Publicatia “Die Welt” a realizat un interviu cu Victor Ponta dupa ce USL a castigat alegerile din 9 decembrie. Publicatia constata ca Premierul s-a confruntat cu mari probleme in Europa dupa ce a incercat sa-l demita in aceasta vara pe Presedintele Traian Basescu.
Die Welt mai precizeaza ca ”Alianta Partidului Socialist al lui Ponta a câștigat o majoritate de două treimi în alegerile generale, oferindu-i acces la Constituție (schimbarea Constituției –n.r), insa Băsescu încă ezită să-i dea mandatul de a forma noul guvern”.
Cititi mai jos interviul integral acordat de Victor Ponta publicatiei “Die Welt”
Die Welt: Se răzbună președintele Băsescu pe acțiunile dvs din vara trecută?
Victor Ponta: Eu nu cred. Presupun că va respecta rezultatele alegerilor. Nimeni, nici președintele, nici eu, nu își pot permite o altă criză guvernamentală în România. Mă aștept să avem un nou guvern înainte de Crăciun.
Die Welt:. Bruxelles v-a atacat violent pentru acțiunile dvs împotriva lui Băsescu. Vă considerați o victimă a familiei conservatorilor PPE, care îl include, de asemenea, pe Băsescu?
Victor Ponta: Eu nu sunt o victimă a PPE, mai ales nu a președintelui Comisiei Europene, José Manuel Barroso. El nu m-a cruțat de critici, dar a tratat întotdeauna țara mea într-un mod echitabil și echilibrat.
Die Welt: Este valabil (ceea ce ati spus –n.r)și pentru Comissarul European pentru justiție Viviane Reding? Ați devenit personajul negativ al Europei vara trecută.
Victor Ponta: Nu a fost niciodată intenția mea de a deveni așa ceva. Nu pot nega faptul că unele dintre comentariile vice-președintelui Reding m-au supărat. Dar am sentimentul că, din moment ce am depășit criza în România, comentariile politice s-au diminuat.
Die Welt: De asemenea, trebuie să vedeți criticile în legătură cu Ungaria. Încearcă unii comisari să folosească criticile pentru a ridica propriul lor profil, cu un ochi pe obiectivele lor de carieră?
Victor Ponta: Nu voi comenta cu privire la planurile de carieră ale unor comisari. Totuși, ceea ce pot să spun este aceasta: Este greșit să vrei să faci o paralelă între mine și Victor Orban. Nu împărtășesc nimic cu Victor Orban, cu excepția prenumelui. Sunt din punct de vedere politic de centru stânga, el face parte din aripa dreapta – dacă nu chiar aripa de extremă dreaptă . Nimic nu este mai departe de gândirea mea decât a ataca statutul băncii centrale sau a limita libertatea mass-media.
Die Welt: În plus față de prenumele dumneavoastră în primul rând, împărtășiți, de asemenea accesul la Constituție, pe care doriți să o modificați. Vreți să vă asigurați puterea perpetuu, ca Orbán?
Victor Ponta: (răde) Nu sunt sigur că doresc să stau la putere atât de mult timp.
Die Welt: Cum se face că aveți numai 40 de ani?
