Ministrul de interne, Gabriel Berca, a declarat ca la nivelul ministerului sunt 52 de persoane cu probleme care detin arme letale.
„Avem vreo 52 de cazuri cu semne de intrebare. in momentul in care vom avea toate aceste date, vom vedea cati astfel de oameni, potentiali infractori sau potentiali oameni care pot sa le creeze probleme cetatenilor, avem si vom vedea ce vom face. Avem deocamdată 52 de oameni, nu care au un comportament deviant, ci care au avut probleme de natura psihologica si care in acest moment sunt in analiza Directiei medicale, si pentru care vom lua masurile de urgenta”, a precizat ministrul Gabriel Berca, prezent duminica la emisiunea “Dupa 20 de ani”, la PRO TV.
Controlul in MAI a fost dispus dupa tragicul eveniment de la coaforul din Dorobanti, cand Gheorghe Vladan, un angajat din sursa externa al ministerului, a ucis doua persoane si a ranit alte sase.
Ministrul a mai adaugat ca angajatilor asupra carora planeaza suspiciuni le-au fost retrase armele si ca verificarile sunt permanente.
„Aceste evenimente tragice arunca o anatema pe tot corpul politienesc. Nu este in regula lucrul acesta. Sunt oameni care in fiecare zi, in strada, isi fac datoria si ei sunt multi. Or, din acest punct de vedere, cred că eu, ca ministru, trebuie sa dau un semnal foarte serios de sprijin catre cei care merita, adică spre cei care isi fac datoria. Mai departe masurile vor fi dure pentru cei care, din interiorul sistemului, aduc atingere ministerului”, a mai spus Berca.
G. Berca: In MAI, 52 de persoane cu probleme care detin arme letale
Jaf organizat în privatizările din Neptun – Olimp
O vizită în extrasezon prin Neptun și Olimp, departe de agitația orașului, te poate face să te întrebi dacă nu cumva cineva a adunat aici toate hotelurile dărăpănate și insalubre, cu aspect de cămin studențesc, și toate restaurantele scorojite de tencuială, înecate în igrasie și rugină, rămase din vremea comunismului. O parte din relicvele stațiunilor aparțin chiar Ministerului Dezvoltării Regionale și Turismului (MDRT) sau sînt rezultatul privatizărilor dezastruoase ale fostului Minister al Turismului, făcute sub bagheta lui Dan Matei Aghaton.
În 2010, MDRT s-a interesat de soarta privatizărilor din Neptun-Olimp iar corpul de control al ministrului Elena Udrea a ajuns la o concluzie clară: pînă la data efectuării controlului nu a fost inclus în circuitul turistic nici un obiectiv asumat prin angajamente și programe investiționale în urma privatizărilor. Concluzia a fost însoțită de propunerea de trimitere a raportului de control către DNA. Elena Udrea nu a dat curs sesizării și s-a mulțumit să constate neregulile operate de societățile care urmau să scoată la lumină turismul din Neptun-Olimp. Pentru că, parte din ele, aparțin unor apropiați ai PDL sau unor apropiați familiei Udrea-Cocoș ori unor afaceriști cu vechi ștate în afacerile cu statul.
Raportul de control al MDRT: privatizări dezastroase la Neptun Olimp
În 2002, SC Neptun Olimp SA, societatea care gestiona activele statului din stațiune, s-a asociat cu firme private în 25 de societăți mixte, cu scopul declarat de a reabilita o serie de hoteluri și restaurante, ba chiar cu scopul de a construi unele noi. În acest sens, SC Neptun Olimp SA și-a pus la bătaie activele, urmînd ca privații să facă investițiile necesare. Privatizările s-au făcut la mica înțelegere, fără concurență și fără vreo licitație. Cît privește societățile alese, ele fie aveau obiect de activitate total paralel turismului, fie înregistrau pierderi ori erau pe post de paravan, pentru că ulterior și-au cedat acțiunile altor parteneri. Mai mult, privații au devenit direct acționari majoritari în societățile mixte, asta în baza unor programe investiționale, adică în baza unor promisiuni și nu a unor investiții propriu-zise. De altfel, în contractele de privatizare nu au fost prinse dispoziții cu caracter obligatoriu privind investițiile, acestea putînd fi ocolite prin acte adiționale.
În baza rezultatelor dezastruoase înregistrare de societățile mixte, care n-au adus și nu aveau să aducă vreodată dividende, conducerea SC Neptun-Olimp SA a decis să-și cesioneze acțiunile. La data controlului, SC Nepun-Olimp mai era acționar în doar patru societăți. Conform raportului de control, cesionarea acțiunilor s-a făcut la jumătate din prețul stabilit de evaluator, iar valoarea terenurilor, care crescuse de 3-4 ori de la data constituirii societăților mixte și pînă la data cesionării lor, nu s-a reflectat în veniturile cuvenite SC Neptun-Olimp SA.
