Aşa cum am mai scris, verdictul de neplagiat în cazul Codruţa Kovesi a fost urmarea unui miş-maş la nivel înalt în vara lui 2012.
Albirea şefei DNA, la vremea respectivă şefa Parchetului General, s-a făcut de către PSD, mai precis de manevrele prin care PSD a trecut, la verificarea plagiatelor, de la un organism pe care nu-l controla – CNATDCU, la un organism – CNE, pe care-l controla în întregime.

În aceste zile, tot PSD e pe cale s-o salveze pe Codruţa Kovesi de la un verdict de plagiat.
Şi tot prin manevre ţinînd de trecerea verificării de la un organism la altul.

Cum a fost scoasă Codruța Kovesi de către PSD din ghearele CNATDCU

Să mă explic:
În Evenimentul zilei am scris sub titlul O nouă enigmă postdecembristă. În 2012, CNE – un organism PSD-izat, o albeşte pe Codruţa Kovesi, omul lui Traian Băsescu că iniţial sesizarea privind plagiatul a ajuns la CNATDCU.

Pe 29 iunie 2012, sfidînd OM din 28 iunie 2012 prin care ministrul PSD-ist, Liviu Pop, ia dreptul CNATDCU de a judeca plagiatele la doctorat, membrii organismului se întrunesc în şedinţă publică pentru a discuta cazurile de plagiat în cazurile Codruţa Kovesi şi Victor Ponta.

În cazul Codruța Kovesi decizia e următoarea:

„S-a solicitat Ministerului Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului prin adresa nr. 5671/21.06.2012 şi Universităţii de Vest din Timişoara prin adresa nr. 5800/26.06.2012 o copie conformă cu originalul a tezei de doctorat a doamnei Laura Codruţa Kovesi, însă documentele nu au fost primite. Ca urmare, dosarul nu a putut fi analizat.”

Ştiri pe surse din 29 septembrie 2016 a scris următoarele:

„Otilia Hedeşan (directorul Şcolii Doctorale din Universitatea de Vest – n.n.) a declarat că verificarea tezei lui Kovesi se realizează urmînd aceeaşi paşi ca în 2012, cînd s-a efectuat o verificare, iar Consiliul Naţional de Etică a emis un verdicit de neplagiat. «În anul 2012 CNATDCU ne-a solicitat teza doamnei Kovesi. Am trimis-o conform cu originalul, urmînd ca ea să fie analizată şi în cadrul Consiliului Naţional de Etică. Dacă vă amintiţi la finalul lunii iunie 2012, CNADTCU a fost desfiinţat. Teza a fost trimisă către Consiliul Naţional de Etică, unde s-a dat verdictul», a declarat directorul Şcolii Doctorale din cadrul UVT.

Potrivit Otiliei Hedeşan teza de doctorat a Laurei Codruţa Kovesi a fost analizată şi în 2012 de Comisia de Etică a UVT, care a emis un raport «care nu se pronunţă foarte ferm»”.

Prin ordinul din 28 iunie 2012, verificările trec la CNE.
Aşadar, CNE urmează s-o verifice pe Codruţa Kovesi.
Prin manevrele PSD, Codruţa Kovesi e salvată.
Organismul, cu o componenţă complet PSD-izată prin O. M., din 8 iunie 2012, o albeşte pe Codruţa Kovesi, conform Hotărîrii din 5 septembrie 2012.
Acelaşi CNE îl albeşte (parţial) şi pe Ioan Mang, prin Hotărîrea luată tot în 5 septembrie 2012 şi pe Gabriel Oprea, prin Hotărîrea din 8 iulie 2015, Raport final nr. 2164.

CNE, în componenţa stabilită prin O. M. din 8 iunie 2012 şi confirmată prin O. M. din 26 iulie 2012, judecă toate cazurile de plagiat din iunie 2012 pînă în decembrie 2016.
În cele cu probleme politice Raportul final e semnat de vicepreşedintele Virgil Muraru.
În celelalte, cazuri obişnuite, Raportul final e semnat de preşedintele Paul Dobrescu.

