În aceasta seară, la Cronica de noapte, Grigore Cartianu și invitatul său, Gabriel Biriș, într-o discuție despre promisiunile USL din campania electorală și despre ce ne așteaptă cu avevărat din 2013, din punct de vedere fiscal.
De la 22:30
Dubla aniversare pentru NASUL TV
Emisiunea „Nasul” implineste maine, 14 decembrie, 11 ani de la prima editie si stabileste un record absolut pentru longevitatea unui talk-show in Romania.
Printr-o coincidenta fericita, NASUL TV implineste tot maine un an de cand a primit licenta de emisie de la Consiliul National al Audiovizualului.
Tristeți postelectorale
Nimic nou pe frontul de est, nici măcar alesul Dan Voiculescu, care se numără printre cei nouă candidați cu decizii definitive de colaborare cu Securitate. De mirare că au fost, totuși, atât de puțini.
Petițiile Discovery Channel, refuzate de RCS-RDS
Compania Discovery a încercat să livreze, joi, după ora 11.00, la sediul RCS&RDS din Bucureşti, 20 de cutii conţinând 30.000 de exemplare semnate ale petiţiei „Vrem Discovery pe RCS&RDS”, însă oficialii companiei de cablu au refuzat livrarea.
Reprezentanţii Discovery au confirmat că livrarea a fost făcută prin intermediul unei companii de curierat, joi, după ora 11.00, iar cele 20 de colete au fost însoţite de Paul Dicu, alergător de ultramaraton şi unul dintre românii care au apărut pe Discovery Channel în 2011, ca parte din campania „Oricine poate fi erou”, desfăşurată de canalul de televiziune.
Pe cele 20 de cutii erau imprimate logoul Discovery Channel şi textul „Petiţie: Vrem Discovery pe RCS&RDS – 30.000 de semnături”.
În acest context, Paul Dicu a declarat, pentru MEDIAFAX: „Am decis să însoţesc această livrare pentru că sunt abonat RCS&RDS, sunt unul dintre semnatarii petiţiei şi un susţinător al acestei cauze şi am vrut să mă asigur că mesajul celor 30.000 de fani Discovery ajunge la RCS&RDS”.
Compania RCS&RDS a refuzat însă livrarea făcută de Discovery. Astfel, cutiile cu cele 30.000 de semnături au ajuns numai până la recepţia sediului RCS&RDS, unde oficiali ai companiei au refuzat să primească pachetele. Astfel, compania de curierat a luat cutiile înapoi, au explicat reprezentanţii Disovery.
Cele 30.000 de semnături au fost strânse pe site-ul www.petitieonline.ro, în perioada 23 noiembrie – 11 decembrie. Petiţia este deschisă, continuând să strângă semnături. Astfel, în momentul difuzării acestei ştiri, petiţia „Vrem Discovery pe RCS&RDS” este semnată de 30.796 persoane.
CCR: Legea Alegerilor incalca vointa exprimata a poporului
Curtea Constitutionala a Romaniei a emis, joi, un comunicat de presa prin care se arata ca Legea Alegerilor, contestata in vara de un grup de 54 de deputati PDL, incalca vointa exprimata a poporului prin referendumul din 2009, prin care romanii au ales sa aiba doar 300 de parlamentari.
„Curtea constata ca, la data de 22 octombrie 2009, Presedintele Romaniei, dupa consultarea Parlamentului, a emis Decretul nr. 1.507/2009 pentru organizarea unui referendum national, publicat in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 714 din 22 octombrie 2009, prin care a chemat poporul roman sa isi exprime vointa cu privire la doua probleme de interes national: trecerea la un Parlament unicameral si reducerea numarului de parlamentari la maximum 300 de persoane. Pana la momentul adoptarii legii criticate in prezenta cauza, optiunea poporului in sensul reducerii numarului de parlamentari nu a format obiectul niciunei reglementari legislative. In ceea ce priveste reglementarea criticata, aceasta modifica legea electorala, respectiv Legea nr. 35/2008, iar, prin reglementarea tipului de scrutin, poate determina o crestere a numarului de parlamentari, care nu respecta vointa poporului exprimata la referendum. Or, referendumul, indiferent de caracterul sau – decizional sau consultativ – cum este cazul referendumului national din anul 2009, reprezinta o modalitate de exercitare a suveranitatii nationale”, se arata in comunicat.
In raspuns la declaratiile de presa, din ultima perioada, ale liderilor USL care dau vina pe CCR pentru inflatia de parlamentari, Curtea a enumerat in comunicatul emis joi si motivele pentru care, in iunie, a declarat neconstitutionala legea uninominalului pur.
Va redam, mai jos, comunicatul integral al Curtii Constitutionale.
„Ca urmare a comentariilor aparute in mass-media cu privire la modalitatea de interpretare si aplicare a dispozitiilor Legii nr. 35 ￢ 2008 pentru alegerea Camerei Deputatilor si a Senatului si pentru modificarea si completarea Legii nr. 67/2004 pentru alegerea autoritatilor administratiei publice locale, a Legii administratiei publice locale nr. 215/2001 si a Legii nr. 393/2004 privind Statutul alesilor locali, Curtea Constitutionala face urmatoarele precizari:
Prin Decizia nr.682 din 27 iunie 2012, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr.473 din 11 iulie 2012, Curtea Constitutionala s-a pronuntat asupra obiectiei de neconstitutionalitate a Legii pentru modificarea si completarea Legii nr.35/2008 pentru alegerea Camerei Deputatilor si a Senatului si pentru modificarea si completarea Legii nr.67/2004 pentru alegerea autoritatilor administratiei publice locale, a Legii administratiei publice locale nr. 215/2001 si a Legii nr. 393/2004 privind Statutul alesilor locali, sesizare formulata de 54 de deputati apartinand Grupului parlamentar al Partidului Democrat Liberal, in temeiul art. 146 lit. a) din Constitutie si al art. 10, 15, 16 si 18 din Legea nr. 47/1992 privind organizarea si functionarea Curtii Constitutionale.