Conducerea SC Neptun-Olimp SA putea evita acestă situație folosindu-se de o clauză din contractele de privatizare, care stipula faptul că societățile mixte puteau fi desființate de drept, fără a mai fi nevoie de intervenția unei instanțe, sumele investite de privați urmînd a reveni SC Neptun-Olimp. Societatea nu a făcut însă uz de această prevedere, preferînd să cesioneze la prețuri mult subevaluate acțiunile. Ulterior cesionării, o parte a societăților mixte s-au și evaporat de la Registrul Comerțului, fie prin dizolvare, fie prin fuziune cu alte societăți.
Pe scurt, rezultatul acestor privatizări a fost atît diminuarea patrimoniului SC Neptun-Olimp cît și scoaterea din circuitul turistic a mai mutor active, care fie au devenit proprietăți private, fie au fost lăsate în paragină, pe post de sperietori de turiști.
Elena Udrea a îngropat raportul de control departe de ochii DNA
Corpul de control al ministrului Dezvoltării a propus ca raportul întocmit în cazul privatizărilor de la SC Neptun-Olimp să fie trimis la DNA, în vederea efectuării verificărilor necesare, pentru a se constata dacă sînt sau nu întrunite elementele constitutive ale unor infracțiuni. Elena Udrea nu a dat însă curs acestei solicitări. Nici măsurile dispuse de corpul de control pentru a fi luate la nivelul MDRT nu au avut mare succes în fața ministrului și nici a conducerii SC Neptun Olimp SA. În raport s-a propus dizolvarea celor patru societăți în care Neptun Olimp mai deține acțiuni, în vederea recuperării integrale a capitalului aportat. Este vorba de societățile: SC Flamingo Estival 2002, SC Crama Murfatlar Neptun, SC Holiday Club Neptun și SC Transter SA. Consiliul de Administrație al SC Neptun Olimp nu a ținut cont de acestă măsură, ba din contră, a decis să-și cesioneze acțiunile. Acest front comun împotriva raportului de control, format între consiliului de adminsitrație și Elena Udrea, are mai multe puncte comune: primul ar fi prezența în consiliul de administrație a Anei Maria Topoliceanu, fost director al Companiei Naționale de Investiții, o apropiată a Elenei Udrea, cu care a împărțit nenumărate scandaluri de presă, iar al doilea liant este un alt personaj de încredere al fostului ministru, secretarul general al MDRT, Gheorghe Nastasia, care reprezintă MDRT în adunarea generală a acționarilor.
Pe lîngă sarcina de a recupera activele din cele patru societăți, CA-ul de la Neptun Olimp avea și o serie de restanțe în fața corpului de control. Este vorba de lipsa unor procese verbale de constatare a realizării investițiilor în cazul unor societăți mixte și lipsa de interes în privința lucrărilor pe care foștii parteneri ar fi trebuit să le realizeze.
Anchetat în “dosarul Flota”, responsabil de naufragiul campingului din Olimp
Campingul din Olimp se află în proprietatea SC Holiday Club Olimp. În loc să reabiliteze campingul, societatea a demontat și vîndut căsuțele de lemn, neconstruind nimic în loc. De altfel, campingul a fost închis încă din 2004, nemaiavînd autorizație de funcționare. SC Holiday Club Olimp are acționar unic SRL-ul Vertuti CON T.T.V, deținut la rîndul său de omul de afaceri Gheorghe Veriotti. Acesta a fost coleg cu președintele Traian Băsescu în “dosarul Flota”, fiind anchetat din postura de administrator al SC Corona Shipping pentru achiziția a patru nave.
Starea deplorabilă a campingului a atras atenția Consiliului Local Mangalia. Anul trecut, consilierii au impus și fixat “taxa de paragină” pentru a convinge proprietarii de dărăpănături de pe litoral să ia măsuri. Primarul de atunci, Mihai Claudiu Tusac, decara presei că taxa de paragină pentru societatea Holiday Club Olimp se ridică la 550 000 RON pe an : “E un dezastru total (….) aici poate să te muște nu numai cîinele, ci și șarpele, crocodilul… eu știu ce mai au ăștia pe aici ?“. Conform presei locale, în ajutorul lui Veriotti și a altor posesori de paragini a sărit prefectul Claudiu Palaz, care a contestat în instanță hotărîrile Consiliului Local privind taxa de paragină, dat fiind faptul că Veriotti se numără printre oamenii de casă ai prefectului și ai deputatul PDL Zanfir Iorguș.