Lucrurile se vor schimba radical la finele lui 2015.
Miercuri, 25 noiembrie 2015, site-ul Pressone dezvăluie, sub semnătura Emiliei Șercan, că 250 de pagini din cele 390 ale tezei de doctorat a ministrului de Interne, Petre Tobă, „sînt plagiate ad litteram din lucrări de specialitate sau din referate postate pe internet, fără utilizarea ghilimelelor și fără a respecta normele naționale și internaționale de citare în opere științifice.”

Reacţia Guvernului e rapidă.
A doua zi, joi, 26 noiembrie 2015, purtătorul de cuvînt al Guvernului anunță că Dosarul Tobă va fi preluat de CNE care va da un verdict:

„Obiectivul de integritate este fundamental şi un obiectiv la care premierul şi Guvernul ţin foarte mult. Dacă va fi un verdict de plagiat, nu poate fi decît o singură soluţie. Vom vedea verdictul şi vom avea şi soluţia”.

La rîndu-i, tot joi, 26 noiembrie 2015, Ministerul Educației anunță o măsură concretă:

„Consiliul Naţional de Etică al Ministerului Educaţiei va analiza cazul privind posibilul plagiat al lui Pere Tobă în şedinţa din 11 decembrie, indiferent dacă, pînă atunci va fi primită sau nu o sesizare în acest sens.”

Dacian Cioloș reacționează la Scandalul Petre Tobă răspunzînd unei întrebări puse de Rareș Bogdan în cadrul interviului de la Realitatea Tv:

„Am cerut şi ministrului Educaţiei, Adrian Curaj, să vină cu o analiză cît mai repede în urma consultării comisiei de etică, care are această responsabilitate, şi vreau să am o claritate cît mai obiectivă, nu să mă bazez pe ce îmi spun doar unul sau altul înainte de a-mi exprima un punct de vedere în calitate de prim-ministru. Însă un lucru este foarte clar: criteriul de integritate rămîne un criteriu esenţial şi proritar, peste care nu o să treacă nici primul ministru, de la prim-ministru în jos. Deci ne-am asumat integritatea şi va rămîne acest obiectiv un obiectiv prioritar. Dar nu pot să judec un om, pînă cînd nu am elementele obiective. Cum aţi spus, domnul Tobă are versiunea dînsului şi vreau să văd în ce măsură aceste lucruri se confirmă sau se infirmă.”

Vineri, 27 noiembrie 2015, ministrul Educației, Adrian Curaj, confirmă decizia de a se supune cazul Tobă Consiliului Național de Etică:

„Acum este un Consiliu care funcţionează printr-o responsabilitate acordată printr-un act al administraţiei centrale. Are un regulament, a fost numit şi nişte atribuţii conform acestui regulament. Deci este un Consiliu numit şi care are ca rol să aplice prevederile legii”.

Divizia Presă face pe dracu-n patru pentru a dovedi că Codruța Kovesi e fecioară

Părea că lucrurile îşi vor urma cursul normal, cel constatat din iunie 2012 pînă acum:
CNE se întruneşte pe 11 decembrie 2015 să discute cazul.

Vineri, 27 noiembrie 2015, site-ul Hotnews, condus de Dan Tapalagă, declanșează, sub titlulSoarta ministrului Petre Tobă – decisă de acelaşi Consiliu de Etică ce i-a spălat de plagiat pe Ponta şi Oprea, o campanie de o rară violenţă pentru desființarea CNE.
Citez:

„Plagiatul lui Petre Toba intră săptămîna viitoare în analiza Consiliului Naţional de Etică. În verdictul acestuia, Guvernul Cioloş şi-a încredinţat decizia de a-l da sau nu pe ministrul de Interne afară din Executiv. Din cine este însă format Consiliul Naţional de Etică? Din aceiaşi membri care au spus că Victor Ponta şi Gabriel Oprea NU au plagiat, deşi o ţară întreagă şi alte comisii universitare au văzut plagiate clare. Este vorba despre un consiliu a cărui componentă poate fi schimbată printr-un banal ordin al ministrului Educaţiei, iar în ceea ce priveşte rapiditatea cu care se poate face modificarea acesteia avem precedentul Liviu Pop, care a schimbat într-o singură zi un Consiliu întreg, pentru ca decisese că Ponta a plagiat. (…)

Cine este Consiliul Naţional de Etică?

