Curtea Constituţională arată în a doua motivare de neconstituţionalitate cu privire la legea pensiilor speciale ale aleşilor locali că iniţiatorii au încălcat flagrant decizia anterioară a CCR şi nu au respectat majoritatea solicitărilor judecătorilor, „deghizând” norme din lege pentru a trece de filtrul constituţional şi a se „sustrage” Curţii, dar şi că au „preluat inexact” prevederi din alte legi.

În motivarea celei de-a doua decizii de neconstituţionalitate, publicată marţi, CCR spune că „Parlamentul nu ar fi avut competenţa de a reexamina dispoziţii punctuale din lege”, ci trebuia începută o nouă procedură legislativă, având în vedere că judecătorii au declarat legea neconstituţională în intregralitate.

Judecătorii critică şi faptul că parlamentarii au introdus în noua formă a Legii pensiilor speciale aceleaşi dispoziţii ca în forma iniţială, unele dintre ele „deghizate”, încălcând astfel Constituţia nu doar prin prevedereri, ci şi prin modul de modificare a legislaţiei.

„Curtea a statuat că adoptarea de către legiuitor a unor norme contrare celor hotărâte într-o decizie a Curţii Constituţionale, prin care se tinde la păstrarea soluţiilor legislative afectate de vicii de neconstituţionalitate, încalcă Legea fundamentală”, se arată în motivare.

Curtea explică de ce o astfel de procedură este neconstituţională şi acuză parlamentarii că s-au comportat „într-un mod contrar comportamentului constituţional”: „Întrucât respectarea jurisprudenţei Curţii Constituţionale constituie una dintre valorile care caracterizează statul de drept, obligaţiile constituţionale care rezultă din jurisprudenţa instanţei constituţionale circumscriu cadrul activităţii legislative viitoare; or, prin adoptarea unei soluţii legislative similare cu cea constatată, în precedent, ca fiind contrară dispoziţiilor Constituţiei, legiuitorul acţionează ultra vires, încălcându-şi obligaţia constituţională”.

Punctual, judecătorii arată că parlamentarii nu au rezolvat problema de calcul al indemnizaţiei pentru cei care au îndeplinit trei mandate de tipuri diferite de ales local, pentru a stabili care venit va fi cel calculat în indemnizaţie. Aceasta a fost o solicitare expresă a CCR în prima decizie de neconstituţionalitate.

Parlamentarii nu au rezolvat nici problema definirii pensiei speciale, care a rămas confuză. Astfel, este denumită indemnizaţie pentru limită de vârstă, iar în alte cazuri este numită pensie, fără a spune însă cărei definiţii juridice se subscrie şi astfel ce formă legală are.

Judecătorii arată că parlamentarii au „preluat inexact” normele din alte legi, precum cea a pensiilor militare, însă nu le-am aplicat corect.

„Practic, legea criticată, preluând în mod invers reglementarea referitoare la pensiile militare de stat, a dus la discriminări în interiorul sistemului, în sensul că numai primarii, viceprimarii, preşedinţii şi vicepreşedinţii de consilii judeţene care încă nu sunt pensionaţi pot beneficia de prevederile indemnizaţiei pentru limită de vârstă, iar cei deja pensionaţi nu au posibilitatea de a beneficia în mod corespunzător de această indemnizaţie”, spun judecătorii.

Concluzia lor este că „sunt elemente care califică indemnizaţia pentru limită de vârstă drept o pensie de serviciu deghizată”.

Mai mult, judecătorii spun că aleşii locali „nu reprezintă o categorie socioprofesională care să urmărească dezvoltarea unei cariere ca ales local”, ci sunt aleşi de către cetăţeni pentru această poziţie, astfel încât ei nu pot beneficia de indemnizaţii socioprofesionale, aşa cum vrea legea să instituie.

„În aceste condiţii, Curtea constată că legiuitorul a evitat definirea şi calificarea expresă a naturii juridice a acestei prestaţii băneşti din partea statului tocmai pentru a se sustrage considerentelor care au fundamentat decizia de admitere a Curţii”, mai spun judecătorii.

Curtea arată şi că parlamentarii nu au rezolvat problema nediscriminării între tipuri diferite de aleşi locali, neacordând în continuare acest drept decât unei părţi a lor, ignorându-i, de exemplu, pe consilieri.

Nici problema sursei de finanţare nu a fost rezolvată, parlamentarii afirmând doar că banii trebuie să vină din bugetele locale, fără însă o analiză clară. Critica vine în contextul în care iniţial parlamentarii au afirmat că sursa de finanţare trebuie să fie bugetul de stat, însă CCR s-a opus.

„Curtea nu poate decât să constate că indemnizaţia pentru limită de vârstă este o cheltuială deghizată din bugetul de stat, iar sursa sa de finanţare este din nou incertă”, se arată în motivare.

În schimb, parlamentarii au rezolvat două critici ale CCR: au stipulat clar periodicitatea de acordare a pensiei speciale, respectiv din lună în lună, după ce iniţial nu au făcut nicio precizare în acest sens, şi au inclus toate infracţiunile de corupţie în sfera celor care duc la pierderea dreptului la pensie.

Curtea Constituţională a admis, în 20 iulie, sesizarea Guvernului, declarând neconstituţional proiectul de lege privind acordarea pensiilor speciale pentru aleşii locali.

Decizia a fost luată în unanimitate.

În decembrie 2015, Parlamentul a adoptat propunerea legislativă pentru completarea Legii nr.393/2004 privind Statutul aleşilor locali, însă a fost imediat contestată la Curtea Constituţională de către Guvern.

Curtea Constituţională a decis însă că legea nu este constituţională pentru că este atât neclară, cât şi discriminatorie şi nu stabileşte sursele de finanţare, după o sesizare a Guvernului.

Modificată din nou în Parlament, legea a fost pentru a doua oară trimisă la Curtea Constituţională de către Executiv, în luna iunie.

Pensia ar fi urmat să se acorde în limita a trei mandate de ales local, reprezentând 0,55 din indemnizaţia brută lunară, înmulţită cu numărul de luni de mandat. Pentru a fi eligibili, aleşii locali trebuiau să aibă minimum un mandat îndeplinit complet. Pensiile ar fi variat între 2000 şi 5500 de lei lunar, în funcţie de salariul alesului local, care variază la rândul lui în funcţie de mărimea localităţii. Conform news.ro