Liderii de la FC Dinamo au retrogradat Satul de Vacanță din Neptun în grupa ruine
Satul de vacanță din Neptun a rămas în aceeași paragină ca și campingul din Olimp. Responsabilă pentru rezultatele dezastruoase este societatea Holiday Club Neptun, în acționariatul căreia se regăsesc liderii de la FC Dinamo, Cristi Borcea și președintele clubului, Dragoș Săvulescu, dar și Geta Săvulescu, implicată în dosarul DNA privind retrocedările lui Radu Mazăre. În același dosar este implicat și Cristi Borcea. Amintim faptul că SC Holiday Club Neptun este una din cele patru societăți în care SC Neptun-Olimp SA încă deține acțiuni. În ciuda măsurilor dispuse de corpul de control al MDRT, care a cerut expres în raportul de control dizolvarea societăților, în vederea recuperării integrale a capitalului, consiliul de administrație al SC Neptun-Olimp a hotărît cesionarea acțiunilor pe care le deține în cazul SC Holiday Club Neptun.
Brigada Bittner-Cocoș, un serial infinit de afaceri cu statul
Restaurantul Marea Neagră din Neptun, care găzduia în vremurile sale bune filmările comediei “B.D. la munte și la mare” a ajuns o grămadă de moloz, cărămizi și gunoi, toate în proprietatea firmei Afrodita Estival. Societatea a fost fondată prin asocierea Neptun – Olimp cu SC Anfrance Impex, ce avea ca obiect de activitate producția în domeniul alimentar. SC Anfrance Impex este deținută de Alexandru Bittner, Serghei Bărbulescu și Ion Petre, apropiați și parteneri de afaceri cu o lungă serie de politicieni influenți, printre care și familia Udrea-Cocoș.
Restaurantul a ajuns în proprietatea SC Afrotida Estival în urma unui schimb de active cu o altă societate mixtă a SC Neptun Olimp, SC Marea Neagră Estival. Aceasta din urmă a fost lichidată, ca o consecință a incapacității financiare a partenerului de privatizare, SC Olimp Comex, firmă care deținea acțiuni în cadrul SC Marea Neagră Estival.
SC Olimp Comex este deținută de Mircea Apostol și Radu Daniel Apostol, personaje din anturajul lui Bittner și Adrian Năstase. De altfel, Mircea și Radu Apostol au fost acționari și în Afrodita Estival. După ce a reușit renovarea activului Bufet Gloria, care a servit drept punct de lucru pentru una din firmele lui Nuredin Beinur, SC Olimp Comex s-a retras din societate, obligînd SC Neptun Olimp SA să-i restituie suma de 2.425.000 RON.
Frații Micula au făcut piscină din centrale termice
SC Transter este una din societățile la care SC Neptun Olimp încă deține acțiuni, mai exact un procent de 20%. Restul acțiunilor este împărțit între două societăți ale fraților Micula, SC European Drinks și SC Contexin. Investițiile pe care le viza contractul de asociere în SC Transter au fost centralele termice “Miorița” și “Covasna”, avînd ca obiect de activitate producerea și distribuirea apei calde și a energiei termice. Conform raportului de control, obiectul investițiilor a fost schimbat prin act adițional, devenind peste noapte investiții într-o piscină și două autocamioane Volvo. Cele două autocamioane au fost aduse ca aport la patrimoniul societății mixte Transter de către European Drinks, fiind achiziționate de la SC Transilvania General Import Export, acționar la rîndul său în cadrul SC European Drinks. Plecînd de la o valoare contabilă de 25.000 RON/ bucata, acestea au fost evaluate ca aport în societate la 92.300 RON/ bucata.
Familia Paul Vass în clica de dăunători care au lovit Neptun-Olimp
SC Dorna Estival, firmă ce deține Clubul Alcatraz din Neptun, aflat într-o stare deloc îmbietoare pentru turiști, este deținută de SC Romned Port Operator, societate ce-i are ca acționari pe Dan Viorel Paul, Sorin Greavu și Victor Băldescu, adică fratele, respectiv partenerii de afaceri ai lui Cristian Paul, soțul fostului consilier al lui Emil Boc, Andreea Paul Vass.
Conform raportului de control, cazul Dorna Estival este unul tipic pentru situațiile în care privații au intrat în societățile mixte nu pentru a desfășura activități în domeniul turismului, ci pentru a scoate un profit ca intermediari în afacere. Mai exact, în cazul SC Dorna Estival activele puse la bătaie de SC Neptun Olimp au fost pierdute în instanță în favoarea SIF Transilvania, situație prevăzută de la început în contractul de privatizare, ce stipula că în cazul în care activele se pierd, privatul primește de la SC Neptun Olimp SA contravaloarea acțiunilor.
Neptun-Olimp SA și-a vîndut activele către privați, la prețuri mult subevaluate
SC Neptun Olimp SA a avut ca aport în societatea mixtă Locrinda Estival un teren limitrof sălii de Bowling din Olimp. SC Locrinda Estival urma să realizeze un hotel de S+P+7 etaje. Lucrările au început în 2006 avînd termen de finalizare în octombrie 2008, însă au fost sistate, lăsînd în urmă un schelet de beton. La momentul cesionării acțiunilor deținute de SC Neptun Olimp, a fost plătit 54% din prețul stabilit de evaluator, respectiv 59 euro/mp în loc de 107 euro/mp iar cesiunea a fost făcută în absența unei obligații de realizare a investițiilor prevăzute în actul constitutiv al societății. SC Locrinda Construct aparține acum grupului de firme Alcor, grup deținut de omul de afaceri Cristian Bîrcă, dezvoltator imobiliar în Constanța.