Consiliul Naţional de Etică se află în subordinea Ministerului Educaţiei, are 9 membri numiţi prin ordin al ministrului Educaţiei, un preşedinte şi un vicepreşedinte, desemnaţi tot de ministrul Educaţiei şi, din 2012, se pronunţă şi pe plagiatele din tezele de doctorat ale demnitarilor (pînă în 2012, de plagiatele din doctorate se ocupa numai CNATDCU).

În prezent, CNE mai are doar 9 membri – în condiţiile în care cvorumul este de minimum 8 membri, iar unul dintre cei 9 nu va vota, pentru că a făcut parte din comisia care i-a acordat lui Petre Tobă titlul de doctor, a declarat pentru HotNews.ro secretarul de stat Tudor Prisecaru.”

Hotnews trece apoi la contestarea membrilor CNE, pe motiv că i-au albit pe Victor Ponta și pe Gabriel Oprea:

1. Vergil Muraru – vicepreședinte: semnează rapoartele care spun că Victor Ponta şi Gabriel Oprea nu au plagiat

Vergil Muraru este membru al Consiliului Naţional de Etică din iunie 2012, fiind numit de către ministrul interimar de la acea vreme Liviu Marian Pop. Muraru a fost adus în CNE cu cîteva zile înainte ca forul în componenţa numită de Daniel Funeriu să se pronunţe pe plagiatul lui Ioan Mang.

Vergil Muraru a făcut, aşadar, parte din acest Consiliu atît atunci cînd a decis caVictor Ponta nu ar fi plagiat (deşi CNATDCU decisese că e plagiat, dar a fost desfiinţat, şi decizie de plagiat a dat şi Universitatea din Bucureşti), cît şi la momentul unei alte hotărîri care a contrazis dovezile publice şi analizele profesorilor: că Gabriel Oprea nu ar fi plagiat. Vergil Muraru a semnat chiar, în calitate de vicepreşedinte al instituţiei, cele două rapoarte prin care CNE a dat verdicte de neplagiat. (…)

2. Constantin Ciutacu estemembru al Consiliului din iulie 2012. El a fost numit în acest for după ce CNE a decis că Ponta nu a plagiat şi după demisia a 3 membri.Constantin Ciutacu a făcut parte, aşadar, din Consiliul Naţional de Etică atunci cînd acesta l-a «albit» de acuzaţiile de plagiat pe Gabriel Oprea. (…)

3. Doru Vladimir Puşcaşu este membru al Consiliului Naţional de Etică din iunie 2012, fiind numit de către ministrul interimar de la acea vreme Liviu Marian Pop. El a făcut parte din CNE cînd acest for a dat ambele decizii pe plagiat în cazurile Ponta şi Oprea. (…)

4. Florin Ionescu este membru CNE din iunie 2012, a fost numit tot de Liviu Pop şi a fost în acest Consiliu şi la verdictul «Ponta nu a plagiat», şi la verdictul «Oprea nu a plagiat».

5. Petru Andea a fost adus în Consiliul Naţional de Etică de Liviu Pop, în iunie 2012, fiind membru atunci cînd instituţia a emis ambele verdicte de neplagiat contrazise fundamental de dovezile publice şi de Universitatea din Bucureşti. Petru Andea a fost deputat PSDdin 2000 pînă în 2008, activitate pe care a reluat-o în 2012 şi pe care o exercită şi în prezent. (…)

6. Victor Stoica este şi el membru CNE din iunie 2012, fiind adus de Liviu Pop, în timp ce foştii membri ai Consiliului se pregăteau de un verdict în cazul Ioan Mang.

7. Nicolae Burnete este şi el membru al CNE din iunie 2012, adus de Liviu Pop. A fost membru atunci cînd Consiliul i-a absolvit de plagiat pe Ponta şi pe Oprea.

8. Luca Iamandi a venit în Consiliul Naţional de Etică la puţin timp după verdictul de neplagiat dat lui Victor Ponta.”

Vă vine să credeţi?
Membrii CNE astfel denunţaţi sînt şi cei care au dat verdict de neplagiat în 2012 și-n în cazul Codruţa Kovesi.
Avem o imagine a banditismului din presă.
CNE, care trebuie să se pronunţe în cazul Petre Tobă, e contestat pentru că i-a albit pe Victor Ponta şi pe Gabriel Oprea, dar mai ales pentru că membrii sînt numiţi de PSD.
Nimic despre albirea Codruţei Kovesi.

