Premierul Ungureanu a iesit suparat din sedinta coalitiei si a cerut ministrilor Justitiei si Finantelor, aflati la discutii, sa paraseasca si ei sala, intrucat unii lideri partidelor de la putere au spus ca vor veni la vot in Parlament doar daca Guvernul decide anumite alocari bugetare, informeaza Mediafax.

“Premierul aproape ca a trantit usa salii in care avea loc, astazi, sedinta coalitiei si a spus ca nu raspunde la presiuni. «Nu mai discut in contextul acesta. Faceti presiuni prea mari», a zis aproape textual Ungureanu. El le-a cerut sa iasa din sala si ministrilor Justitiei, Catalin Predoiu, si Finantelor, Bogdan Dragoi, prezenti si ei la discutii”, au precizat surse politice, pentru Mediafax.

Potrivit jurnalistilor, premierul a fost deranjat, in special, de atitudinea unora dintre liderii PDL, care ar fi conditionat prezenta la vot, in Parlament, pentru sustinerea initiativelor legislative ale Guvernului de solicitarea ca seful Executivului sa aloce  fonduri bugetare suplimentare. Ungureanu le-a spus acestora ca nu pot fi indeplinite aceste solicitari, insa liderii coalitiei ar fi replicat ca „pe vremea fostului Guvern se putea”. Potrivit surselor politice, lista cu solicitari cuprinde in special alocari pentru localitatile aflate in circumscriptiile electorale in care au fost alesi deputatii si senatorii partidelor aflate la putere.

„Nu este vorba de sume foarte mari, ci de hotarari de guvern cu sume mici, gen bani pentru biserici. Un interes mai mare s-a aratat pentru circumscriptiile parlamentarilor, pentru alegerile generale, decat pentru primarii angajati in alegeri locale”, au afirmat sursele politice, pentru agentia Mediafax.

Avocatul lui Mihail Boldea, George Moloman, a declarat, astazi, ca a vorbit cu parlamentarul urmarit de Interpol, acesta spunandu-i ca o va reveni in tara “maine sau poimaine”, imediat ce va rezolva problemele cu biletele de avion si cu actele.

„Boldea chiar isi doreste sa vina in tara, dar momentan este blocat cu biletele de avion”, a declarat avocatul Moloman, pentru Mediafax.

Aparatorul parlamentarului a explicat faptul ca “nu este atat de usor sa ajungi in Romania din Kenya”, intrucat trebuie sa faca numeroase escale. Acesta a mai spus ca, inca de la prima discutie cu politicianul, l-a sfatuit sa revina cat mai repede in tara, deoarece prezenta lui este necesara pentru desfasurarea procesului.

George Moloman a raspuns si la intrebarile jurnalistilor legate de strategia de aparare a clientului sau, mentionand ca nu poate da detalii, pentru ca nu are acordul lui Boldea.

Uniunea Social Liberala cere puterii formarea unui grup de lucru Putere-Opozitie pentru elaborarea cat mai rapid a unei noi legi electorale prin care sa se evite ca in Parlament sa mai existe „alti Boldea”, informeaza Mediafax.

Victor Ponta a declarat, astazi, la sfarsitul sedintei USL, ca aceasta initiativa a fost demarata in urma cazului Boldea, dar si al altor parlamentari condamnati, care au drept de vot in Parlament si care se muta de la un partid politic la altul, fara a-si pierde mandatul. Liderul PSD a mentionat ca acest grup de lucru ar urma sa fie asemanator celui din 2007- 2008, urmand sa stabileasca modul in care se desemneaza candidatii in Senat si Camera Deputatilor. Ponta a mai spus ca USL va trimite reprezentanti si va face propuneri de modificare a Legii electorale, in cazul in care se va infiinta acest grup de lucru.

” Trebuie sa modificam rapid Legea electorala in asa fel incat sa existe o responsabilitate clara, un mod de selectie al partidelor, dreptul alegatorilor de a-i trimite in Parlament pe cei pe care ii voteaza, pentru ca alegatorii din colegiul domnului Boldea nu l-au votat pe Boldea, l-au votat pe candidatul PSD si totusi in Parlament a ajuns Boldea”, a declarat Ponta.

Potrivit Mediafax, liderul PSD a amintit ca din iunie 2011 exista o propunere legislativa, semnata de cei doi copresedinti ai USL, in care se propune scrutin majoritar uninominal intr-un singur tur, reducerea numarului de parlamentari si pierderea mandatului de catre parlamentarii care parasesc formatiunea politica ce i-au propus in alegeri.