In urma efectuarii controlului de constitutionalitate, Curtea a constatat urmatoarele:
I. ￢Legea criticata incalca dispozitiile constitutionale ale art.1 alin.(3), potrivit carora „Romania este stat de drept […]”, ale art. 2 – Suveranitatea si ale art. 61 – Rolul si structura (Parlamentului), intrucat consacra o solutie legislativa contrara vointei poporului exprimate la referendumul national din data de 22 noiembrie 2009￢ (par.XII 1)
￢Curtea constata ca, la data de 22 octombrie 2009, Presedintele Romaniei, dupa consultarea Parlamentului, a emis Decretul nr. 1.507/2009 pentru organizarea unui referendum national, publicat in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 714 din 22 octombrie 2009, prin care a chemat poporul roman sa isi exprime vointa cu privire la doua probleme de interes national: trecerea la un Parlament unicameral si reducerea numarului de parlamentari la maximum 300 de persoane.
Pana la momentul adoptarii legii criticate in prezenta cauza, optiunea poporului in sensul reducerii numarului de parlamentari nu a format obiectul niciunei reglementari legislative. In ceea ce priveste reglementarea criticata, aceasta modifica legea electorala, respectiv Legea nr. 35/2008 , iar, prin reglementarea tipului de scrutin, poate determina o crestere a numarului de parlamentari, care nu respecta vointa poporului exprimata la referendum.
Or, referendumul, indiferent de caracterul sau – decizional sau consultativ – cum este cazul referendumului national din anul 2009, reprezinta o modalitate de exercitare a suveranitatii nationale.
Art.2 din Constitutie prevede in acest sens ca „Suveranitatea nationala apartine poporului roman, care o exercita prin organele sale reprezentative, constituite prin alegeri libere, periodice si corecte, precum si prin referendum.” Cu privire la acest text din Legea fundamentala , Curtea Constitutionala a statuat, de exemplu prin Decizia nr. 419 din 26 martie 2009 , publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 274 din 28 aprilie 2009, ca „exprima vointa constituantului roman, potrivit careia, in cadrul democratiei reprezentative, suveranitatea nationala apartine intr-adevar poporului roman, insa aceasta nu poate fi exercitata intr-un mod direct, nemijlocit, la nivel individual, forma de exercitare fiind cea indirecta, mijlocita, prin procedeul alegerii organelor reprezentative. Modalitatea de constituire a acestora din urma reprezinta expresia suveranitatii nationale, manifestata prin exprimarea vointei cetatenilor in cadrul alegerilor libere, periodice si corecte, precum si prin referendum”.(par.XII 1.2-1.5.)
￢[￢], Curtea constata ca reglementarea unor prevederi prin care se tinde la o solutie legislativa care nu respecta vointa exprimata de popor la referendumul consultativ mentionat este in contradictie cu prevederile constitutionale ale art. 1, 2 si 61.￢ (par.XII 1.12.)
II. ￢Legea criticata incalca principiul securitatii juridice, consacrat implicit de art. 1 alin. (5) din Constitutie , intrucat modifica legislatia electorala in anul in care au loc alegeri, iar aceasta modificare are consecinte negative asupra bunei desfasurari a procesului electoral si a exercitarii dreptului la vot. ￢ (par.XII 2)
Precizare: Curtea nu a sanctionat, in sine, modificarea legislatiei electorale in anul in care au loc alegeri, ci faptul ca aceasta modificare – care intervenea cu cateva luni inaintea alegerilor ￢ avea consecinte negative asupra bunei desfasurari a procesului electoral si a exercitarii dreptului la vot. Curtea a retinut in acest sens ca:
ￂ[￢] legea criticata [￢] modifica, in principal, tipul de scrutin stabilit de reglementarea electorala actuala in materie, in incercarea de a corecta unele dintre deficientele acesteia. […].
Demersul legiuitorului nu este insa fundamentat in sensul retinut de Curte in jurisprudenta sa (in raport cu realitatile economice, politice si sociale ale tarii, rolul partidelor politice in procesul electoral, necesitatea rationalizarii Parlamentului), aspect criticat de autorii sesizarii cu referire la dispozitiile art. 147 alin. (4) din Constitutie , care consacra caracterul general obligatoriu al deciziilor Curtii Constitutionale.
[…] dispozitiile art. 6 din Legea nr. 24/2000 privind normele de tehnica legislativa pentru elaborarea actelor normative, republicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 260 din 21 aprilie 2010, cu modificarile si completarile ulterioare, instituie obligatia fundamentarii actelor normative. Potrivit alin. (1) al art. 6 din Legea nr. 24/2000 , solutiile pe care proiectul de act normativ le cuprinde „[…] trebuie sa fie temeinic fundamentate, luandu-se in considerare interesul social, politica legislativa a statului roman si cerintele corelarii cu ansamblul reglementarilor interne si ale armonizarii legislatiei nationale cu legislatia comunitara si cu tratatele internationale la care Romania este parte, precum si cu jurisprudenta Curtii Europene a Drepturilor Omului”, iar, potrivit alin. (2) al aceluiasi articol, „pentru fundamentarea noii reglementari se va porni de la dezideratele sociale prezente si de perspectiva, precum si de la insuficientele legislatiei in vigoare”.
Lipsa unei fundamentari temeinice a actului normativ in discutie determina, pentru motivele aratate, incalcarea prevederilor din Constitutie cuprinse in art. 1 alin. (5), potrivit carora, „in Romania, respectarea Constitutiei , a suprematiei sale si a legilor este obligatorie”, precum si ale art. 147 alin. (4) potrivit carora deciziile Curtii Constitutionale sunt general obligatorii.