În cazurile Victor Ponta, Gabriel Oprea, CNE a acționat ca un organism politizat, alcătuit din terchea-berchea, în care nu trebuie să ai încredere, în timp ce în cazul Codruței Kovesi, se înțelege, același organism e corectitudinea întruchipată.

Evident, un asemenea organism nu poate da un verdict corect în cazul Petre Tobă.
Campania capătă note spectaculoase.
I se alătură evident, şi Ziare.com, alt site al Diviziei Presă.

Miercuri 2 decembrie 2015, tot Hotnews, site-ul care declanșase deja campania de desființare a CNE, publică o Scrisoarea Deschisă adresată de „cercetătorii români de pretutindeni” Ad Astra premierului și ministrului Educației, în care se cere desființarea Consiliului Național de Etică pe motiv că l-ar fi albit pe Victor Ponta.
În Scrisoare, „cercetatorii români de pretutindeni” „isi exprima ingrijorarea in privinta obiectivitatii si profesionalismului membrilor Consiliului National de Etica (CNE)”.

Scrisoarea nu suflă un cuvînt despre Codruța Kovesi.
De altfel, pe parcursul campaniei duse de Divizia Presă, numele Codruței Kovesi, beneficiare, totuși, a unui verdict favorabil dat de hulitul CNE, e evitat cu brio.
Nu se reamintește nicăieri că și în cazul ei CNE a dat un verdict, nici măcar că acest verdict a fost corect.
Ca și acum, desigur.

Divizia Presă nu publică nici măcar informațiile ivite zi de zi în Scandalul Măsluirea Raportului, deși o minimă condiție de profesionalism cere să-ți ții cititorii la curent cu evoluția unui Scandal public uriaș.
Tehnică veche, bolșevică.
Propaganda bolșevică nu i-a în seamă, dacă o contrazic, nici fapte de notorietate din realitățile înconjurătoare.

Se desființează CNE, reapare CNATDCU!

Joi, 3 decembrie 2015, Adrian Curaj anunţă în cadrul unei conferinţe de presă extraordinare desfiinţarea CNE:

„Am decis să revoc Consiliul Naţional de Etică. Azi vom semna ordinul în acest sens. Am în vedere crearea, în cel mai scurt timp, a unui cadru normativ clar, coerent, privind doctoratul în România. În cel mai scurt timp. Mă voi întîlni la sfîrşitul acestei săptămîni cu Consiliul Naţional al Rectorilor şi, în cel mai scurt timp, cu Prezidiul Academiei Române şi, ulterior, voi reveni cu detalii”.

Pe 11 decembrie 2015, potrivit anunţurilor făcute de Minister pînă acum şi declaraţiilor lui Dacian Cioloş, urma să fie şedinţa CNE care să dea un verdict în cazul Tobă.

E normală întrebarea care stă pe buzele tuturor ziariștilor prezenți la conferința de presă:

„Reporter: Concret, în legătură cu acuzaţiile de plagiat ale domnului ministru de interne, Tobă, cine va evalua dacă a fost plagiat sau nu, în urma acestei revocări-desfiinţări?”

Răspunde Adrian Curaj:

„Eu cred că este important ce v-am spus. Mecanismul nou, care va fi rapid funcţional, va avea în spate o claritate legislativă bună şi vom putea lua decizii. Deci, nu se pune problema decât de dorinţa de a fi transparenţi şi a crea cadrul funcţional pentru a trata unitar tezele de doctorat. V-am spus că detalii vă dau după ce mă întâlnesc cu Consiliul Naţional al Rectorilor şi cu Prezidiul Academiei Române.”

Noul organism va fi înfiinţat prin Ordonanţa de Urgenţă nr. 4 din 2 martie 2016 privind modificarea şi completarea Legii educaţiei naţionale nr. 1/2011, publicată în MO din 10 martie 2016.

Prin articolul 1, verificarea sesizărilor de plagiat trece la CNATDCU.
După apariţia OU în Monitorul oficial noul organism rediscută verdictele în cazul Victor Ponta şi Gabriel Oprea ca urmare a unor sesizări.
Verdictul în cazul Codruţa Kovesi nu e sesizat de nimeni.
Acelaşi organism decide că Petre Tobă a plagiat.