Secretarul general al PDL Ioan Oltean a declarat, astazi, ca nu este implicat in dosarul spagii de 1,8 milioane de euro, in care sunt cercetati fostul secretar de stat Ioan Andreica si presedintele Consiliului Judetean Bistrita, Liviu Rusu. Oltean cere DNA sa faca public daca este implicat in dosarul spagii, afirmand ca este vorba de un atac politic la adresa imaginii sale, care vine din interiorul sau din exteriorul PDL, informeaza Mediafax. Secretarul general al PDL a mai afirmat ca nu are nimic pe constiinta, acuzand faptul ca unele televiziuni, care „se dau obiective” doresc sa ii afecteze imaginea.

„Inculpatilor Sabau Ioan Claudiu si Istrate Ion le revenea sarcina identificarii unor potentiali ofertanti si a capacitarii numitilor Andreica Ioan – la data respectiva secretar de stat, sau a lui Ioan Oltean – deputat”, se arata in referatul procurorilor, prezentat la Romania Tv. Secretarul general al PDL este cercetat separat de restul numelor care apar in dosarul spagii si nu are calitatea de invinuit, insa exista mai multe interceptari, dar si implicari indirecte ale deputatului in acest dosar de coruptie.

Consilierul prezidential Iulian Chifu descrie situatia creata de numirea lui Dmitri Rogozin ca “trimis special al Federatiei Ruse pentru Transmistria”, apreciind ca tara noastra ar trebui sa revina la “agenda de securitate” in zona. Ziarul “Adevarul” ne prezinta o analiza a consilierului prezidential pentru afaceri strategice, securitate si politica externa, ce semnaleaza faptul ca securitatea in Estul Europei, incluzand spatiul ex-sovietic, trebuie sa redeviana o prioritate a politicii externe a Romaniei, ca si a Uniunii Europene.

Iulian Chifu este de parere ca numirea lui Dmitri Rogozin in postura de „trimis special pentru Transnistria” si sef al partii ruse in Comitetul de cooperare interministeriala Federatia Rusa – Republica Moldova, dar si cu pastrarea functiei de vicepremier pentru industria militara si agenda critica in privinta scutului antiracheta, reprezinta

o trezire brusca si revenirea la realitatea strategica si agenda fundamentala de securitate. Rogozin este considerat un diplomat belic

Consilierul prezidential mentioneaza ca este timpul ca Romania sa depaseasca pozitia defensiva, si sa isi prezinte clar si raspincat interesele si legitimitatea abordarii temelor de securitate la Rasarit. „Trebuie sa revenim la legaturile euroatlantice si la agenda de securitate, ce presupune identificarea de resurse comune suplimentare gestionate eficient – se apropie doar Summitul NATO de la Chicago; trebuie sa amplificam o formula diplomatica de reafirmare a intereselor strategice ale Romaniei in context aliat, al reuniunilor europene si al parteneriatelor strategice, pentru a antrena si coagula resursele pe tema redesenatei mize de pe Nistru; trebuie sa catalizam propriile resurse pentru capabilitatile de aparare si pentru a prelua semnalul nevoii ridicarii subiectului nistrean, al evolutiilor la vecinatatea estica, la un nivel politic si simbolic mult superior, cu resurse aferente, in format bipartizan sau nonpartizan, pentru ca subiectul se afla sub imperiul interesului national”, a afirmat Iulian Chifu pentru “Adevarul”.

Dmitri Rogozin este un politician de orientare nationalista, fost ambasador al Rusiei la NATO in perioada 2008-2011. La finalul anului trecut, el a fost numit in functia de vicepremier insarcinat cu complexul militaro-industrial rus. In februarie, presedintele Medvedev i-a mai incredintat o sarcina, aceea de a conduce negocierile Moscovei cu NATO privind scutul antiracheta.

 Directorul Serviciului Roman de Informatii, George Maior, atrage atentia politicienilor ca nu trebuie sa ii atraga pe ofiterii SRI in lupta politica din acest an. Intr-un interviu acordat ziarului “Evenimentul Zilei”, Maior explica faptul ca politicul va fi interesat mereu de acest Serviciu, intrucat informatia inseamna putere.

“Cred ca SRI a dovedit ca neutralitatea si independenta politica sunt valori fundamentale ale organizatiei. O organizatie care nu tine seama de aceste valori se deprofesionalizeaza, isi pierde din capacitatea de a oferi informatie corecta. Avem exemple din istoria de dinainte de 1989, dar chiar si dupa Revolutie, cand absenta acestor valori a afectat serios capacitatea serviciului de informatii. Noi atragem atentia pentru ca mai ales in an electoral, dezbaterea devine mai intensa, mai ales in ceea ce priveste rolul SRI. Este si un mesaj catre sfera exterioara Serviciului”, a explicat directorul SRI.