Victor Ponta: Acesta este exact motivul pentru care îmi planific o multime de alte lucruri interesante, nu doar cele legate de politică.Ideea de a schimba constituția este împărțășită la nivel politic, cât și la nivelul societății civile. Desigur, există abordări diferite. Dar toată lumea este convinsă că această Constituție, care a fost adoptată acum 22 de ani, este prea neclară în multe privințe. Din acest motiv, nu are prin urmare, mecanisme de soluționare a crizelor. Cu o noua Constitutie, nu va mai trebui să demitem vreun președinte, sau să organizăm vreun referendum. Mai mult decât atât, o Constituție modificată s-ar aplica numai la următoarele alegeri.
Die Welt: Vreți să consolidați Parlamentul prin Constitutie. Cu toate acestea, din cauza corupției crescânde, Camera Deputaților este instituția față de care românii manifestă cea mai mare neîncredere …
Victor Ponta: Vreau în principal alegeri prezidențiale directe. Și un lucru este clar: nu putem schimba Constituția, fără un referendum. Deci, oamenii pot decide pentru ei înșiși. Neîncrederea în Parlament este clară – dar este mult mai mare împotriva președintelui.
Die Welt: mentorul dvs politic, fostul prim-ministru Adrian Năstase, se află în închisoare pentru corupție. Oamenii spun că ați vrut să-l eliberați?
Victor Ponta: Nu, nu e adevărat, nu pot să fac acest lucru. Chiar și în Parlament nimeni nu va schimba legea.
Die Welt:. Erați mulțumit de tratamentul aplicat lui Nastase de sistemul judiciar?
Victor Ponta: Nu, cu siguranță nu. Dar eu sunt foarte subiectiv, am o relație personală foarte strânsă cu Năstase, la care nu voi renunța niciodată.
Die Welt: Dar n-ar fi foarte important pentru primul-ministru român să se distanțeze în mod clar se de cineva care a fost declarat vinovat de mare corupție?
Victor Ponta: Să mint din acest motiv? Am respectat hotărârile judecătorești. Dar nimeni nu se poate aștepta să renunț la convingerile mele personale
Die Welt: În România, ca și în alte țări din UE, sunteți acuzat că guvernați prin ordonanțe de urgență. Contribuie acest lucru la procesul de maturizare democratică, de care are nevoie de atât de mult țara dvs?
Victor Ponta: Numărul de ordonanțe de urgență este de fapt extrem de scăzut. Doar un sfert față de anul trecut.
Die Welt: Deci, totul este relativ?
Victor Ponta: Nu, acest lucru depinde de situația din țară. Lucrurile pot merge cu siguranță mai bine. În acest an, din cauza schimbărilor majorităților și alegerilor, Parlamentul nu a putut funcționa în mod regulat. La acest lucru aș adăuga presiunea din partea Fondului Monetar Internațional sau a Comisiei Europene.
Die Welt: Deci, Comisia Europeană vă presează să luați măsuri de urgență?
Victor Ponta: Uneori a trebuit să le luăm, pentru că Bruxelles a solicitat acest lucru, de exemplu, în legătură cu desemnarea șefului justiției. În ultima lună, Parlamentul nostru nu a putut lucra din cauza campaniei electorale.
Die Welt: O consecință a criticii europene a fost faptul că miniștrii de interne ai UE continuă să blocheze aderarea României la spațiul Schengen
Victor Ponta: Sunt optimist că președinția irlandeză va realiza aderarea în prima jumătate a anului 2013.Președintele și eu cooperăm în această privință. Ne-am îndeplinit de mult toate cerințele. Mă aștept la undă verde în cadrul reuniunii miniștrilor Afacerilor Interne în luna martie anul viitor.