Se constata, totodata, ca modificarea Legii nr. 35/2008 – in esenta acesteia, cata vreme modificarea priveste tipul de scrutin reglementat de actuala legislatie – intervine cu aproximativ 6 luni inaintea alegerilor, ceea ce, astfel cum sustin si autorii sesizarii in motivarea acesteia, incalca principiile statuate de Curtea Constitutionala in aplicarea art. 1 alin. (5) din Constitutie , interpretat in concordanta cu dispozitiile Conventiei pentru apararea drepturilor omului si a libertatilor fundamentale si cu jurisprudenta Curtii Europene a Drepturilor Omului, cu raportare si la Codul bunelor practici in materie electorala adoptat de Comisia de la Venetia.
Curtea constata ca si legislatia electorala actuala a fost modificata cu mai putin de un an inainte de alegeri. Spre deosebire insa de situatiile in care a avut a examina prevederi ale acestei legislatii, situatii cand nu a fost sesizata cu critici in acest sens, in prezenta cauza Curtea a fost sesizata si trebuie sa se pronunte cu privire la modificarea intempestiva a legislatiei electorale din perspectiva consecintelor pe care aceasta le produce – la fel ca in precedentul solutionat prin Decizia nr. 51/2012 -, precum si cu privire la nerespectarea dispozitiilor art. 147 alin. (4) din Constitutie , care consacra caracterul general obligatoriu al deciziilor Curtii Constitutionale.
Pentru a raspunde acestor critici, Curtea trebuie sa aiba in vedere evolutia legislatiei electorale si a problemelor de constitutionalitate pe care aceasta le-a ridicat de-a lungul timpului, reflectate in jurisprudenta sa in materie, jurisprudenta care a incorporat, in raport cu aceasta evolutie, prin receptarea jurisprudentei Curtii Europene a Drepturilor Omului, o serie de principii statuate in documente internationale de referinta.
Astfel, de-a lungul timpului, instabilitatea legislativa in materie electorala, determinata de modificarea acestei legislatii, cu precadere, in anii electorali, s-a relevat a fi nu doar un factor de incertitudine juridica, ci si o cauza a deficientelor acestei legislatii, constatate cu prilejul aplicarii sale. De aceea, Curtea a constatat si a subliniat in repetate randuri necesitatea fundamentarii actului de legiferare, precum si a realizarii unui demers legislativ complex in materie electorala – a unei reexaminari „de ansamblu” a Legii nr. 35/2008 . Ceea ce a sanctionat Curtea prin Decizia nr. 51/2012 , invocata de autorii sesizarii, nu a fost doar modificarea legislatiei electorale intr-un an in care au loc alegeri. Retinand incalcarea, prin legea criticata, a prevederilor art. 1 alin. (5) din Constitutie , Curtea a analizat consecintele acestei modificari: „dificultati suplimentare autoritatilor insarcinate cu aplicarea sa, sub aspectul adaptarii la procedura nou instituita si operatiunile de ordin tehnic pe care aceasta le presupune”, „dificultati in exercitarea dreptului de vot, dificultati care pot avea ca efect, in cele din urma, restrangerea exercitiului acestui drept”.
Sunt astfel incalcate dispozitiile constitutionale cuprinse in art.1 alin.(3) si (5), precum si ale art. 2.ￂ (par.XII 2.19 -2.17)
III. ￂPunctul 16 din legea ce face obiectul sesizarii, respectiv alin. (112) introdus la art.48 din Legea nr. 35/2008 , incalca prevederile constitutionale ale art. 2 – Suveranitatea, art. 4 – Unitatea poporului si egalitatea intre cetateni, art. 16 – Egalitatea in drepturi, art. 61 alin. (1) teza intai potrivit caruia „Parlamentul este organul reprezentativ suprem al poporului roman […]” si art.62 alin.(1) potrivit caruia „Camera Deputatilor si Senatul sunt alese prin vot universal, egal, direct, secret si liber exprimat, potrivit legii electorate”ￂ (par.XII 3)
￢[￢] Curtea constata, mai intai, ca [ dispozitiile criticate] pun in discutie modul de atribuire a mandatelor de deputati si senatori, asadar tipul de scrutin reglementat de lege. In principiu, optiunea pentru un anume tip de scrutin apartine legiuitorului, solutie care rezulta din dispozitiile art. 62 din Constitutie care obliga la alegerea prin vot a Parlamentului, lasand legiuitorului posibilitatea de a stabili prin lege tipul sistemului electoral, precum si modalitatile concrete de organizare si desfasurare a scrutinului. [￢]￢ (par.XII 3.2)
ￂIndiferent de sistemul electoral sau tipul de scrutin pentru care opteaza legiuitorul, Curtea Constitutionala este competenta sa se pronunte daca sunt respectate, in reglementarea acestora, principiile si dispozitiile Constitutiei .
Curtea constata in acest sens ca, daca alin.(11) al art.48 din Legea nr.35/2008 , astfel cum a fost modificata, prevede un scrutin majoritar uninominal, potrivit caruia mandatele de deputati si senatori se atribuie candidatilor care au obtinut cel mai mare numar de voturi in cadrul colegiilor uninominale, alin. (112) al aceluiasi articol, introdus ca urmare a admiterii unui amendament formulat la Camera Deputatilor, prevede reguli suplimentare de atribuire a mandatelor de deputat.
Astfel, in plus fata de mandatele rezultate din alegerea prin scrutin majoritar uninominal, la nivelul fiecarui judet „in care locuitorii apartinand comunitatii romanesti sau unei minoritati nationale depasesc, conform datelor oficiale finale ale ultimului recensamant al populatiei, 7% din totalul locuitorilor judetului”, „se acorda un mandat in Camera Deputatilor candidatului cel mai bine plasat al competitorilor electorali apartinand acelei comunitati” in cazul in care „niciun candidat al competitorilor electorali apartinand acelei comunitati nu a obtinut mandat conform alin. (11)”.