Maior mentioneaza faptul ca, politicienii au fost atrasi de “depozitul de informatii, de cunoastere al statului”, inca din primii ani de democratie. “Intodeauna s-a intamplat asa in ultimii 22 de ani, pentru ca aici, la SRI, se gaseste depozitul de informatii, de cunoastere al satului. Si este normal sa existe acest interes, in conditiile in care informatia este privita ca un factor de putere. Noi, in schimb, avem deja sistemul imunitar pus la punct astfel incat sa rezistam in orice conditii”, a afirmat Maior.

Seful SRI a vorbit si despre posibilitatea extradarii lui Omar Hayssam din Siria.

“Ratificarea tratatului intre Romania si Siria este blocata la nivelul Parlamentului, Comisia de Politica Externa. Fara el, Omar Hayssam nu va fi adus in fata Justitiei!

Ratificarea unui asemenea document nu ar fi vazuta de partenerii nostri ca o incalcare a embargoului diplomatic. Nu vreau sa speculez, dar pur si simplu ar ajuta mult demersurile noastre de extradare a lui Omar Hayssam, ratificarea acestui tratat”, a declarat George Maior, pentru EVZ.

O nava de pescuit japoneza, dusa de ape in timpul tsunami-ului din Japonia, din martie anul trecut, a fost descoperita langa coasta de vest a Canadei.

Potrivit jurnalistilor BBC, vasul de 45 de metri lungime a fost descoperit de un avion ce patrula deasupra apelor de langa British Columbia, plutind la circa 275 de km de insulele Haida Gwaii. Nava de pescuit a parcurs peste 7.500 de kilometri, fara carmaci, din Japonia pana in Canada.

Pescadorul face parte din cele cinci milioane de tone de resturi ce au ajuns in ocean in martie 2011, Paza de Coasta a Japoniei identificand proprietarul vasului. Catastrofa ce a lovit Japonia, anul trecut, a generat peste 25 de milioane de tone de deseuri, ducand in Pacific masini, case, dar si nave asemenea celei gasite in apele canadiene. Nava japoneza este monitorizata atent de ministerul transporturilor in Canada pentru a nu exista pericole de poluare.

Presedintele Traian Basescu a vorbit, duminica, despre premisele sub care urmeaza sa se desfasoare Summitul privind securitatea nucleara de la Seul.

Presedintele a precizat ca Summitul este o initiativa din 2009 a presedintelui Obama, sustinuta de o rezolutie ONU si reprezinta raspunsurile actuale la securitatea si pacea mondiala, amenintate in prezent de riscuri nucleare, militare si civile. La summitul de la Seul vor participa 56 de delegatii nationale, globale sau regionale, iar principalele teme care vor fi supuse dezbaterii sunt legate de situatia internationala privind securitatea nucleara.
Presedintele a mai spus ca Summitul va avea ca tematica “amenintari si capacitati ale statelor pentru prevenirea riscurilor nucleare” si ca unul dintre obiective este si analizarea progreselor inregistrate de la prima reuniune de acest gen, din 2010, pana la cea de azi.
Premisele sub care se desfasoara acest Summitul sunt mentinerea la un nivel ridicat al arsenalelor nucleare, cresterea riscurilor generate de amenintarile nucleare , precum Coreea de Nord, Iran. La summit se va vorbi si despre nerealizarea conditiilor de intrare in vigoare a tratatului de interzicere totala a armamentelor nucleare si despre faptul ca pe teritoriul a 25 de state se afla cateva mii de tone de reziduuri nucleare inalt radioactive. Aceste reziduuri, care pot fi utilizate la crearea armelor nucleare, sunt gestionate in multe state de firme private, ceea ce creste riscul ca acestea sa ajunga in mana teroristilor.
Obiectivele Summitului de la Seul se refera la realizarea de progrese tangibile ale statelor fata de 2010. “Nimeni nu va fi multumit daca nu vor exista progrese tangibile. Un alt obiectiv este promovarea de noi masuri concrete pentru cresterea securitatii nucleare. In UE se fac teste de stres pentru toate reactoarele nucleare de pe teritoriul Uniunii, inclusiv la reactoarele de la Cernavoda. Probabil ca atata timp cat marele dezastru nuclear a fost legat de Cernobil, toti am spus este o chestiune de tehnologie, dar iata ca a aparut dezastrul echivalent de la Fukushima, ceea ce ne arata ca nimeni nu este scutit de dezastre atata timp cat nu se vor impune niste standarde tehnice si de securitate extrem de ridicate”, a spus Presedintele Traian Basescu.
Seful statului a precizat ca un alt obiectiv este redobandirea increderii cetatenilor in energia nucleara, care nu poate fi recastigat decat daca statele informeaza oamenii cu privire la eficienta si securitatea reactoarelor lor.
Pe agenda Summitului se mai afla obiective precum convenirea unor modalitati de abordare a amenintarilor nucleare. “Trebuie sa avem grija ca reziduurile nucleare sa nu ajunga pe mana unor grupari teroriste care sa-si dezvolte armament nuclear si sa prevenim transferul ilicit de materiale nucleare. (…) Pentru noi este extrem de important acest Summit, in primul rand pentru a aparticipa la dezvoltarile ulterioare cu contributiile noastre, in al doilea rand pentru a ne promova punctele de vedere la cel mai inalt grad. (…) La Summit din UE participa 15 state din care si Romania. Romania face parte din clubul celor 32 de state care detin intregul proces al combustibilului”, a declarat Presedintele.