Preşedintele României, Traian Băsescu, a participat în perioada 13 – 14 decembrie a.c., la Bruxelles, la reuniunea Consiliului European de Iarnă. La finalul reuniunii, Preşedintele Traian Băsescu a susţinut vineri, 14 decembrie a.c., o declaraţie de presă.
Vă prezentăm declaraţia de presă integrală susţinută de şeful statului:

Traian Băsescu: Bună ziua. Consiliul care tocmai s-a terminat a avut trei teme principale. Una legată de politica economică şi constatarea deciziei ECOFIN de miercuri cu privire la Mecanismul de Supraveghere Bancară. Al doilea subiect a fost legat de politica de securitate şi apărare, cu accent pe industria de apărare. Şi, cel de-al treilea, Siria.

O să mă axez în principal pe subiectul economic şi vă voi da câteva elemente legate de concluziile Consiliului European; de altfel, acest subiect a ocupat după-amiaza de ieri, noaptea de azi-noapte şi prima parte a zilei de astăzi, fiind subiectul de maxim interes pentru viitorul Uniunii. Câteva elemente, câteva mesaje care se desprind din concluzii. Primul şi cel mai important mesaj este că trebuie consolidată uniunea economică şi monetară, deci liderii Uniunii au stabilit că mergem înainte cu procesul de integrare a uniunii. De asemenea, un alt mesaj al concluziilor este acela că politicile economice trebuie să fie orientate către creştere economică. Şi, sigur, putem traduce acest mesaj; trebuie realizat un echilibru între cheltuielile care reprezintă consum în bugetele fiecărui stat şi cheltuielile pentru investiţii; altfel nu vom putea asigura creştere economică. Un alt mesaj al concluziilor este legat de disciplina bugetară şi se referă la faptul că numai politici bugetare solide sunt favorabile creşterii economice. Şi acest lucru subliniază exact ceea ce spuneam mai înainte, bugete orientate spre investiţii, bugete în care cheltuielile să fie prioritizate, bugetele naţionale trebuie să aibă în vedere în primul rând cheltuielile care sunt destinate creşterii economice prin investiţii. S-a revenit asupra unui mesaj important care este legat de faptul că sunt state, spre exemplu, cum este România, care au aplicat politici extrem de ferme în perioada 2010-2012 pentru restabilirea echilibrelor macroeconomice. Aceste state – şi este chiar cazul nostru – pot fi în situaţia în care, deşi se încadrează în parametrii Pactului de Stabilitate şi Creştere – şi mă refer spre exemplu la deficit; România va avea un deficit sub 3% – deci, deşi se încadrează în criteriile Pactului de Stabilitate şi Creştere, nu au resursă pentru investiţii ca să-şi genereze o creştere mai accentuată. Atunci poate interveni UE cu resurse proprii şi, atât timp cât ai un deficit mai mic de 3% din PIB, să vină cu resursă financiară pentru investiţii, dar numai condiţionat de faptul că ţara se află în interiorul parametrilor Pactului de Stabilitate şi Creştere. Sigur că e dificil de explicat. Deci este un element care este de natură să ajute statele care au făcut eforturi consistente de ajustare să-şi genereze creştere prin resursă financiară alocată de la UE, ca, spre exemplu, internetul de bandă largă – sunt cu deficitul bugetar sub 3%, îmi trebuie un astfel de proiect, trebuie să-i accelerez dezvoltarea, dar, dacă aş împrumuta de pe piaţă bani ca să continui acest proiect, aş depăşi deficitul, şi atunci vine UE cu resursă nerambursabilă şi mă ajută să-mi generez creştere economică, fără să ies din parametrii Pactului de Stabilitate şi Creştere; este, cred, un lucru extrem de important, mai ales pentru ţări ca România. Totul este să avem proiecte. Probabil vă aduceţi aminte că anul trecut unul din marile mele obiective era să nu rămânem decuplaţi de zona euro, când se vorbea foarte mult zona euro să-şi ducă viaţa ei şi cine vrea din afara zonei euro să facă ce-o şti. Avem o menţiune în concluziile acestui consiliu şi trebuie să vă spun că a fost unul din eforturile diplomatice ale României să se obţină această menţiune, şi anume aceea că realizarea uniunii economice şi monetare va fi un proces deschis faţă de statele din afara zonei euro. Deci, din acest moment, nu mai avem acea bătălie pentru orice proiect destinat consolidării zonei euro sau accelerării proceselor de integrare în zona euro, om avea sau n-om avea şi noi acces. Acum s-a stabilit clar că orice ţară din afara zonei euro are acest opt-in sau opt-out; poate opta pentru toate proiectele care vizează accelerarea proceselor de integrare a zonei euro. Tot concluziile acestui consiliu stabilesc că urgenţa majoră este finalizarea şi punerea în aplicare a cadrului pentru o puternică guvernanţă economică, şi aici ştiţi că avem six-pack-ul, care se referă la guvernanţa economică, şi urmează two-pack-ul, care trebuie pus în aplicare de colegiuitori, care înseamnă Parlament şi Consiliul UE, deci nu Consiliul European, şi care până în luna iunie trebuie să treacă prin Parlament directivele care să vizeze şi two-pack-ul – care vizează normele necesare sistemului bancar şi realizării sistemului bancar unic, dacă vreţi, sau uniunii bancare. Se constată în concluzii că un cadru financiar mai integrat va stimula relansarea normală a creditării.