Asadar, la numarul de mandate stabilite pe baza normei de reprezentare reglementate de art. 5 din Legea nr. 35/2008 , se va adauga un numar de mandate variabil in functie de doua criterii: ponderea unei minoritati nationale, respectiv comunitati romanesti in populatia unui judet si optiunea alegatorilor din judetul respectiv (care il poate plasa ori nu pe unul sau mai multi reprezentanti ai minoritatii/comunitatii printre cei alesi pe baza scrutinului uninominal). Astfel, in afara mandatelor de deputati si senatori ce rezulta direct din scrutin, poate exista un numar de mandate de deputati rezultate indirect din scrutin, altele decat cele la care se refera dispozitiile art. 62 alin. (2) teza a doua din Constitutie (a carei aplicare este realizata in legea electorala de un alt text – art. 9 din Legea nr. 35/2008 ).
Aceasta reglementare este neconstitutionala prin:
a) lipsa de legitimitate si reprezentativitate a unui mandat astfel stabilit si obtinut;
b) incompatibilitatea cu dispozitiile art. 62 alin. (2) teza intai din Constitutie , potrivit carora „organizatiile cetatenilor apartinand minoritatilor nationale, care nu intrunesc in alegeri numarul de voturi pentru a fi reprezentate in Parlament, au dreptul la cate un loc de deputat, in conditiile legii electorale”;
c) incompatibilitatea cu dispozitiile constitutionale a conceptului de „comunitate romaneasca” cu referire la populatia unui judet al Romaniei.
Astfel, mandatele atribuite in conformitate cu regula stabilita de alin. (112) al art. 48 din Legea nr. 35/2008 rezulta indirect din scrutin, iar numarul voturilor pe care il obtin persoanele carora li se atribuie aceste mandate, in raport cu numarul voturilor competitorilor electorali care obtin mandate prin scrutin majoritar uninominal la nivel de colegiu, respectiv circumscriptie electorala, determina o reprezentare incorecta si inegala a voturilor cetatenilor in Parlamentul Romaniei, in contradictie cu prevederile constitutionale ale art. 2 – Suveranitatea, art. 61 alin. (1) referitor la rolul Parlamentului si art. 62 alin. (1) potrivit caruia „Camera Deputatilor si Senatul sunt alese prin vot universal, egal, direct, secret si liber exprimat, potrivit legii electorale”.
Acest numar de mandate nu se stabileste in functie de principiul reprezentativitatii, ci in raport cu ponderea minoritatilor nationale sau a comunitatii romanesti in cadrul circumscriptiei electorale, care poate sau nu depasi pragul minim de 7% stabilit in mod aleatoriu de catre legiuitor. Se observa ca stabilirea acestui prag nu are niciun temei constitutional sau legal. De altfel, reglementarea sa nu este motivata nici in Raportul intocmit de Comisia juridica de disciplina si imunitati din Camera Deputatilor, acolo unde amendamentul a fost introdus.
Curtea Constitutionala a retinut in jurisprudenta sa (Decizia nr. 53 din 12 februarie 2004 , publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 240 din 18 martie 2004) ca in Romania „insasi Constitutia confera un regim special organizatiilor apartinand minoritatilor nationale, care sa le permita acestora reprezentarea politica in cadrul autoritatii legiuitoare”. Acest regim special este reglementat prin dispozitiile art. 62 alin. (2).
Textul de lege criticat este in contradictie cu dispozitiile art. 62 alin. (2) din Constitutie , intrucat, in temeiul sau, organizatiile cetatenilor apartinand minoritatilor nationale care nu intrunesc in alegeri numarul de voturi pentru a fi reprezentate in Parlament pot dobandi mai multe locuri de deputat, in functie de numarul circumscriptiilor electorale aflate in ipoteza reglementata de textul de lege. Or, potrivit art. 62 alin. (2) din Constitutie , aceste organizatii aflate in ipoteza prevazuta de norma constitutionala (aceeasi cu a textului legal criticat) „au dreptul la cate un loc de deputat, in conditiile legii electorale”. „Conditiile legii electorale” la care face trimitere dispozitia citata se refera la reglementarea modului de atribuire a acestui loc si nu poate fi interpretat in sensul ca, prin legea electorala, organizatiile cetatenilor apartinand minoritatilor nationale care nu intrunesc in alegeri numarul de voturi pentru a fi reprezentate in Parlament ar putea dobandi un numar mai mare de locuri de deputat intr-un alt mod decat prin vot „universal, egal, direct, secret si liber exprimat”.
O reprezentare diferita in Parlament in raport cu structura etnica a circumscriptiilor electorale (judetele tarii) – in sensul ca la un numar identic sau apropiat de alegatori, carora, potrivit normei de reprezentare, le revine un numar identic de mandate de parlamentari, va exista, in realitate, un numar diferit de mandate rezultate in mod diferit – direct sau indirect din scrutin – corespunzator structurii etnice a judetelor in cauza, contravine principiilor constitutionale enuntate si, totodata, incalca prevederile art. 4 alin. (1) din Legea fundamentala , potrivit carora „statul are ca fundament unitatea poporului roman.
Curtea constata, totodata, ca dispozitiile alin.(112) al art. 48 din Legea nr. 35/2008 determina o dubla reglementare a situatiei minoritatilor nationale care nu intrunesc in alegeri numarul de voturi pentru a fi reprezentate in Parlament, cata vreme Legea nr. 35/2008 stabileste, in art. 9 alin. (1), ca „(1) Organizatiile cetatenilor apartinand unei minoritati nationale definite potrivit art. 2 pct. 29, legal constituite, care nu au obtinut in alegeri cei putin un mandat de deputat sau de senator au dreptul, potrivit art. 62 alin. (2) din Constitutia Romaniei , republicata, ia un mandat de deputat, daca au obtinut, pe intreaga tara, un numar de voturi egal cu cel putin 10% din numarul mediu de voturi valabil exprimate pe tara pentru alegerea unui deputat”.
Mai mult, textul criticat extinde exceptia prevazuta de Constitutie pentru cetatenii apartinand minoritatilor nationale (definita de Legea nr. 35/2008 , in art. 2 pct. 29, ca fiind „acea etnie care este reprezentata in Consiliul Minoritatilor Nationale) si in ceea ce priveste persoanele de etnie romana, pe care, printr-o sintagma fara niciun suport constitutional, respectiv aceea de „comunitate romaneasca”, le asimileaza, sub acest aspect, minoritatilor nationale.