Tot sub cupola SC Alcor se află și societatea Relax Time, care la rîndul său a fondat, în asociere cu SC Neptun Olimp, societatea Relax Estival. Și acest caz s-a finalizat cu cesiunea acțiunilor dețiunte de SC Neptun Olimp, subevaluînd valoarea terenurilor de la 78,7 euro/mp la 47 euro/mp. SC Relax Time a demarat construcția pentru un complex de alimentație publică și divertisment de P + 2 , însă și aceasta a fost sistată. Prin acte adiționale, privatul a devenit din investitor cumpărător.
Un alt caz de subevaluare a activelor SC Neptun Olimp a avut loc și în cazul SC Global Estival SA, deținută de SC Global Port’s Services. Cesiunea s-a făcut în 2007, la 57% din prețul stabilit de evaluator, respectiv 58 euro/mp în loc de 102 euro/mp. La momentul respectiv, SC Global Port’s Serivces aparținea fostului director al Companiei Naționale Administrația Porturilor Maritime, Mircea Marcu, un apropiat a lui Corneliu Iacubov. SC Global Estival a apucat să sape o groapă pentru fundația unei construcții, dar acesta a fost însă astupată în anul 2008.
O altă societate mixtă care vîna activele SC Neptun-Olimp este SC Construct Estival, care a reușit o subevaluare acțiunilor de 2,5 ori la momentul cesionării, devenind din investitor cumpărător. SC Construct Estival este deținută în prezent de SC Private Equity Group SA, societate înregistrată în Luxemburg și administrată de Gabriela Crăiniceanu, fosta șefă de cabinet a lui Viorel Hrebenciuc și apropiată a guvernatorului BNR, Mugur Isărescu. Gabriela Crăiniceanu și-a cedat în 2010 acțiunele către SC Private Equity Group, rămînîd doar pe poziția de administrator.
Pînă la ora publicării acestui material, doamna Elena Udrea nu a putut fi contactată pentru obține o poziție oficială in legatura cu raportul corpului de control.
P.S. Mai multe imagini și filmări cu jaful din Neptun – Olimp, în curînd, pe sticlă, numai la Nașul TV.
Oprescu contesta bugetul aprobat pe 2012 pentru Primaria Capitalei
Consiliul General al Municipiului Bcuresti a votat bugetul primariei, dupa o sedinta furtunoasa, care a durat 7 ore, si dupa retragerea primarului Sorin Oprescu si a membrilor USL de la dezbateri.
Din cele 4,6 miliarde de lei, o parte se vor duce la Catedrala Neamului si la alte 47 biserici din Bucuresti, adica 28 de milioane de lui. Pentru Radet sunt alocate anul acesta 21 milioane de lei pentru lucrari deja executate, RATB primeste bani pentru achizitionarea de troleibuze noi, insa se taie din bugetul iluminatului public.
Proiectul autostrazii suspendate a fost respins, voturile fiind unanime, in schimb au fost alocati bani pentru canalizarea cimitirelor, iluminatul Palatului Brancovenesc si pentru modernizarea parcului de tramvaie.
Sorin Oprescu sustine ca in bugetul votat nu se regaseste niciun fel de investitie si ca modificarile aduse in ultima sedinta, desi se convenise anterior asupra proiectului, il transforma intr-unul politic. Bugetul a fost votat de majoritate, dupa ce USL s-a retras de la dezbateri.
Curtea de Apel Bucuresti a redus pedeapsa fostului sef al OPC Brasov
Fostul sef al Comisariatului Judetean pentru Protectia Consumatorului Brasov, Ionel Spataru, a fost condamnat, vineri, de catre magistratii de la Curtea de Apel Bucuresti, la cinci ani de inchisoare cu executare si interzicerea unor drepturi pe o perioada de trei ani. Instanta a decis astfel, reducerea pedepsei cu inchisoarea de la opt la cinci ani, in dosarul in care Spataru este acuzat de luare de mita. Si fostului ofiter SRI, Alexandru Musat, cel care a intermediat mita, i-a fost redusa pedeapsa, de la patru ani cu suspendare, la trei ani cu suspendare si interzicerea unor drepturi pe o perioada de doi ani.