Acum, câteva cuvinte despre Mecanismul de Supraveghere. La ECOFIN, miercuri, s-a stabilit cum funcţionează acest mecanism, consiliul doar a luat notă de faptul că miniştrii de finanţe s-au înţeles asupra sistemului unic de supraveghere. În ceea ce mă priveşte înţeleg că vor fi bănci mari, bănci sistemice care vor fi în directa supraveghere a BCE, a Băncii Centrale Europene, a secţiunii independente din BCE destinate supravegherii, pentru că sistemul de supraveghere va avea propria lui conducere, nu se va amesteca conducerea BCE în sistemul de supraveghere, dar va fi parte a BCE acest sistem, deci BCE va supraveghea direct marile bănci, băncile care pot prezenta riscuri sistemice – se poate prăbuşi sistemul bancar european dacă o mare bancă intră în dificultate şi nu e ajutată la timp, şi băncile mai mici, care nu au calitatea de bănci sistemice, care, am înţeles eu, vor fi supravegheate prin Autoritatea Naţională de Supraveghere. În cazul nostru, băncile care vor fi constatate a face parte din rândul băncilor majore vor fi în directă supraveghere a BCE, iar băncile mai mici vor fi supravegheate direct de BNR, ceea ce nu înseamnă că cele mai mari nu vor fi şi ele supravegheate de BNR. Autoritatea naţională îşi va face treaba în continuare. Şi aici fac o menţiune de ordin naţional: atunci când se va negocia regulamentul, am convingerea că reprezentanţii României nu vor abandona şi nu vor altera sub nicio formă capabilitatea sistemului naţional de supraveghere a sistemului bancar, preluând însă şi standarde ale BCE, standarde universale. Până la intrare în euro avem nevoie ca sistemul naţional, care a dat rezultate – România nu a cheltuit un leu din bugetul de stat să finanţeze băncile din sistemul bancar românesc, aşa că nu-l putem abandona fără a găsi în modul de exprimare a sistemului unic de control şi ceea ce ne-a învăţat viaţa, pentru că noi am plătit ca să învăţăm; în anii 1990 ne-au căzut toate băncile şi, când plăteşti, ţii minte; când nu plăteşti, nu ţii minte. De asemenea, colegiuitorii, şi e vorba de Parlament şi de Consiliul UE, trebuie să realizeze rapid directiva cu privire la modul de redresare a băncilor, dacă prin sistemul de supraveghere s-a constatat că trebuie să se intre într-un proces de redresare să ştim cum – şi aici ne trebuie o directivă, modul de rezoluţie -, deci cum se intră într-un proces de restructurare a unei bănci care are un volum mare de active neperformante, şi modul de garantare a depozitelor. Deci sistemul are nevoie de o legislaţie proprie şi până în iunie 2013 Parlamentul şi Consiliul UE trebuie să asigure această legislaţie. Unul din obiectivele majore pe care Consiliul European le are promovând această abordare şi începând chiar cu sistemul unic de supraveghere este ruperea cercului vicios dintre bănci şi stat. Până acum, băncile făceau pocinogul şi statul venea şi plătea. Acum se încearcă o detaşare a celor două entităţi, mai ales că în ultimii ani acest cerc vicios a generat costuri extraordinare pentru bugete, – şi vă dau exemplul Spaniei sau al altor ţări, ţări care altfel n-ar fi avut un buget în dificultate, din cauza problemelor sistemului bancar au trebuit să împrumute sume uriaşe. Sigur, din câte ştiu, Spania a negociat totuşi să nu fie datorie de stat, ci adresată direct sistemului bancar. Putem lua România, când am avut problemele din anii 1990, foarte bine, toată lumea a spus: „Cade BANCOREX-ul, cade Banca Agricolă, cade BANCOOP-ul, cade nu mai ştiu eu ce bancă”, bugetul de stat a trebuit să plătească miliarde la acea vreme destul de dificilă, dar le-a plătit. Ei, sistemul care se creează permite ruperea legăturii dintre obligaţiile statului şi obligaţiile private ale băncilor. Întrebarea este: de unde banii, dacă nu mai dau bugetele? Iar răspunsul este: din Mecanismul European de Stabilitate, care este finanţat şi poate să facă faţă, cel puţin până la un punct la nivelul la care e finanţat acum, la astfel de evenimente. Acum, ce s-a constat în discuţiile de azi-noapte – că, dacă se creează un mecanism unic de supraveghere, trebuie creat şi un mecanism unic de rezoluţie, adică de intervenţie pentru băncile care au probleme şi care să stabilească nivelul până la care se intervine, cu acţiuni, spre exemplu vânzări de active sau recapitalizare sau ce trebuie făcut; sau lichidare. Deci, sarcina pentru colegiuitori, Consiliu şi Parlament, este ca, în perioada următoare, să creeze legislaţia necesară unui mecanism unic de rezoluţie. În acelaşi timp, preşedintele Consiliului, preşedintele Comisiei Europene, preşedintele BCE, domnul Draghi, ca şi preşedintele Eurogrupului, cei patru preşedinţi au obligaţia să prezinte Consiliului, la următoarea reuniune, o imagine asupra modului de funcţionare a mecanismului unic de rezoluţie. Dacă veţi avea întrebări suplimentare legate de acest lucru, este domnul ministru, este domnul viceguvernator. Domnul ministru a participat la ECOFIN şi, cu siguranţă, vă va da detalii suplimentare cu privire la sistemul unic de supraveghere.