Or, sintagma „poporul roman” pe care legiuitorul constituant o foloseste atunci cand, in art. 2 alin. (1) stabileste ca „suveranitatea nationala apartine poporului roman”, implica in mod necesar unitatea si unicitatea poporului, fiind incompatibila cu identificarea, in cadrul poporului roman si pe teritoriul Romaniei, a unor structuri bazate pe apartenenta la etnia romana – „comunitati romanesti”, ai caror membri sa beneficieze, in virtutea unui statut asimilat minoritatilor nationale, de drepturi conferite cetatenilor apartinand unei minoritati nationale in considerarea acestei apartenente. O astfel de reglementare incalca si dispozitiile art. 16 alin.(1) din Constitutie , potrivit carora „cetatenii sunt egali in fata legii si a autoritatilor publice, fara privilegii si fara discriminari”.ￂ (par.XII 3.6-3.18)
Pentru toate aceste considerente, Curtea a constatat ca legea criticata incalca, in ansamblul sau, dispozitiile Constitutiei cuprinse in art.1 – Statul roman, art. 2 – Suveranitatea, art. 4 – Unitatea poporului si egalitatea intre cetateni, art. 16 – Egalitatea in drepturi, art. 61 – Rolul si structura (Parlamentului), art.62 – Alegerea Camerelor si art. 147 alin. (4) privind caracterul general obligatoriu al deciziilor Curtii Constitutionale. (par.XIV)”
Traian Igas ramane senator de Arad
Purtatorul de cuvant al BEC, Marian Muhulet a declarat joi ca Traian Igas va fi in continuare senator de Arad, in urma respingerii contestatiei USL Arad. „Algoritmul matematic a fost aplicat corespunzator. Ceea ce se sustine in contestatie nu era corect. Mandatele au fost atribuite conform legii in toata tara, fiecare isi face calculul lui, propriu si personal, si poate sa ajunga la rezultate diferite, dar nu cele oficiale, corect calculate si Biroul Electoral Central garanteaza pentru corectitudinea lor”, a spus Muhulet.
Marian Muhulet a precizat ca in sedinta de joi s-a respins si cererea de renumarare a voturilor. „Nu erau pe motiv de frauda, nu tardiv formulate, dar nu erau insotite de dovezi temeinice”, a completat purtatorul de cuvant al BEC. Contestatia depusa la Biroul Electoral Central de catre USL Arad se referea la faptul ca mandatul lui Traian Igas (ARD) ar fi trebuit sa-i revina lui Dorel Popa (USL).
Cele patru mandate de la Arad au fost castigate de membrii USL-ului: Ioan Cristina si Dorel Caprar la Senat , Mihaita Calimente si Flavius Maduta la Camera Deputatilor. Candidatii ARD care au obtinut mandate sunt Mihai Razvan Ungureanu si Traian Igas la Senat, Claudia Boghicevici si Eusebiu Pistru la Camera Deputatilor.
Tariceanu: „Nu iau in calcul posibilitatea de a deveni Prim Ministru”
Fostul Premier Calin Popescu Tariceanu a transmis, prin intermediul unui comunicat de presa emis de Parlamentul Romaniei joi, ca nu ia in calcul posibilitatea de a deveni Prim-ministru. Liderul liberal subliniaza ca l-a sustinut si il va sustine pe Victor Ponta pentru functia de Premier si cere presei sa nu ii mai vehiculeze numele in ceea ce priveste fomarea noului Cabinet.
„In ultimele zile ca au existat dezbateri publice cu privire la formarea viitorului Cabinet USL iar numele meu a fost vehiculat de unele suporturi media. (…) Regret foarte mult faptul ca in timpul campaniei electorale, dar chiar si dupa 9 decembrie, au existat diferite speculatii,zvonuri si chiar barfe cu privire la intentiile mele politice. Reamintesc faptul ca inca inainte de alegeri am declarat fara echivoc ca nu iau in calcul posibilitatea de a deveni Prim Ministru, chiar daca ar exista o astfel de oferta. De asemenea, am aratat in repetate randuri ca il sustin pe domnul Victor Ponta pentru a ocupa functia de Prim Ministru al Romaniei si am participat la evenimente ale campaniei electorale, in masura in care am fost solicitat. (…) Sper ca aceste acuze si zvonuri nu provin din anturajul actualei conduceri a PNL care ar incearca astfel sa dea o justificare deciziei anuntate in mod repetat de a nu ma nominaliza pentru nici o functie din viitorul Cabinnet USL”, se arata in comunicatul de presa al Grupului Parlamentar PNL.
Perchezitiile DIICOT nu au impiedicat desfasurarea activitatii de la BRD
BRD a informat ca investigatiile facute de DIICOT in privinta creditelor obtinute ilegal, nu afecteaza in vreun fel desfasurarea activitatii din cadrul unitatii.
Intr-un comunicat pe care l-a transmis banca Bursei de Valori Bucuresti, scria ca „BRD-Groupe Societe Generale a luat la cunostiinta in dimineata zilei de 13.12.2012 de solicitarea DIICOT de a efectua perchezitii la sediile a doua unitati bancare din Bucuresti, in cadrul investigatiilor de mai mare amploare ce vizeaza obtinerea in mod ilegal de credite de la mai multe institutii financiare. Potrivit prevederilor legale, banca a asigurat conditiile necesare efectuarii perchezitiilor, conform mandatelor emise de autoritati. In acelasi timp, operatiunile cu clientii bancii au continuat in conditii normale”.
In comunicat se mai arata ca anchetele sunt incepute de cateva luni, insa nu au reusit sa afecteze desfasurarea programului.
Sursele judiciare au informat pentru Mediafax ca joi au inceput 48 de perchezitii in Bucuresti si in alte trei orase, constatand ca acele credite obtinute ilegal au adus un prejudiciu de 85 milioane de euro.