Dacă se aprobă Legea în aceste zile, CNATCDU nu o mai poate verifica pe Codruţa Kovesi

Potrivit procedurilor, OU ajunge la Parlament pentru a deveni Lege prin adoptare.
Pe 6 aprilie 2016, OG e adoptată de Camera Deputaţilor cu amendamente. Ele nu vizează însă scoaterea CNATDCU din joc în favoarea Universităţilor.
Pe 7 aprilie 2016 Proiectul ajunge la Senat.

Mersul Legii e rapid la Senat:
Pe 11 aprilie 2016 Proiectul e prezentat Biroului Permanent al Senatului. De aici e trimis la comisia de Învăţămînt condusă de Ecaterina Andronescu. Pe 26 aprilie 2016, Comisia de Învăţămînt depune Raportul. Acesta e Favorabil, dar cu amendamente. Cel mai important şi, evident, cel mai discutat, rămîne Amendamentul prin care sesizările de plagiat în cazul tezelor de doctorat nu vor mai fi verificate de CNATCDU, ca în O.U., ci de universităţile care au acordat titlurile.

Pe drept cuvînt, Presa de toate culorile se năpusteşte asupra acestui amendament în care se vede clar intenţia de a curma Procesul de verificare a sutelor de diplome de doctori date demnitarilor şi funcţionarilor sub semnul Bolii numite Diplomania.

Pe 9 mai 2016, după ratarea dezbaterii de pe 3 mai 2016, Proiectul de Lege e aprobat de Senat, cu amendamente cu tot, într-o covîrşitoare majoritate:

– DA = 88
– NU = 2
– AB = 0.

Trimis la promulgare pe 12 mai 2016, Proiectul e retrimis la reexaminare de Klaus Iohannis pe 31 mai 2016, sub presiunea unui Scandal public.
Printre altele, Cererea de reexaminare se referă la amendamentul privind verificarea plagiatelor:

„Intervenţiile legislative menţionate au drept scop descentralizarea deciziei cu privire la emiterea şi retragerea titlului de doctor, precum şi acordarea calităţii de conducător de doctorat prin responsabilizarea universităţilor în procedura de acordare/retragere a titlului de doctor, precum şi în procedura de abilitare. În opinia noastră, acest obiectiv avut în vedere de leguitor nu poate fi efectiv şi real cîtă vreme implică trecerea la criterii şi proceduri stabilite individual, de fiecare universitate în parte, în detrimentul unui set de condiţii minimale, unitare, referitoare la procesul de susţinere a tezei de doctorat, la procedura de abilitare şi la procedura de analiză a eventualelor abateri de la normele de integritate. Soluţia legislativă propusă este greu de înţeles şi în contextul în care, pe de o parte, nu a fost realizată pînă în prezent acreditarea şcolilor doctorale în condiţiile Legii nr. 1/2011, iar pe de altă parte este afectat semnificativ controlul public asupra calităţii şi transparenţei procedurilor utilizate de instituţiile organizatoare de studii universitare de doctorat. În lipsa certificării calităţii şcolilor doctorale existente în România, apreciem că această descentralizare simultană a deciziei privind acordarea şi retragerea titlurilor de doctor şi a procesului de abilitare nu conferă premise clare şi sigure pentru asigurarea performanţei şi recunoaşterii şcolilor doctorale la nivel naţional şi internaţional.”

Mult mai important, preşedintele observă o altă mare deficienţă a legii adoptate de Senat:

„Semnalăm că Legea pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 4/2016 privind modificrea şi completarea Legii educaţiei naţionale nr. 1/2011 nu clarifică situaţia tezelor de doctorat aflate în prezent spre analiză la CNATDCU şi nici pe cea a candidaţilor care au susţinut teza, însă nu li s-a acordat încă titlul prin ordin al ministrului educaţiei, motiv pentru care considerăm că se impune introducerea unor dispoziţii tranzitorii”.

De exemplu, dacă Legea va fi aprobată de Senat, se pune întrebarea
Ce se întîmplă cu verificarea sesizării de plagiat în cazul Codruţa Kovesi.

Dată fiind experienţa de pînă acum, acolo unde Legea tace, intervin aranjamentele:
Verificarea va fi trimisă la universitatea de Vest, la Şcoala doctorală condusă de Viorel Paşca.

