata pana seara pe toate televiziunile”, a declarat Elena Udrea.

Fostul ministru al Dezvoltarii vrea un PDL care sa fie „singurul partid de centru-dreapta din Romania” si care sa  isi asume rolul de „singura forta unificatoare a tuturor miscarilor de centru-dreapta. „PDL are nevoie de unitate, dar nu de unitate in letargie si deprofesionalizare, ci unitate pentru a dinamiza si profesionaliza partidul si a asigura o opozitie in forta la guvernarea USL, precum si de o conducere simplificata, de o structura de conducere flexibila, dinamica si adaptata la realitatile Romaniei”, scrie Udrea in motiunea sa.

Elena Udrea mizeaza pe sustinerea a 17 lideri  locali ai PDL ca Emil Boc, Daniel Buda (Cluj), Lucian Bode (Salaj), Florin Popescu (Dambovita), Gheorghe Stefan (Piatra Neamt), George Scripcaru (Brasov), Mircea Man (Maramures), Roberta Anastase (Prahova), Gheorghe Falca (Arad), Mihai Stanisoara (Mehedinti), Gabriel Berca (Bacau),Ioan Oltean (Bistrita) si organizatiile judetene din Tulcea, Caras-Severin, Satu Mare, Harghita si Covasna.

Directorul Centrului Roman de Politici Europene, Cristian Ghinea, a declarat, intr-un interviu acordat Ziare.com, ca revocarea din CSM a judecatorilor Cristi Danilet si Alina Ghica nu a fost o actiune spontana, ci o „manifestare a unor retele vechi din sistem, controlate politic, promovate politic si activate politic mai ales la insistenta ministrului Pivncieru”.

„Sa nu uitam ca multa vreme, zeci de ani, magistratii au fost promovati doar cu ordin de la partid si cu voie de la Securitate (…) Din pacate, din 2003 incoace, de cand avem CSM real, puternic, nu am schimbat si generatiile de magistrati. Exista niste retele care pot fi activate in cazuri de acest gen. Si acum, baietii au decis sa le activeze. Rezultatul se vede”, a declarat Cristian Ghinea intr-un interviu acordat Ziare.com

In plus, directorul CRPE sustine ca din moment de Ponta a dat indicatii in legatura cu revocarea magistratilor Danilet si Ghica, iar corpul de judecatori s-a executat, justitia a fost acaparata de politic, cel putin la nivel simbolic.

In legatura cu echipa de reformisti din interiorul CSM, formata din  Dumbrava, Danilet, Neacsu si  Serban, aceasta a fost sparta si, in opinia lui Cristian Ghinea, nu mai poate fi refacuta, „dintr-un amestec incredibil de orgolii, prostie si lipsa de viziune”.

„Oamenii astia nu isi dau seama ca vor urma la rand. Daca ei cred ca, gata, a fost sacrificat Danilet si baietii din politica ii lasa in pace, se amagesc. Vor urma la rand toti reformistii”, a completat Ghinea.

Interviu integral il puteti citi pe Ziare.com

Presedintele Traian Basescu a declarat, miercuri de la Viena, ca s-a razgandit in ceea ce priveste activitatea sa de dupa terminarea mandatului, precizand ca nu va mai pleca pe mare, ci va ramane activ in viata politica romaneasca. Basescu a afirmat ca nu va putea sa stea departe de scena politica si ca are dreptul sa se razgandeasca.

„Recunosc ca la un moment dat am spus ca dupa ce-mi termin mandatul nu ma mai intereseaza, vreau sa fiu un om liber, nu vreau sa mai aud de politica. Cred ca a fost precum cea cu demisionez in cinci minute. Am avut vreo trei zile in care am stat degeaba si nu-mi gaseam locul. Sper ca o sa raman activ in viata politica, in viata publica. Nu-mi este foarte clar cum, pentru ca variante am mai multe. (…) Ce este sigur este ca dupa ce predau cheile de la Cotroceni, nu cheile palatului, ci cele de la seifuri, cele cu documente, cred ca imi iau sotia si as merge putin, vreo doua-trei saptamani, sa stiu sigur ca nu suna nimeni. (…) Am ajuns la concluzia ca nu pot fi pensionar”, a afirmat Basescu, la intalnirea cu reprezentantii comunitatii romanesti din Austria.

Presedintele participa, miercuri, la lucrarile Celei de-a cincea editii a Forumului Global al Aliantei Civilizatiilor, care se desfasoara la Viena.

Declaratiile complete ale lui Traian Basescu sustinute in cadrul Forumului:

„Doamnelor și domnilor,

Sunt onorat să mă adresez dumneavoastră în cadrul Forumului Alianţei Civilizaţiilor, o iniţiativă sub egida Organizației Națiunilor Unite ale cărei importanţă şi potenţial sunt dovedite atât în prezent cât și pentru viitor.

Doamnelor și domnilor,
Migraţia este o realitate a zilelor noastre, un fenomen cu impact deosebit care necesită o atenţie specială din partea statelor şi a comunităţii internaţionale. Migraţia este o componentă esenţială pentru viața economică și socială a unui stat. Migrația este, în egală măsură, o temă importantă pe agenda internaţională, nu doar datorită dimensiunii globale a fenomenului, cât mai ales datorită recunoaşterii la scară largă a multiplelor perspective pe care migrația le implică.

Prezenţa migranţilor pe teritoriul unui stat face necesare numeroase abordări sectoriale, care să conducă la elaborarea și gestionarea unor politici coerente privind fenomenul migrației, și aceste politici sunt legate de securitate, dezvoltare, sănătate, drepturile migranţilor sau combaterea migraţiei ilegale.