In acest caz sunt implicati Lucian Cojocaru, fost director BRD si actualul director la Volksbank, sefii sucursalelor BRD Unirii si Dorobanti, Marius Locic si fratii Crestin. Pe langa persoanele specificate, ar mai fi implicati si patru notari, unul din ei fiind Paula Rosenberg.
S-a mai precizat si faptul ca acele credite beneficiaza de garantii imobiliare si ca Volksbank Romania a inceput procedurile de executare silita.
Invatatoare Cristiana Anghel, despre cresterea taxelor: Nu cred ca viitorul Guvern le va adopta
Invatatoarea care a facut greva foamei pentru 70 de zile, proaspat aleasa senator de Dolj, nu crede ca noul Guvern va pune in aplicare masurile adoptate de premierul Victor Ponta privind amanarea alocarii a 6% din PIB pentru Educatie, anunta Romania Libera.
„Eu zic sa avem rabdare pana in ianuarie. Dupa ce va fi instalat noul Parlament se va vota un nou Guvern. Nu cred ca viitorul Guvern va adopta aceste masuri. Poate va gasi o modalitate in asa fel incat sa fie bine si pentru invatamant. Parlamentul este mai presus de Guvern. Intr-adevar, trebuie sa luam de la alte bugete pentru ca sa suplinim lipsurile din alte parti. Se va face in asa fel sa fie bine”, a declarat Cristiana Anghel.
Senatoarea a mai adaugat ca nu crede ca Ecaterina Andronescu va mai fi in fruntea Ministerului Educatiei dupa ce se va instala noul Guvern.
Intrebata cum va proceda in cazul in care familia sa politica va vota pentru aprobarea acestor masuri de austeritate, Cristiana Anghel a declarat ca nu va mai face greva foamei pentru ca acum dispune de alte metode.
„Din aceasta pozitie, am alte posibilitati pentru a-mi impune punctul de vedere decat greva foamei”, a spus Anghel.
Invatatoarea a afirmat ca este dispusa chiar sa demisioenze din Senat daca nu va reusi sa-si impuna punctul de vedere.
„Daca ar fi sa-mi incalc principiile meie si sa devin din om neom plec din Senat. Dar nu inainte de a lupta pentru convingerile mele. Doar daca nu se poate face nimic sub nicio forma si nu am nicio sansa imi dau demisia” , a incheiat Cristiana Anghel.
Ilie Sarbu recunoaste ca a „intoxicat” agentia Mediafax
Vicepresedintele PSD, Ilie Sarbu, a recunoscut, miercuri seara la Romania Tv, ca a oferit informatii false jurnalistilor de la agentia de stiri Mediafax, „intoxicand” cu buna stiinta presa.
Discutia din platoul RTV a pornit de la reporterul Liliana Ruse, care i-a citit liderului PSD o stire aparuta pe surse la Mediafax, conform careia UDMR va fi cooptat la guvernare. Sarbu a dat un raspuns socant, spunand ca informatiile de pe Mediafax nu sunt mereu corecte, fiind chiar el sursa unor informatii eronate transmise jurnalistilor.
Va redam mai jos dialogul integral dintre reporter si Ilie Sarbu, preluat de pe EVZ.ro:
„Liliana Ruse: Este vorba despre Mediafax, o agentie foarte serioasa, care nu se arunca aiurea sa dea informatii de genul asta fara sa le verifice…
Ilie Sarbu: Ei, vreti sa va spun eu cate de-astea a dat?! Stiri pe care i le dadeam noi si n-aveau nimic comun cu realitatea…
Liliana Ruse: Adica intoxicati presa, domnule Sarbu? Recunoasteti ca intoxicati presa?
Ilie Sarbu: Era reciproca intoxicarea…
Liliana Ruse: Recunoașteti in direct?! Adică recunoasteti că intoxicati?
Ilie Sarbu: Aaa, nu… Adica spunem ceea ce trebuie sa spunem la un moment dat… Presa o ia ca atare, presa se lasa intoxicata de multe ori…”
Pe pagina Reportervirtual.ro, agentia Mediafax raspunde declaratiilor lui Ilie Sarbu, precizand ca respecta regulile jurnalistice si verifica informatiile primite pe surse. „In ceea ce priveste afirmatia domnului Ilie Sarbu, mentionam ca eventualele informatii furnizate de domnia sa sau orice alt politician sunt verificate, asa cum procedam de obicei, pentru a evita sa devenim victime ale intoxicarilor”, se arata in comunicatul Mediafax.
CNA se adreseaza Comisiilor de Cultura sa analizeze situatia singurului post cultural
Decizia Televiziunii publice de a renunta la licenta TVR Cultural a starnit discutii aprinse, joi, la CNA. O parte dintre membrii Consiliului au acuzat conducerea TVR de „minciuna”, prin faptul ca TVR Cultural si-a suspendat emisia timp de 90 de zile invocand motive tehnice, desi motivele incetarii emisiei, in septembrie, tineau de motive financiare. Mai multi membri CNA s-au declarat in dezacord cu decizia ca TVR Cultural sa dispara definitiv ca post separat, iar Consiliul a decis prin vot sa se adreseze Comisiilor de Cultura din parlament pentru a analiza posibile solutii. CNA a votat, separat, sa ceara TVR sa transmita de urgenta viitoarea grila a TVR 2, care ar urma sa se transforme in TVR 2 Cultural si sa preia misiunea culturala a postului disparut.
CNA urmeaza sa constate incetarea licentei TVR Cultural in sedinta de marti, 18 decembrie.