”Banii au fost pretinsi si primiti pentru ca, in exercitarea atributiilor sale de serviciu, sa revoce o decizie prin care a fost inchisa activitatea unui agent economic pe o perioada de cinci luni”, se arata in comunicatul DNA. Procurorii au cerut judecatorilor pedeapsa maxima pentru Ionel Spataru, respectiv 17 ani de inchisoare, dupa ce acesta a fost prins in flagrant, in timp ce lua mita 60.000 de euro, pentru a elibera o autorizatie de functionare. In dosarul mitei de la Protectia Consumatorului au mai fost audiati primarul Brasovului, George Scripcaru, prefectul Ion Gontea, fostul subprefect Carol Ambrus si seful DSV Brasov, Dorin Enache. Fostul sef al OPC a declarat in fata anchetatorilor ca jumatate din banii primiti urmau sa ajunga la primarul Brasovului, George Scripcaru.
Ionel Spataru si Alexandru Musat pot face recurs la Inalta Curte de Casatie si Justitie. In cazul in care pedeapsa se va aplica, se va scadea perioada in care Ionel Spataru a fost retinut si arestat.
„Islanda – foc si gheata”
Adrian Nastase: Basescu, “Presedintele-serif”
Declaratia Presedintelui Traian Basescu, de vineri, legata de plecarea deputatului Mihail Boldea din tara a starnit comentarii numeroase din partea Opozitiei. Referindu-se la zona in care se afla Boldea si la demersurile pe care autoritatile romane le-au demarat pentru aducerea acestuia in tara, presedintele a spus:
“Stim unde este Mihail Boldea. Acum citeva ore era in Kenya. Ma voi implica in aducerea lui in fata Justitiei. Exclud posibilitatea ca procurorii sa vrea sa le scape creierul operatiunii. Inca de azi-noapte statul roman a declansat toate procedurile ca Boldea sa revina in tara. Il vom gasi si-n gaura de sarpe. Ma voi implica personal”.
Adrian Nastase nu a ratat ocazia sa comenteze declaratia Presedintelui, spunand ca “Traian Basescu si-a gasit o noua vocatie – aceea de presedinte-serif”.
“Va aduceti aminte western-urile americane in care un serif isi asuma sarcina de a gasi si de a supune judecatii un infractor, formand, eventual si o “potera”? Ei bine, Traian Basescu s-a specializat in jobul asta: Nahor (e o poveste mai complicata), Popa (va aduceti aminte coincidenta cu alegerile prezidentiale!), Necolaiciuc. Pe Omar Hayssam inca il mai alearga prin Siria si nu stie daca sa-l gaseasca sau nu…
O noua ocazie s-a prezentat insa acum – cazul Mihail Boldea. Intr-un fel, e ca la cainii de vanatoare. Un test ca sa vedem daca nu i s-au tocit simturile presedintelui, daca poate sa-l “adulmece” pe infractorul ascuns in rezervatiile de vanatoare din Kenya. Totusi, nu mi-e foarte clar daca Boldea s-a ascuns acolo sau a fost ascuns pana dupa alegeri…”, scrie Nastase pe blogul personal.
Cititi aici articolul integral:
Dan Voiculescu: “Evadarea” lui Boldea, o repetitie generala pentru lideri marcanti ai PDL
Intr-un comentariu postat pe blogul personal, Dan Voiculescu gaseste vinovati pentru plecarea lui Boldea din tara si insinueaza faptul ca deputatul ar fi fost unul dintre finantatorii campaniei electorale prezidentiale din 2009. Voiculescu spune ca “evadarea” lui Mihail Boldea ar putea fi o repetitie generala pentru lideri marcanti ai PDL, care, dupa esecul in alegeri, si-ar putea pierde urma prin Africa sau America de Sud.
“Cine este responsabil pentru cazul Boldea? Persoana care coordoneaza DNA, prin Daniel Morar, coordoneaza Parchetul General, prin Laura Codruta Kovesi, coordoneaza toate serviciile secrete din Romania, conduce de facto Guvernul si, implicit, Ministerul de Interne si, nu in ultimul rand, controleaza PDL, partidul care l-a facut deputat pe Gabriel Boldea. Pe scurt, Traian Basescu.
Cum de a permis presedintele-jucator, care controleaza autoritar toate institutiile statului cu rol coercitiv, sa dispara deputatul PDL, Mihail Boldea, in conditiile in care SRI a avertizat inca din 2008 despre activitatile ilegale ale acestui domn?! Cum de i-a scapat domnului Basescu, avid consumator de dosare secrete, tocmai dosarul deputatului Boldea?!
Conform procurorilor, Mihail Boldea este anchetat pentru obţinerea unor importante foloase materiale, injuste, in perioada 2006-2011.
Oare foloasele ilegale obtinute de Mihail Boldea in 2006, 2007, 2008 si 2009, au fost folosite si in campaniile electorale ale PDL? In Galati, campania electorala din 2009 a candidatului la presedintie Traian Basescu a fost finantata si prin implicarea deputatului PDL Mihail Boldea? Este domnul Boldea doar un pion intr-un sistem piramidal de acumulare ilegala de fonduri pentru oligarhia care conduce Romania? A fost lasat sa scape domnul Boldea, tocmai pentru a nu vorbi despre persoane din varful statului roman? Este „evadarea” deputatului Boldea o repetitie generala pentru alti lideri marcanti ai PDL, care, dupa esecul in alegeri, isi vor pierde urma prin Africa sau America de Sud?