Pe 20 septembrie 2016, Plenul Camerei Deputaţilor, Camera sesizată de Preşedinte, ia în dezbatere Cererea de reexaminare.
Nu se întruneşte majoritatea calificată pentru adoptări.
Cererea merge la Senat, Cameră Decizională.

Pe 6 octombrie 2016, Comisia pentru învăţămînt, condusă de Ecaterina Andronescu, depune Raportul cu numărul 171.
Raportul respinge Cererea de reexaminare:

„Raport asupra Legii pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 4/2016 privind modificarea şi completarea Legii educaţiei naţionale nr. 1/2011, ca urmare a Cererii de reexaminare formulată de Preşedintele României (L207/2016)

În conformitate cu prevederile art. 68 din Regulamentul Senatului, cu modificările ulterioare, Comisia pentru învăţămînt, ştiinţă, tineret şi sport prin adresa nr. L207/2016 a fost sesizată, spre reexaminare, cu Legea pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 4/2016 privind modificarea şi completarea Legii educaţiei naţionale nr. 1/2011, ca urmare a solicitării Preşedintelui României.

Legea are ca obiect de reglementare modificarea şi completarea Legii educaţiei naţionale nr. 1/2001, cu modificările şi completările ulterioare, în sensul creării unui mecanism privind desfăşurarea învăţămîntului la nivelul doctoral, clarificării şi etapizării acţiunilor de emitere a diplomelor şi titlurilor la nivel universitar, stabilirii atribuţiilor privind procedurile şi etica la nivelul învăţămîntului universitar.

În şedinţa din 5.10.2016, reanalizînd legea în raport cu obiecţiile prezentate în Cererea de rexeminare, membrii Comisiei au hotărît, cu majoritate de voturi, menţinerea legii în forma adoptată iniţial şi respingerea Cererii de reexaminare.

În consecință, Comisia pentru învățămînt, știință, tineret și sport propune spre dezbatere și adoptare plenului Senatului Raportul Comisiei împreună cu legea în forma trimisă la promulgare.

Semnat: Președinte -Senator Ecaterina Andronescu, Secretar- Senator Dumitru Oprea”.

Senatul e Camera decizională.
Plenul Senatului urmează să dezbată cererea de reexaminare.
Judecînd după Raport şi după votul iniţial, Legea nr. 207 va fi votată.
Preşedintele o poate trimite la CCR.
Greu de crezut.
N-ai nici un motiv de neconstituţionalitate.
Ea va fi publicată în Monitorul Oficial.
Şi în acel moment, Codruţa Kovesi e salvată.

Verificarea trebuie trimisă de CNATCDU la Şcoala doctorală de la Timişoara condusă de Viorel Vasca, conducătorul de doctorat al Codruţei Kovesi.

Pe 6 octombrie 2016, la B1Tv, Otilia Hedeșan, șefa Școlii doctorale din Universitatea de Vest Timișoara, a dat deja un punct de vedere:

„Pe baza discuțiilor publice, conducerea școlii noastre doctorale a cerut un punct de vedere școlii doctorale a Facultății de Drept. A primit două răspunsuri, unul al profesorului Pașca, cel care a fost conducătorul tezei de doctorat a doamnei Kovesi, și unul elaborat de toți conducătorii de doctorate. Deși e vorba de diferențe de stil între cele două răspunsuri, ideea centrală pe care eu o înțeleg e că teza e una redactată după normele de redactare din 2011, când a fost susținută public, și că, la o sesizare de plagiat din 2012, teza a primit această decizie din partea Consiliului Național de Etică. Acestea sunt cele două răspunsuri primite luni și marți și sunt foarte nesemnificative diferențele dintre ele.”

Luni, 10 octombrie 2016, e programată dezbaterea în Plen a cererii de reexaminare trimisă de Emil Constantinescu.
E greu de crezut că Senatul va infirma Raportul PSD iscălit de Ecaterina Andronescu.
Grație PSD, cazul Codruța Kovesi va ajunge spre judecare exact la cei care s-au pronunțat deja că n-a fost plagiat.
Şcoala doctorală de la Drept s-a pronunţat deja în aceste zile.

Sursa: cristoiublog.ro