Rasvan Popescu, presedintele Consiliului, a sugerat ca acest for fie decide prin vot sa retraga, la cerere, licenta TVR Cultural, fie asteapta pana sambata,cand licenta expira automat, fapt care a dus la discutii aprinse in cadrul CNA. Mai multi membri CNA au aratat ca un vot de retragere a licentei ar transfera Consiuliului responsabilitatea “esecului TVR” . Conform promisiunilor TVR, CNA a decis, cu majoritate de voturi sa se adreseze Comisiilor de Cultura pentru a gasi eventuale solutii de continuare a programelor TVR Cultural si, separat, sa ceara Televiziunii publice sa transmita de urgenta grila viitorului TVR 2, ce va include programe preluate de la TVR Cultural.
Conform legii, suspendarea emisiei timp de 90 de zile a unui post este posibila doar din motive tehnice. Mai multi membri CNA, indeosebi Narcisa Iorga, au insistat ca emisia TVR Cultural nu a fost suspendata din motive tehnice, ci din motive financiare. Ei au amintit ca forul audiovizual au cerut in repetate randuri, in ultima perioada, TVR sa nu mai afirme pe canalul TVR Cultural ca acest post si-a suspendat emisia din motive tehnice, iar Narcisa Iorga a acuzat „minciuna” vehiculata de TVR in acest sens.
Vezi ce au spus membrii CNA in legatura cu TVR Cultural:
Valentin Jucan: Dincolo de bunul simt firesc pe care ar trebui sa il aiba un post public de televiziune, art 33 din Constitutie arata ca accesul la cultura este garantat. Mie mi-a atras atentia urmatorul paragraf din scrisoarea… 0.03. Nu stiu cine a redactat foaia, dar sa ii fie rusine. Daca cultura a ajuns sa fie o chestiune de nisa, cu impact mic asupra audientei, sa fie catalogata si pusa ca un document care nu are importanta, in situatia in care oricum televiziunile private din Romania nu fac decat sa terfeleasca notiunile de cultura (…) in aceste conditii vine cineva si spune ca TV Cultural – care era un pilon si pe care oamenii de cultura il vedeau ca un spatiu in care sa se desfasoare cel putin cu decenta – e considerat un canal de nisa…
Mihai Malaimare: Televiziunea, cu exceptia unor functii de conducere, e aceeasi. Televiziunea nationala trebuie iubita indiferent de cine o conduce. (…) Cei care avem cat de cat o tangenta mai mult sau mai putin acreditata cu cultura nu putem sa ne permitem sa laudam postul national cand e condus de unii si sa-l criticam cand e condus de altii. (…) Faptul ca TVR cultural a disparut e o tragedie in limitele ei. (…) Nici macar foarte multi oameni de cultura nu urmareau acest canal. (…) Pe de alta parte, as privi si partea buna, in sensul ca emisiunile culturale s-au diseminat in programele TVR 2
Ioan Onisei: Eram in Camera Deputatilor cand am militat pentru infiintarea unui canal cultural la televiziunea publica. (…) Legea audiovizualului spune ca o licenta poate fi retrasa daca titularul nu poate sa transmita timp de 90 de zile din motive tehnice (…) Chestiunea cu motivele tehnice a fost o minciuna. (…) Eu inteleg din relatia guvernului cu conducerea SRTv ca (…) nu s-a gandit nicio clipa daca si ce sa salveze dintre aceste canale. (…) Televiziunea publica nu se poate aseza decat pe interesul public, iar interesul public este dincolo de orice rating. (…) Asa cum conducerea TVR a incercat si a reusit o cooperare cu Euronews, nu inteleg de ce nu s-au facut aceleasi eforturi cu cel putin doua posturi europene, cum sunt Arte si Mezzo. (…) Eu nu o sa votez niciodata retragerea licentei pentru TVR Cultural si propun sa adresam o scrisoare Comisiilor de Cultura, problema fiind a lor si a Parlamentului Romaniei.
Rasvan Popescu: In cazul in care nu vom retragerea licentei la cererea lor, automat o vom retrage de sambata incolo. De ce sa ne asumam noi acest lucru? Ei ne cer ca orice alt post sa-si restructureze programele. Optiunea CA este de a continua misiunea postului pe un alt canal care are un suport mai bun. Nu putem sa impunem noi TVR sa mentina un canal pe care sustine ca nu mai poate sa-l sustina.
Narcisa Iorga: Ma bucur ca asta vara nu am participat la plenul CNA in care a fost acceptata minciuna TVR legata de motivele tehnice. Ma bucur ca eu nu am acceptat o minciuna. Ati mintit la randul dumneavoastra publicul acceptand TVR sa transmita o minciuna – intreruperea emisiei din motive tehnice. Intreruperea nu este din motive tehnice, ci din motive politice – politice insemnand inclusiv politica editoriala. (…) TVR Cultural este singurul post de nisa care urmareste preocuparile pentru cultura. E obligatoriu ca un post public de televiziune sa pastreze acest canal. Se pot intelege motivele bugetare, in niciun caz motivele tehnice. Dar in acest caz era obligatoriu ca presedintele TVR sa vina sa prezinte modificarea grilelor TVR 2 asa incat sa continue misiunea TVR Cultural.
Mihai Malaimare: Cred ca e bine sa ferim CNA de discursuri cu un anume iz populist. Cred ca propunerea dlui Onisei este acceptabila. Ea ar presupune o aglomerare a preocuparilor multora dintre noi cu privire la Televiziunea publica. (…)
Christian Mititelu: Nu putem eluda o realitate care se vede peste tot si anume ca suntem intr-o criza economica. (…) A fost o greseala a celor care au extins si au facut atatea canale, cu audiente slabe. (…) Nu s-a gandit o misiune pentru acest canal. (…) Acest canal a fost realizat pentru oameni de cultura (…) Un canal cultural trebuie sa se adreseze unui public cat mai larg. (…) Nu s-a facut acest lucru. (…) TVR re o sansa acum ca pe un canal cu un public mai larg sa faca emisiuni care sa contribuie la popularitatea acelui canal. Daca o vor face ca la TVR Cultural, nu vor face decat sa traga in jos TVR 2.
Ioan Onisei: Propunerea mea este sa informam Comisiile de Cultura in legatura cu CNA. Sambata TVR trebuie sa-si depuna licenta. Eu nu sunt de acord cu retragerea licentei la cerere. Pana la urma, tot ceea ce vedem este sacrificarea TVR Cultural.