Sunt intrebari la care, in lipsa domnului Boldea, ar trebui sa raspunda Traian Basescu. Un presedinte cinstit ar fi direct interesat sa clarifice daca, printre sursele care i-au finantat campania electorala, se numara si activitatile ilegale desfasurate de Mihail Boldea. Ma tem insa ca domnul Basescu nu are un asemenea interes. Din contra.
In functie de obiectivele actualului regim, domnul Boldea va fi prins maine sau nu il vom mai vedea niciodata. Insa, acest caz, al plecarii din tara a unui reprezentant al Puterii anchetat pentru coruptie, reprezinta un exemplu care, atunci cand PDL va pierde alegerile, va fi urmat de nume mult mai sonore.
Atentie, Mihail Boldea ar putea fi doar inceputul exodului unor lideri importanti ai regimului Basescu!”, spune Voiculescu.
Mihail Boldea: „Sa nu se sparga in figuri acum, sa-si faca puncte electorale”
Fost secretar de stat din Ministerul Turismului, retinut
Fostul secretar de stat din Ministerul Dezvoltarii Regionale si Turismului, Ioan Andreica, a fost retinut, in aceasta dimineata, pentru 24 de ore. Andreica a primit mandatul de retinere, in urma audierilor procurorilor DNA de vineri seara, in dosarul de coruptie deschis in 2011, in care sunt cercetate alte zece persoane. Procurorii DNA au emis mandate de retinere si pentru vicepresedintele Consiliului Judetean Bistrita-Nasaud, Liviu Rusu, dar si alti trei afaceristi printre care Lazar Popescu si Mihai Stanescu. Acuzatiile aduse acestora sunt legate de fapte de coruptie, luare si dare de mita, trafic de influenta si spalare de bani. Andreica a fost acuzat, inca din toamna anului trecut, de faptul ca dirija fonduri de la Turism catre anumite primarii, cu conditia ca banii sa ajunga la firme agreate de acesta ori la firme in care secretarul de stat era actionar.
Potrivit jurnalistilor de la „Romania Libera”, mita primita de oficiali era mascata prin contracte de consultanta. Anchetatorii au descoperit sase astfel de contracte incheiate de secretarul de stat Andreica cu firma soferului sau, contracte ce reprezinta un indiciu de coruptie. In privinta omul de afaceri Lazar Popescu, surse judiciare au afirmat pentru jurmalistii de la RL ca: „Acesta patroneaza mai multe societati comerciale de consultanta si mai multe firme off-shore. Acesta era practic cel care facea lagatura intre firme si institutiile care derulau licitatiile. O firma care urmarea sa castige un anumit proiect mergea la una din firmele lui Popescu, iar acesta ii preciza in mod clar care este „costul” unei licitatii”.
Ioan Andreica a ocupat functia de secretar de stat in Ministerul Turismului aproximativ doi ani, in septembrie 2011 plecand din minister prin demisie.
Boldea suspendat din Baroul Galati
Baroul Galati a luat, vineri, decizia de a-i suspenda avocatului Mihail Boldea dreptul la libera practica. Decizia a fost luata in Consiliul Baroului si se va mentine pana la finalizarea dosarului, cu hotarare definitiva si irevocabila, in care deputatul Boldea este inculpat.
„Avand in vedere cuprinsul dispozitivului incheierii din data de 22.03.2012, pronuntata de Inalta Curte de Casatie si Justitie a Romaniei, in dosarul nr. 2252/1/2012, privind pe avocat Boldea Mihail, prin care, in baza art.148 lit.a si f – Cod de procedura penala – s-a dispus arestarea preventiva a acestuia, pentru o perioadă de 30 zile pentru infractiuni ce aduc atingere prestigiului profesiei, avand in vedere si prevederile art. 50 din Statutul profesiei de avocat”, Consiliul Baroului Galati a decis „Art.1 – Suspendarea din profesia de avocat a Domnului Boldea Mihail incepand cu data de 23.03.2012, pana la pronuntarea si ramanerea definitiva a hotararii”, se arata in comunicatul Baroului Galaţi, in care se precizeaza ca decizia va fi comunicata tuturor institutiilor partenere.
De-a presa cu Antena 3. Sau cum să copy de la noi și să paste la ei
Era într-o dimineață mohorîtă și individul D.D. s-a trezit buimac. O idee genială îi trecuse prin cap și-l gîdila la neuron mai ceva ca erecția de dimineață, ce-i punea la grea încercare același obiect al gîndirii. În loc să facă precum orice meltean ce a dormit cu gumarii în picioare, eroul nostru, D.D., a decis să se facă jurnalist. Ideea, ce-i venise ca o epifanie, era aceea că “meseria se fură”. Iar în România furatul e sport național. Și el e român. Deci, se poate face de profesie ce vrea el, chiar și jurnalist. Cum de a durat atît pînă să-mi vină ideea asta care o aveam de mai de mult în cap? Decît să iau de acolo și să scriu dincolo e tot ce trebuie să fac, și-a rostit silabisit în minte. Și jurnalist s-a făcut, iar azi semnează pe site-ul Antenei. Încă nu s-a apucat de scris, dar e deja mega experimentat la semnat texte.