În ceea ce priveşte semestrul european, pentru anul 2013 sunt următoarele priorităţi, care devin şi priorităţi naţionale: consolidarea fiscală – şi acest lucru va trebui, spre exemplu, să se reflecte în bugetul care va fi prezentat Parlamentului pentru anul 2013. Un alt obiectiv este reluarea creditării normale a economiei, şi aici, şi acasă trebuie să vedem ce mai trebuie făcut, ce lichiditate trebuie asigurată băncilor pentru ca creditarea să se reia la un nivel normal. Nu zice nimeni că nu există creditare în România în momentul de faţă. După cum aţi văzut, şi ieri am avut nişte de exemple de creditare, ce-i drept ratată, dar am avut, de care s-a ocupat DIICOT-ul. Creşterea competitivităţii este un alt element fundamental şi chiar eu am exprimat în intervenţia mea ideea că, oricât am pune sub control sistemul bancar prin sistemul unic de supraveghere, oricât am vorbi de uniunea bancară, cât timp nu facem din competitivitatea economiei fiecăruia dintre noi un element care să stea în atenţia politicilor guvernamentale care să stimuleze creşterea competitivităţii, nu vom ajunge la o relansare reală, pentru că una dintre marile probleme ale Uniunii Europene este pierderea de competitivitate în ultimii ani, în raport cu ceilalţi mari jucători globali, fie că vorbim de SUA, fie că vorbim de China sau de India. Iar în interiorul Uniunii Europene există discrepanţe uriaşe în ceea ce priveşte competitivitatea între Germania şi România, între România şi Grecia, între Germania şi Franţa chiar. Deci, avem discrepanţe uriaşe de competitivitate între statele membre, şi atunci competitivitatea trebuie să fie unul dintre elementele prioritare în politicile noastre de relansare economică. Simpla restabilizare macroeconomică şi un eventual proces în care datoriile statelor încep să scadă nu sunt suficiente pentru a asigura bunăstare cetăţenilor din statele membre ale Uniunii Europene. Şi vreau să înţelegem un lucru: ne-am obişnuit să spunem despre noi că suntem săracii Europei, ceea ce nu este neadevărat, însă, la nivel european, sărăcia este un fenomen în creştere şi care nu se întâmplă numai în România. Este un fenomen generalizat: creşterea sărăciei. Şi aici vă pot da un exemplu: sigur că la noi salariile sunt foarte mici, comparativ cu Grecia, spre exemplu, dar un grec care are un salariu de 1.000 de euro plăteşte 600 – 700 de euro chirie pentru un apartament cu două camere. În România, 90% suntem proprietari. De aceea, când spun de creşterea sărăciei – şi a fost o constatare a Consiliului -, ea nu vizează strict România şi Bulgaria, cum ne-am obişnuit să vă spunem despre noi, ci vizează toate statele Uniunii, inclusiv cele mai dezvoltate state ale Uniunii Europene. De asemenea, ceea ce v-am spus mai înainte face parte din obiectivele semestrului european care începe la 1 ianuarie, trebuie analizate consecinţele sociale ale crizei în fiecare stat membru. Cam asta aş fi vrut să vă spun despre partea economică.

În ceea ce priveşte politica de securitate şi apărare, s-a discutat destul de consistent despre importanţa pe care o are industria de apărare în crearea de locuri de muncă înalt specializate şi impactul ei pe orizontală, urmând ca acestei industrii să i se dea o atenţie mai mare. În ceea ce priveşte Siria, pe fond, mesajul este că trebuie să se dea atenţie relaţiei cu Consiliul Naţional de Eliberare din Siria, dar cu prudenţa necesară, având în vedere că au fost identificate în acest Consiliu chiar grupări teroriste. Însă este clar că acest Consiliu poate fi un partener al Uniunii Europene în procesul de diminuare a suferinţelor populaţiei, fie că vorbim de cei care sunt nevoiţi să se refugieze în afara Siriei, fie că vorbim de victimele acestui conflict de pe teritoriul sirian. Şi, în sfârşit, în urma discuţiilor pe care le-am avut cu premierul olandez şi cu cancelarul Merkel, singurele două ţări care mai aveau obiecţii legate de discutarea în următorul JAI a situaţiei accesului României şi Bulgariei în Spaţiul Schengen, s-a adoptat decizia ca în Consiliul JAI din martie, 13 – 15 martie, să se discute din nou problema accesului României şi al Bulgariei în Spaţiul Schengen. Sper ca, dacă nu facem nicio trăsnaie politică pe acasă, în sfârşit, să reuşim să primim o confirmare unanimă a dreptului care ni se cuvine prin Tratatul de aderare, de intrare în Zona Schengen, fie şi etapizat, întâi cu frontierele aeriene şi maritime şi pe urmă cu frontierele terestre.

Întrebare: (…).

Traian Băsescu: Nu vreau să comentez declaraţiile altora, fie ele… Dar nu ne-am întâlnit cât a fost dânsul la Bruxelles.

Întrebare: (…).

Traian Băsescu: Mă vedeţi pe mine ridicând o astfel de problemă? Din câte ştiu, Kelemen Hunor a avut o întâlnire la PPE, dar discutaţi cu Anca Boagiu, că PDL are un vicepreşedinte al PPE. Nu, acolo s-a discutat Consiliul.

Întrebare: (…).

Traian Băsescu: Păi, e un proces şi n-aş discuta probleme interne aici. După ce aterizez la Bucureşti… Ştiţi că nu-mi place să…

Întrebare: (…) au existat îngrijorări cu privire la orientarea României.

Băsescu: Ce au alegerile cu Vestul sau Estul? Deci eu vă spun părerea mea: alegerile s-au desfăşurat normal şi rezultatul lor, chiar dacă or fi fost mici incidente, nu este alterat de incidentele din campanie sau din ziua votului.

Întrebare: (…).