Migrația vulnerabilizează atât cetățenii țărilor-gazdă cât și persoanele aflate în tranzit. Din această perspectivă, sunt necesare politici eficiente şi coerente în domeniul migraţiei, având în vedere mizele şi oportunităţile pe care le oferă.

Consider că este important ca liderii politici să combată ușurința prin care, uneori, se transferă responsabilitatea problemelor economice şi sociale ale popoarelor asupra comunităţilor de migranţi. Cel puțin în Europa, este o modă ca atunci când există o criză, fie ea economică sau de altă natură, calul de bătaie al unor politicieni să devină migranții, ca singuri responsabili de neajunsurile localnicilor. Efortul de a avea un dialog echilibrat pe această temă trebuie susţinut public şi salut astfel recenta iniţiativă a Alianţei Civilizaţiilor de a organiza un seminar la nivel înalt pe această temă, la Paris.

Problema migraţiei nu este o noutate pentru Europa. Însă modul în care gândim despre migraţie se schimbă în funcţie de contextele – cu precădere economice – pe care le traversăm la un moment dat. Criza din ultimii ani, care continuă să afecteze viaţa cetăţenilor din multe ţări ale Europei, nu a făcut decât să arunce tema migraţiei într-un registru al extremelor, în care drepturi fundamentale ca libera circulaţie, şi chiar diversitatea culturilor şi a religiilor, să devină obstacole care împiedică coagularea unui dialog constructiv, în spiritul cunoașterii și al respectului reciproc.

Nu putem vorbi despre implicaţiile negative ale migraţiei ca un laitmotiv al perioadei de criză. Trebuie să punem în evidență şi contribuţia benefică a migranţilor la dezvoltarea societăţilor în care aceștia aleg să se stabilească. Am susţinut întotdeauna ideea că migraţia trebuie privită ca o sursă de dezvoltare. Cred că acum, în contextul crizei globale, deşi poate să pară paradoxal, migraţia trebuie considerată din perspectiva contribuției sale la programul global de dezvoltare. Pentru succesul eforturilor noastre, este necesar să valorificăm bunele practici existente în ceea ce priveşte incluziunea socială a migranţilor. Este important să avem ca premisă esenţială pentru dialog şi reflecţie pe tema migraţiei principiului solidarităţii dintre statele membre UE.

Există riscul de a politiza în exces migraţia, şi de a o transforma dintr-o potenţială resursă de dezvoltare într-o ameninţare la adresa prosperităţii economice şi a identităţilor naţionale.

Cred că este important să ne concentrăm asupra provocărilor pozitive pe care le presupune migraţia, nu numai din perspectivă economică, ci și culturală. Identitatea unei naţiuni, a unei comunităţi este un fenomen viu, care presupune dialog, schimb de experienţe sociale şi culturale, diversitate a mentalităţilor, pluralism. Migranţii sunt elemente de coeziune, ei pot fi valorizați ca exponenți ai modelului cultural european definit prin principiul unității în diversitate.

Doamnelor şi domnilor,

Principala resursă a unei ţări o reprezintă poporul, oamenii. Oamenii sunt cei care sunt resursa inepuizabilă. Evident, suntem conştienţi de faptul că cei care părăsesc România, spre exemplu, o fac, ca de altfel și migranții din alte țări, pentru a găsi condiţii de viaţă mai bune. Migraţia este prezentată din ce în ce mai mult ca o ameninţare pentru stabilitatea pieţelor muncii, pentru identităţile naţionale şi culturale. Un fenomen care pune în pericol bunăstatea ţărilor occidentale. O astfel de abordare ne arată că egoismul, de multe ori, este de natură să lovească în fundamentul unor principii care deveniseră în perioada de prosperitate elemente de afirmație continuă a tuturor politicienilor. De ce vorbim astăzi, din ce în ce mai puțin, despre dreptul la muncă, limitat doar de competiție, sau despre libertatea de a călători și de a alege un domiciliu oriunde în lume? Aceste subiecte erau principalele teme politice privind exercitarea drepturilor și libertăților fundamentale înainte de căderea Zidului Berlinului.

Ca stat membru UE, dorim un sistem de migraţie suplu şi inteligent, care să contribuie la creşterea competitivităţii economice atât în plan naţional, cât şi la nivelul Uniunii Europene. În crearea şi aplicarea acestor politici, avem în vedere un rol sporit al administraţiilor publice regionale şi locale.

Este foarte important ca, prin politicile generate de noi, să contribuim la creşteri economice în special în regiunile din vecinătatea frontierelor comunitare, dar şi în statele predilecte de origine ale migranţilor. Pentru aceste categorii de state, remitenţele reprezintă o sursă importantă de creştere economică. O temă de interes pentru România este migraţia în zona extinsă a Mării Negre unde, alături de ţările din zonă, trebuie să facă faţă presiunii unui flux de migraţie care alimentează migraţia ilegală.

Un sprijin deosebit în abordarea globală a migraţiei îl oferă, constant, Organizaţia Internaţională a Migraţiei. În cazul României, parteneriatul cu Biroul OIM din ţară este unul de succes, fiind circumscris şi activităţilor legate de prevenirea traficului de persoane şi repatrierea voluntară umanitară asistată.

Doamnelor şi domnilor,

Am evidenţiat doar câteva aspecte legate de acest fenomen amplu al migrației. Subliniez printre cele mai importante aspecte ale migrației că un element de consolidare a demnității, dar și a siguranței migrantului, este legat de locul de muncă legal. Migranții sunt de prea multe ori utilizați pe piața neagră a forței de muncă. Statele membre ar trebui să-și propună politici ferme de diminuare a muncii la negru. Vă mulțumesc!”