Aș fi putut scrie o întreagă poveste cu un astfel de personaj. Și poate că ar fi meritat scrisă, fie și în categoria ficțiune, căci nu se întîmplă în fiecare zi ca un editorial de pe un site mic, al unei televiziuni încă nelansate, ajunge text de informație pe un site atît de serios precum cel al Antenei 3.
Dacă ai ceva experiență în jurnalism, ți s-a întîmplat să-ți vezi informațiile, publicate deja de o căruță de vreme, în textele proaspete și exclusive ale altora. Sau chiar ai publicat vreo informație ce a mai apărut pe undeva, fără să-l citezi pe cel care a dat-o primul, pentru că tu ai luat-o de la o sursă oficială și nu te-ai documentat suficient. În ambele cazuri însă, dacă vorbim despre un jurnalist serios, și nu despre un simplu xerox cu doi neuroni, scăparea e corectată și creditul jurnalistic e acordat celui care a publicat informația în premieră. Și nu fac referire la informații din categoria declarațiilor vreunui oficial, făcute într-o conferință de presă.
Totuși, de la a prelua o informație fără să citezi sursa, să nu zic a fura, și pînă la a copia un text de opinie, pe care apoi să-l dai drept text serios, e o cale mai lungă și mai ridicolă decît distanța dintre CNN și OTV. Drumul de la copy la paste e însă extrem de scurt și la îndemîna oricui. Iar autorul textului de aici: (http://www.antena3.ro/romania/unde-a-zburat-boldea-deputatul-ar-fi-plecat-intr-o-tara-africana-cu-care-romania-nu-are-tratat-de-extradare-160380.html)
a trebuit doar să citească aici: (https://www.nasul.tv/2012/03/22/unde-a-disparut-deputatul-boldea/).
Apoi, din două apăsări de mouse și-un titlu modificat, s-a înscris la coada de la casieria Antenei, în programul de prime și bonusuri pentru jurnalism de excepție. Sper să fie la fel de vigilent și în continuare. Nu de alta, dar o să băgăm zilnic marfă proaspătă, promit.
Cu deosebită considerație,
A.C.
Gandul: Mihail Boldea se intoarce in tara, dupa declaratiile presedintelui
Potrivit ziarului Gandul, Mihail Boldea i-a acordat vineri un interviu in exclusivitate jurnalistei Clarice Dinu, careia i-ar fi spus ca se afla in Congo si se va intoarce singur in tara. Deputatul a mai spus in interviu ca autoritatile stiau ca va parasi tara.
Cititi mai jos interviul integral:
“Mihail Boldea: Am intrat pe internet acum şi am văzut declaraţiile lui Băsescu. Nu trebuie să mă caute ei pentru că vin eu
„Sunt eu, sună-mă pe numărul ăsta”.
Era ora 17.47, când am fost apelată de la numărul +254xxxxxxxxx, cu prefix de Kenya, de deputatul Mihail Boldea, dat de ieri în urmărire internaţională, la cinci zile de când a plecat din ţară.
L-am sunat în câteva secunde: „Ce faceţi? Unde sunteţi?”
„Nu sunt în Kenya, sunt în Congo. Am venit cu avionul în Kenya şi am plecat cu maşina în Congo. Am intrat pe internet acum şi am văzut declaraţiile lui Băsescu. Nu trebuie să mă caute ei pentru că vin eu”, a spus Boldea.
L-am întrebat dacă a fost o decizie bună aceea de a pleca din ţară. „Sunt un om liber. Pe 16, m-am dus la DIICOT i-am zis procurorului că plec şi mi-a zis pleacă. M-au mai chemat şi pe 23 decembrie şi pe 24 am plecat la schi”, a răspuns el.
„Dar aveaţi programată…?”.
„Aveam programată dinainte plecarea, dar nu m-a întrebat nimeni”, a adăugat.
„Sunt în Congo. Vin singur în România săptămâna viitoare. Îmi caut bilete. Nu se poate aşa ceva. Ce fac familiei mele… Tatălui meu, fratelui meu. Este un circ. În dosar nu există niciun prejudiciu”, a continuat el, adăugând că imobilul pe care l-a donat tatălui său nu trebuia era cumpărat din 2005.
„De ce aţi plecat. Nu ştiaţi că o să ceară…?”, am intervenit.