Traian Băsescu: Eu nu mai am nicio grijă, doamnă, legat de acest lucru.

Întrebare: (…) un buget naţional…

Traian Băsescu: Nu nouă, tuturor statelor.
​
Întrebare: (…) şi premierul Ponta spune că are de gând să construiască un buget prin care să taie de la investiţii…

Traian Băsescu: Eu v-am spus ce ne-am angajat. Dacă veţi citi concluziile, veţi vedea şi dumneavoastră că asta recomandă Consiliul European ca soluţii de consolidare fiscală, de creştere economică şi de asigurare, de creştere a locurilor de muncă. Avem un Parlament atât de mare acum care cred că, în înţelepciunea lui, că, vă daţi seama, la 588 de înţelepţi cum vor judeca acolo bine bugetul, ţinând cont de priorităţile europene. Acela nu…

Întrebare: (…).

Traian Băsescu: Sigur că n-o să vă spun ce conţine, dar am înţeles că au fost nişte speculaţii. „I-a dat ultima carte a lui Băsescu…”. Cum credeţi că eu mă duceam la fotografia de familie cu un document, fără să vreau ca acest lucru să se vadă? Deci, dacă vroiam să nu se vadă, i-l dădeam lui Martin Schulz în Consiliu, da?

Întrebare: (…).

Traian Băsescu: Nu. A avut şi el anume semnificaţii.

Întrebare: (…).

Traian Băsescu: Domnului Barroso, domnului preşedinte Hollande şi altor lideri.

Întrebare: (…).

Traian Băsescu: Nu, era în interesul României ca acel document să fie dat. Ei, despre Schengen… Am vorbit.

Întrebare: Veţi semna astăzi decretul de convocare a Parlamentului?

Traian Băsescu: Imediat. S-a anunţat? S-a publicat? Imediat ce se publică, convoc Parlamentul. Imediat ce se publică rezultatul alegerilor în Monitorul Oficial, convoc Parlamentul, iar convocarea trebuie să ţină cont de un element esenţial: nu pot suprapune funcţionarea a două parlamente. Parlamentul actual îşi termină mandatul pe data de 19 decembrie. Sigur, va rămâne să decid – şi uite, în avion la asta o să mă gândesc, dacă o să convoc pentru 19, la ora 13, sau… Dar vreau să fie cât mai apropiat,

Președintele României, Traian Băsescu, a semnat vineri, 14 decembrie a.c., Decretul prin care Parlamentul României, ales la data de 9 decembrie 2012, se convoacă în ziua de 19 decembrie 2012, la ora 13.00, la sediul celor două Camere, aflat în Palatul Parlamentului.

Decretul prezidential a fost semnat dupa ce rezulatul alegerilor parlamentare a fost publicat in Monitorul Oficial.

Presedintele Basescu a declarat, vineri, la Bruxelles, ca ca imediat ce va fi publicat in MO rezultatul alegerilor va convoca noul Parlament, precizand ca trebuie sa tina cont de faptul ca actualul Legislativ isi incheie mandatul in 19 decembrie si ca urmeaza sa decida daca va face convocarea pentru 19, la ora 13.00.

“Imediat ce se publica rezultatul alegerilor in Monitorul Oficial convoc Parlamentul, iar convocarea trebuie sa tina seama de un element esential: nu pot suprapune functionarea a doua parlamente. Parlamentul actual isi incheie in 19 decembrie mandatul. In avion decid daca voi convoca pentru 19 la ora 13.00 sau… Sa fie cat mai apropiat pentru ca institutiile rezultate din alegeri sa fie puse rapid pe picioare.”

Presedintele Traian Basescu a dat vineri citeva detalii despre documentul pe care i l-a inminat la Bruxelles presedintelui Parlamentului European, Martin Schulz, in timpul fotografiei de grup de la Consiliul European. „Cum credeti ca ma duceam la fotografia de familie fara sa-mi fi dorit ca acest lucru sa nu se vada? A avut si el anumite semnificatii. l-am dat documentul lui Barroso, lui  Hollande si altor lideri. Era in interesul Romaniei ca acel document sa fie dat”, a spus Basescu, fara sa spuna insa ce contine acest document.

Traian Basescu i-a inminat acest document lui Martin Schulz (aliat politic al lui Victor Ponta in Partidul Socialist European) chiar in timpul fotografiei de grup de la Consiliul European, sub obiectivele a zeci de fotoreporteri si cameramani.

Vezi alte declaratii ale presedintelui la Bruxelles

– Consiliul care tocmai s-a incheiat a avut trei teme principale: politica economica, constatarea deciziei privind supravegherea bancara, al doilea subiect strategia de aparare si al treilea subiect Siria.