Potrivit unui Comunicat dat publicitatii de Administratia Prezidentiala, la Summitul de la Seul vor fi reprezentate peste 50 de state si patru organizatii internationale – ONU, AIEA, UE si INTERPOL.

“Lucrarile Summitului vor fi impartite in trei sesiuni de lucru dedicate evaluarii progreselor inregistrate dupa prima editie a Summitului privind Securitatea Nucleara (Washington, 2010), examinarii politicilor nationale in materie si convenirii asupra unei agende de cooperare internationala, respectiv abordarii legaturii dintre securitatea nucleara si siguranta nucleara, ca urmare a accidentului produs in 2011 la centrala nucleara de la Fukushima”, se mai precizeaza in comunicatul oficial.

Fratele teroristului de la Toulouse a comparut, duminica, in fata unui judecator fiind acuzat de complicitate la asasinate si asocierea in vederea pregatirii actelor de terorism. Abdelkader Merah , in varsta de 29 de ani, mai este suspectat ca a furat scuterul care a fost folosit de fratele sau in asasinatele de la Toulouse si Montauban, anunta presa franceza.

“Investigatiile de care se ocupa serviciul de politie au permis stabilirea impotriva lui Abdelkader Merah a unor indicii serioase sau concordante care fac plauzibila participarea sa in calitate de complice la comiterea crimelor legate de acte de terorism”, sustin oficialii Parchetului francez, citati de mass media.

Judecatorul de instructie trebuie sa decida in privinta inculparii si a punerii lui Abdelkader Merah in detentie provizorie.

Pe de alta parte, autoritatile franceze au dat publicitatii primele imagini din apartamentul in care a fost ucis Mohamed Merah. Potrivit oficialilor, ucigasul de la Toulouse nu putea fi prins in viata deoarece apartamentul, in care acesta se refugiase , era dispus ca un labirint, iar in urma asediului, care a durat 36 de ore, au fost descoperite zeci de urme de gloante in tavan si in pereti.

Autopsia a relevat faptul ca Mohammed Merah a suferit cel putin 20 de rani din cauza gloantelor, dar numai doua dintre acestea i-au cauzat moartea.

Reprezentantul Romaniei la FMI, Mihai Tanasescu, va prelua functia de vicepresedinte al Bancii Europene de Investitii. Potrivit jurnalistilor de la Mediafax, Tanasescu va coordona activitatea bancii in Grecia, Cipru, Danemarca, Irlanda, statele ACP (Africa, Caraibe si Pacific) si Africa de Sud. Informatia nu a fost confirmata, pana in prezent, oficialii romani contactati de Mediafax refuzand sa dea explicatii legate de acest subiect. BEI este o institutie europeana creata in 1958, prin Tratatul de la Roma, avand ca actionari cele 27 de state membre UE. Institutia este cea mai mare banca internationala nesuverana atat din punct de vedere al finantarilor acordate, cat si al emisiunilor pe pietele de capital.

Mihai Tanasescu a activat in ministerul Finantelor incepand cu anul 1990, ca director general al mai multor departamente. In 1997, acesta este numit reprezentantul Romaniei la Banca Mondiala, iar intre anii 2000- 2004 ocupa functia de ministru al Finantelor Publice. Tanasescu a fost decorat Cavaler al Legiunii de Onoare in grad de Comandor de catre presedintele Frantei in 2002 si, in acelasi an, primeste Steaua Romaniei in grad de cavaler, conferita de presedintele Romaniei. Acesta este unul dintre cei trei romani care fac parte din Comisia Trilaterala, una dintre cele mai influente organizatii din lume.