Narcisa Iorga: Motivul intreruperii emisiei nu era tehnic, era financiar. TVR daca era de buna credinta ar fi venit la CNA sa spuna ca licenta TVR cultural se modifica astfel, devine cu preponderenta cultural. Era altceva.
Mircea Deaca: Daca retragem licenta, noi, CNA, suntem partasi la un esec.
Christina Trepcea: Propun sa ne transmita de urgenta un proiect de reorganizare a grilei si sa ne pronuntam dupa.
TVR a anuntat, luni, ca a informat CNA in lagatura cu decizia de a renunta la licenta de emisie a TVR Cultural, la zece ani de la lansarea postului, din cauza situatiei financiare a institutiei. In documentul transmis Consiliului, presedintele-director general Claudiu Saftoiu arata, intre altele, ca „in acest moment, mentinerea unui canal TV de nisa, cu un impact mic asupra audientei – de ordinul 0,03 rating – ar fi nejustificat, atat financiar, cat si ca interes al telespectatorilor Tocmai de aceea, SRTv a luat decizia strategica de a valorifica continutul si mesajul cultural al pe canalul TVR 2”. TVR arata in cerere ca urmeaza sa informeze CNA in legatura cu modificarile ce vor fi facute in grila viitorului post TVR 2, ce va fi transformat in TVR 2 Cultural si care va include programe culturale, titreaza Hotnews.
Constantin Nita la RFI: Ministerul Finantelor nu trebuie sa ajunga la PNL ci la partidul care da premierul
Vicepresedintele PSD Constantin Nita, spune la RFI, ca Ministerul de Finante din viitorul Guvern USL nu trebuie sa fie al PNL, ci al partidului care a dat premierul,adaugand ca acest minister reprezinta “mana dreapta a oricarui prim-ministru”. Social-democratul a mai adaugat ca e nevoie de un ministru “pragmatic si cu viziune”,care sa nu se limiteze la o “activitate strict contabila”.
Declaratia liderului PSD de la Brasov apare in contextul in care PNL a revendicat public ministerul Finantelor, prin vocea lui Crin Antonescu. De asemenea, exista discutii contradictorii intre PSD si PNL privind cooptarea UDMR-ului la guvernare.
Intrebat daca ar fi de acord ca Ministerul de Finante sa fie al PNL, Constantin Nita a raspuns: „Nu, pentru ca dupa opinia mea, Ministerul de Finante reprezinta mana dreapta a oricarui premier. Ministerul de Finante trebuie sa fie de regula al celui care reprezinta partidul de guvernamant sau cel care are primul-ministru. Asta este o chestiune la care eu tin foarte mult”.
Constantin Nita: „Primul-ministru trebuie sa-si implementeze un anumit program si de regula, el trebuie sa aiba intotdeauna, zi si noapte, un ministru de Finante care sa-i dea solutiile necesare de implementare a unor proiecte si programe. Este nevoie de un ministru de Finante pragmatic si cu viziune, care sa nu se limiteze la o activitate strict contabila”.
Declaratia lui Constatin Nita apare in contextul in care PNL a revendicat public ministerul Finantelor prin vocea liderului partidului Crin Antonescu, titreaza Hotnews.
7 directori de banci anchetati pentru o alta frauda de 85 de milioane de euro
Procurorii DIICOTau efectuat joi dimineata circa 50 de perchezitii in mai multe localitati din tara, actiunea vizand destructurarea unui grup infractional organizat, constituit din 58 de persoane printre care 7 directori generali sau comerciali ai unor banci, se arata intr-un comunicat al institutiei. Potrivit comunicatului, acestia obtineau sau inlesneau obtinerea de credite ilegale, acordate in baza unor acte false.
„DIICOT a anuntat azi, printr-un comunicat de presa ca ancheteaza un grup infractional organizat, suspectat de fraude bancare, valoarea totala a prejudiciului fiind estimat la 85 de milioane de euro.
Postul TV Money.ro vehiculeaza numele Volksbank ca banca prejudiciata. Tinem sa precizam ca, in acest dosar, Volksbank a sesizat autoritatile, inca din mai 2010, in cazul unor dosare de credit in care s-au utilizat documente falsificate. Expunerea totala pe client si firmele afiliate, este insa de circa 8 milioane de euro, mult sub cele 85 de milioane anuntate de DIICOT. Creditele beneficiaza de garantii imobiliare. In acest caz, dupa identificarea fraudei, pe langa sesizarea autoritatilor, Volksbank Romania a demarat procedurile de executare silita. Creditele au fost de asemenea provizionate corespunzator, dat fiind ca acest caz dateaza din 2010”, se arata intr-un comunicat al institutiei de credit mentionate mai sus.
Nasul – 12 decembrie 2012
[jwplayer config=”600×394″ mediaid=”27460″]
Guvernul Antena 3
Avand in vedere ca moderatorul de la Antena 3, Neil Schnecker a fost propus miercuri sef la CFR, sugeram ca sa nu mai pierdem timpul cu negocieri si alte consultari si sa numim un guvern format exclusiv din combatantii de la televiziunile lui Felix, mai ales ca Antena 3 a devenit un patrid politic.Asadar, propunerile
Mihai Gadea, la Culte
Victor Ciutacu, la Ministerul Privatizarii a ce-a mai ramas
Bogdan Chirieac, Ministerul Comunicatiilor sau la STS
Adrian Ursu, la Ministerul Padurilor
Mircea Badea, la Posta
Dana Grecu, Procuror General si sef la DNA
Razvan Dumitrescu, Protectia Copilului
Radu Tudor, Interne, Aparare si toate serviciile secrete
Mugur Ciuvica, Sanatate mintala
Oana Stancu, la garderoba
si cu voia dumneavoastra ultimul pe lista,
Dan Voiculescu (Felix) – prim-mistru si interimar la CNSAS