– Cateva mesaje care se desprind din concluzii: Primul si cel mai important mesaj este ca trebuie consolidata uniunea monetara.

– Un alt mesaj este ca politicile Uniunii trebuie axate pe cresterea economica.

– Un alt mesaj este legat de disciplina bugetara: Numai politici bugetare solide sunt favorabile cresterii economice, si acest lucru subliniaza ceea ce spuneam mai devreme despre investitii.

–  S-a revenit asupra unui mesaj important, care este legat de faptul ca sunt state, ca de exemplu Romania, care au aplicat politici extrem de ferme pentru restabilirea parametrilor macroeconomici.

– Romania va avea un deficit sub 3%.

– Urgenta majora este finalizarea pactului pentru o puternica guvernanta economica: aici stiti ca avem six pack-ul si trebuie pus in aplicare two-pack-ul, care vizeaza normele necesare sistemului bancar.

– BCE-ul va supraveghea direct marile banci, bancile care pot duce la prabusirea sistemului bancar.

– Bancile mai mici vor fi supravegheate in Romania de catre BNR.

– Colegiuitorii trebuie sa realizeze rapid directiva cu privire la modul de redresare a bancilor. Sistemul are nevoie de legislatie proprie, pana in iunie 2013 Parlamentul Uniunii trebuie sa asigure aceasta legislatie.

– Pentru anul 2013, sunt urmatoarele prioritati care devin si prioritati nationale: consolidarea bugetara, reluarea creditarii normale a economiei, cresterea competivitatii – este un element fundamental, in interiorul Uniunii avem discrepante uriase de competivitate: intre Germania si Romania, intre Romania si Grecia.

– In urma discutiilor pe care le-am avut cu premierul olandez si cu cancelarul Merkel, s-a adoptat decizia ca in Consiliul Justitiei si Afaceri Interne din martie 2013 sa se discute din nou problema Bulgariei si Romaniei in spatiul Schengen. Sper ca daca nu facem nicio trasnaie politica sa primim dreptul care ni se cuvine prin Tratat de a intrat in zona Schengen, fie ea si etapizata.

Negocierile din Parlament pe tema alocării funcţiilor în noul Legislativ au fost suspendate, joi, în urma unei dispute între parlamentarii PSD şi PNL legate de alocarea comisiilor pe formaţiuni politice şi a atribuţiilor acestora, au declarat, pentru MEDIAFAX, surse parlamentare.

Disputa dintre reprezentanţii PSD şi cei ai PNL a survenit pe fondul discuţiilor în ceea ce priveşte atribuţiile comisiilor de specialitate, care ar urma să fie configurate pe modelul Comisiei Europene, pentru a fi corelate cu viitoarea structură a Guvernului.

Unul dintre senatorii PNL participanţi la discuţii s-a arătat nemulţumit de propunerea social-democraţilor, inclusiv de denumirea unor comisii de specialitate.

În plus, liberalul ar fi contestat faptul că ar urma să fie înfiinţată o comisie parlamentară suplimentară faţă de numărul actual.

„Nu sunt probleme deosebite, sunt fleacuri”, a precizat un alt participant la negocieri.

Negocierile au fost suspendate pentru ca liberalii să-şi consulte colegii de partid.

Negocierile s-au desfăşurat la biroul preşedintelui Camerei Deputaţilor, Valeriu Zgonea, unde au mai venit secretarul general al PSD, Liviu Dragnea, Viorel Hrebenciuc, Ioan Chelaru, precum şi secretarul general al PNL, Eduard Hellvig, dar şi Dan-Radu Rusanu, Mihai Voicu şi Mario Oprea.

La randul sau Sever Voinescu a demisionat din functia de prim-vicepresedinte al PDL, au declarat pentru Mediafax surse participante la sedinta Colegiului Director al partidului.

Conform surselor citate, Voinescu si-a anuntat demisia in sedinta Colegiului Director al PDL, care este in desfasurare la ora transmiterii acestei stiri.

Cristian Preda a demisionat din functia de prim-vicepresedinte al PDL

Cristian Preda si-a depus demisia din functia de prim-vicepresedinte al PDL, in sedinta Colegiul Director al partidului, anunta Mediafax.

De altfel, Cristian Preda a venit la sedinta Colegiului Director cu demisia in mana sustinand ca trebuie fixate data la care va avea loc Conventia Nationala.

„Voi merge la sedinta de vineri cu demisia pregatita, in sensul in care discutia principala este cand se face Conventia. Cand se fixeaza Conventia Nationala, esti demisionar, se organizeaza un comitet de administrare a treburilor curente”, a spus Preda. Intrebat ce va face daca nu se va stabili cand se organizeaza o conventie pentru alegerea noii conduceri a partidului, prim-vicepresedintele a raspuns: „Atunci imi dau demisia de-a dreptul”.