„Nu, nu ştiam. O măgărie, făcută de Roberta şi de Buda. Trebuiau cinci zile, să mă cheme şi pe mine (la comisia juridică-n.r.) Este un circ tot dosarul ăsta. Despre ce vorbim? Falsuri? Este incredibil ce se întâmplă. Nu se poate aşa ceva. Hotărârile judecătoreşti bune, nu contează că un judecător le-a analizat. E un circ ce se face la televizor. Voi veni eu, nu să mă caute ei”, a mai spus Boldea.
Convorbirea s-a încheiat după 8 minute”.
Ambasadorul SUA criticat de PSD
Departamentul de Politica Externa al PSD l-a atentionat pe Ambasadorul SUA in Romania, Mark Gitenstein, in legatura cu declaratia laudativa pe care acesta a facut-o in privinta mandatului Monicai Macovei de la Ministerul Justitiei. Gitenstein a declarat, joi, in cadrul conferintei privind reforma judiciara, ca Monica Macovei, pe care o considera mentorul sau, este “inima reformei sistemului judiciar”.
PSD a transmis un comunicat de presa prin care incerca sa demonstreze ca fostul ministru de Justitie nu isi poate asuma niciun merit in aplicarea reformei din justitie.
“Procesul de reforma al justitiei a fost unul lung si deloc simplu si care nu a inceput in 2005, odata cu numirea in functia de Ministru al Justitiei a doamnei Monica Macovei. Dimpotriva, chiar procesul desavarsit intre anii 2003-2004, in vederea aderarii Romaniei la Uniunea Europeana, consemnat in capitolul de negociere JAI, a fost intarziat de unele decizii ale doamnei Monica Macovei in perioada 2005-2007, decizii care au fost dovedite, ulterior, ca fiind nejustificate.
Ii sugeram respectuos domnului ambasador sa consulte si alte surse de informatii calificate, cum ar fi – in sfera societatii civile – organizatiile profesionale sau profesionisti de marca din domeniul justitiei, iar in zona politica sa extinda dialogul pentru a avea o imagine cuprinzatoare in acest domeniu, folositoare implementarii corecte a reformelor in sistemul judiciar romanesc”, se arata in comunicatul PSD.
In schimb, PSD-isti spun ca iau in considerare propunerea lui Gitenstein care a spus ca in Romania ar putea fi implementat sistemul din Statele Unite pentru alegerea prin vot direct a procurorului general.
“Partidul Social Democrat, analizand modul de desemnare a procurorului general al republicii, care, in prezent, se face la propunerea ministrului Justitiei prin numirea de catre Presedintele Romaniei, adica, integral, de factorul politic, evalueaza modificarea acestui mod de desemnare a procurorului general prin alegerea acestuia chiar si prin vot universal, asa cum se practica in SUA, ceea ce ar spori independenta sistemului judiciar si in Romania.
Reafirmam disponibilitatea noastra de a participa la diversele forme de dialog si vointa noastra de a construi un sistem judiciar fara nici o ingerinta politica, eficient si echilibrat”, mai comunica PSD.
Domenii neafectate de criza economica: astazi, chirurgia estetica (video)
Industria chirurgiei estetice din Romania nu a fost afectata de criza economica, iar numarul clientilor a ramas constant, chiar si in aceasta perioada, a declarat, pentru Nasul TV, dr. Dana Jianu, fondatoarea clinicii ProEstetica. Acesta este si motivul pentru care medicii clinicii pun in practica tehnici si procedeee chirurgicale, aduse in premiera in tara, precum intretinerea chirurgicala fara bisturiu sau marirea de sani fara implant.
[jwplayer config=”600×480″ file=”https://www.nasul.tv:1001/wp-content/uploads/2012/03/proestetica.m4v” image=”https://www.nasul.tv/wp-content/uploads/2012/03/proestetica.jpg” html_5=”https://www.nasul.tv:1001/wp-content/uploads/2012/03/proestetica.m4v „]
Ce ascundea Boldea in garaj
In urma perchezitiei efectuate la casa din Galati a deputatului Mihail Boldea, procurorii au descoperit, in garajul imobilului, mai multe bunuride valoare. Boldea tinea ascunse, pe langa laptop si cateva hard disk-uri externe, mai multe ceasuri de firma, o icoana valoroasa, doua perechi de butoni si un medalion. Inaintea perchezitiei din garaj, anchetatorii au cercetat casa lui Boldea unde au gasit mai multe documente, camere video si aparate de fotografiat, informeaza Romania Libera.
Cu o zi inainte sa paraseasca tara, Mihail Boldea a transferat 185.000 de euro in doua conturi care apartin unor persoane co-inculpate in dosar. Ulterior, procurorii le-au pus sub sechestru asigurator si au anuntat ca vor indisponibiliza toate bunurile mobile si imobile ale inculpatilor.
“Incercam sa procedam la indisponibilizarea a tot ce inseamna imobil, a tot ce inseamna conturi bancare, sume de bani gasite la locuintele acestora”, a declarat seful DIICOT, Codrut Olaru.