Alegerile s-au incheiat, insa greul abia incepe pentru Romania.

Si pentru USL, intrucat asteptarile populatiei sunt enorm de mari si, in plus, si asteptarile profesionale sunt mari.

Altfel spus, populatia asteapta imbunatatirea nivelului de trai, dar, pe de alta parte, si mediul de afaceri asteapta masuri pentru imbunatatirea economiei.

Iar aceste directii ar putea sa nu mearga mana in mana. Dimpotriva, par sa se excluda una pe alta daca ne uitam la anii precedenti, cand guvernul Boc a mizat mai mult pe insanatosirea economiei.

In acest context, anul 2013 se arata foarte sumbru pentru Romania, atat la nivelul populatiei, cat si in ceea ce priveste reusita Guvernului de a tine economia tarii pe linia de plutire.

Citeste intreg articolul publicat de Econtext

Guvernul a aprobat, miercuri, o hotarare prin care permite administratiilor locala sa majoreze taxele si impozitele cu pana la 16%, procentul de crestere reprezentand rata inflatiei din perioada 2010-2012.

Astfel Primaria Capitalei intentioneaza sa majoreze impozitele si taxele locale din 2013 printr-un proiect de hotarare ce se afla pe ordinea de zi a Consiliului General al municipiului Bucuresti.

„Aceasta crestere a taxelor si impozitelor locale este de fapt o actualizare periodica cu rata inflatiei. Avem in vedere o crestere cu 8-16%. Nu am hotarat exact. Vom vedea la sedinta de Consiliul General”, a declarat, Marcel Nicolaescu, consilier USL si viceprimar al Capitalei.

Silviu Vaduva, liderul consilierilor PDL din Consiliul General al Municipiului Bucuresti sustine ca taxele si impozitele locale vor fi majorate cu 16%. „Din ce s-a discutat pana acum, majorarea este de 16%, dar proiectul inca nu ne-a fost trimis desi mai sunt cateva zile pana la sedinta de Consiliu General. Nu suntem de acord cu aceasta majorare deoarece Guvernul a ascuns acest lucru pana dupa alegeri. In urma cu cateva luni, domnul Ponta se arata mirat cand a fost intrebat de majorarea taxelor, iar acum a luat aceasta decizie. In esenta, majorarea se face pentru a se acoperi deficitul bugetar. Anul acesta, pana in prezent avem un deficit de circa 40 de milioane de euro. S-au dat banii pe banci, pansele si chioscuri de zeci de mii de euro, iar acum  se majoreaza taxele”, a declarat Silviu Vaduva.

Care sunt taxele care vor fi majorate:

– impozitele pe cladiri/terenuri;
– impozitele pentru autovehicule;
– taxele privind eliberarea cetificatelor, avizelor si autorizatiilor;
– taxa de inhumare si concesionare loc de veci;
– taxa de copiere pentru documente publice;
– taxa pentru folosirea mijloacelor de reclama si publicitate;
– taxa privind inregistrarea vehiculelor;
– taxa de timbru;

Guvernul a adoptat in sedinta de miercuri hotararea privind actualizarea impozitelor si taxelor locale si altor taxe asimilate acestora, precum si amenzilor aplicabile cu 16,05%, aferenta ratei inflatiei”, a declarat purtatorul de cuvant al Guvernului, Andrei Zaharescu, miercuri. Potrivit acestuia, in urma aplicarii noilor taxe, veniturile autoritatilor locale vor creste cu peste 527,73 milioane de lei. Zaharescu a precizat ca aceasta indexare se aplica „peste tot”, la toate autoritatile locale.

Ioan Oltean a declarat, vineri, la sosirea la sedinta Colegiului Director al PDL, ca Cezar Preda a revenit asupra deciziei de a demisiona din partid, anunta Mediafax.

„Cezar Preda a revenit asupra deciziei de a demisiona, pentru ca demisiile nu se iau in fierbinteala unui subiect”, a spus Oltean.

Liderul PDL Cezar Preda a anuntat, luni, ca demisioneaza din functiile de prim-vicepresedinte al PDL si de presedinte al organizatiei judetene Buzau a partidului, in urma rezultatelor alegerilor de duminica.

„Dragi buzoieni, rezultatele scrutinului pentru alegerile parlamentare au aratat clar optiunea majoritara a romanilor pentru candidatii USL. Tin sa ii felicit pe contracandidatii mei. Au reusit sa faca mai bine front comun impotriva mea, decat am reusit noi sa facem front comun in apararea ARD Buzau. Sper doar ca modul in care se vor comporta in Parlament sa fie mult schimbat in bine fata de modul in care au evoluat in campania electorala”, afirma Preda, printr-un comunicat al PDL.