erdogan moschee

Iniţial eram înclinat să privesc vizita familiei Iohannis&Carmen în Turcia ca pe o pierdere de timp şi bani și ca pe o altă fugă de problemele tot mai multe și mai grave, care se adună acasă și nu găsesc drumul către „lucrul bine făcut”. La finalul ei am constatat că am greşit: am aflat despre preşedintele nostru că ne ascunde subiecte vitale, că ne „traduce” şi că a fost un umil supus chemat la ordine de sultan. În plus, ieşirea lui Erdogan din timpul conferinţei de presă comune ne-a confirmat şi care este jocul geo-strategic din spatele mega-moscheii de la Bucureşti (Anterior se spusese că proiectul este local şi că Turcia doar îl sprijină. Acum aflăm că este de cel mai înalt interes pentru ea).

Turcia vrea moschee la Bucureşti pentru că are în vedere refacerea spaţiului de influenţă, dominaţie şi în final de civilizaţie turcească (islamică) în Caucaz, Marea Neagră, sud-estul şi centrul Europei, în care Imperiul Otoman a fost prezent anterior în diverse formule şi pentru perioade mai lungi sau mai scurte. Cum se face asta prin moschei? Simplu: prin exportul de identitate, care are ca dimensiune de forţă, dimensiune dinamică, verticală, identitatea religioasă.

În timp ce occidentalii îşi reneagă credinţa, închid, distrug sau transformă bisericile în moschei, iar ei devin nişte fiinţe „no name”, indivizi nu persoane, şi sunt gata să cedeze primului venit, islamul cuceritor îşi construieşte suportul identitar, care să-l conducă spre islamizarea Occidentului. Este o tehnologie veche, pe care au aplicat-o cu succes, de 1400 de ani în Asia şi în Africa.

Cunoaşteţi deja din alte articole zicerea lui Erdogan (versurile unei strofe dintr-o poezie a lui Ziya Gokalp), care i-a adus 4 luni de detenţie pentru, atenţie: instigare la ISLAMISM! (O vreme în care Turcia era, pare-se mult mai conştientă şi mai decisă decât Occidentul în privinţa islamismului.):

„Minaretele sunt baionetele noastre, cupolele lor, coifurile noastre, moscheile, cazărmile noastre și credincioșii, soldații noștri. Această armată divină îmi aşteaptă religia. Allah e mare, Allah e mare!” O reiau pentru că este importantă şi fundamentală pentru ceea ce se întâmplă acum în spaţiul occidental.

Erdogan are dreptate. Moscheile sunt baza islamizării oricărui spaţiu nou. Chiar numai la nivel vizual, cine umblă acum prin Europa sau prin SUA, are în multe locuri senzaţia că se găseşte undeva în Orient, suliţele înalte ale minaretelor (plus străzile şi pieţele pline de musulmani îngenunchiaţi pentru rugăciunile rituale, musulmanii însuşi în veşminte tradiţionale) impunându-se ochiului şi conferind o nouă identitate acestora. Mai ales acolo unde lipsesc turlele bisericilor, acestea au fost dărâmate sau au fost transformate în moschei.

Migrarea islamului către Occident şi ocuparea acestuia pot părea, şi parţial sunt, pornite din tot soiul de cauze legate de sărăcie, lipsuri, boli, asuprire, pericole, războaie, deci oarecum haotice, necoordonate. Ştim însă deja că, din motive, aparent, de neînţeles, despre care vom vorbi într-un episod viitor al serialului Apocalipsa Europei, elitele occidentale s-au comportat în ultimii zeci de ani, şi acum mai mult şi mai deschis decât oricând, ca nişte elite trădătoare, ca nişte „cai troieni” înfipţi adânc şi metastazic în corpul Occidentului: au favorizat şi acum impun dictatorial primirea migratorilor şi înlocuirea populaţiei albe autohtone cu populaţii de origine asiatico-africană. După cum anunţa, acum aproape 100 de ani contele Coudenhove-Kalergi.

Pentru că aşa au decis unii, Occidentul este astăzi un uriaş corp muribund, dar un corp încă plin de grăsimi şi cărnuri gustoase, care atrag prădătorii. Aceşti sunt la nivel individual migratorii care, mânaţi de dorinţa de mai bine şi de iluzia acestei „împărăţii a desfătării perpetue” vor veni tot mai mulţi, până când împărţia se va prăbuşi în mizerie şi sărăcie, iar ei se vor trezi nişte fiinţe mai disperate decât înainte, rupte de trecutul lor, fără identitatea de loc şi tradiţii, doar cu o globală şi alienantă identitate musulmană .

Occidentul înseamnă spaţii imense, resurse, tehnologii, uzine care va trebui să aparţină cuiva împreună cu polşpulaţiile lor, autohtone sau migrate. În spatele acestei revărsări de migratori din zeci de state şi popoare, din sute de triburi din Asia şi Africa, găsim centre de putere din islam, care au întrezărit perspectiva schimbării de populaţie şi, deci de civilizaţie, şi vor să ia partea leului din această lume nouă. Trei forţe ale islamului, Arabia Saudită-Qatar (urmate şi de celelalate state ale Golfului) şi Turcia, la nivel de ţări, şi Frăţia Musulmană, ca organizaţie, sunt cele care, cu această perspectivă în minte, s-au întrecut în finanţarea şi construirea de moschei şi aşa-zise centre culturale islamice pe toate continentele şi în toate statele care au permis acest lucru.

Rămânând însă numai în spaţiul Occidental, în Europa sunt acum peste 6500 de moschei, dintre care peste 2400 în Franţa, circa 2000 în Marea Britanie, 1500 în Germania. În SUA, în aprilie 2015, erau 3186 moschei dintre care circa 75 % aparţineau Frăţiei Musulmane.

În plan şi în construcţie sunt alte mii de moschei, iar un număr important de moschei funcţionează clandestin, acestea fiind, de obicei, dincolo de centre de radicalizare (ceea ce sunt şi celelalte) şi centre militare jihadiste.

Dintre moscheile Occidentului puţine sunt construite de statele respective, sau de autorităţile locale, cele mai multe fiind investiţii ale celor enumeraţi mai sus, investiţiile ridicându-se pentru ultimii 30 de ani la zeci de miliarde de dolari pentru construcţia moscheilor. Numai între 1975 şi 2000, Arabia Saudită a construit 1500 de moschei în întreaga lume. Ulterior, ritmul a crescut. Alte miliarde merg pentru dotarea şi funcţionarea acestora şi a centrelor alăturate şi pentru propagandă. Turcia a intrat mai târziu în competiţia mondială a moscheilor, în care vechimea cea mai mare o are Arabia Saudită, dar investitorul actual cel mai activ pare a fi Qatar-ul.

Am fi naivi să credem că aceste sume uriaşe sunt doar expresia generozităţii respectivilor. Aşa cum am mai spus-o, moscheile sunt cheia promovării islamului în sine şi a islamismului radical la nivel planetar. Aici se menţine spiritul islamului, aici se face pregătirea luptătorilor islamului pentru războiul cu necredincioşii şi tot aici, acelei majorităţi zise moderate (de fapt inerte şi supuse complet radicalilor) i se transmite ceea ce trebuie să ştie şi să facă pentru victoria islamului.

În majoritatea moscheilor şi centrelor culturale este predicat islamul exclusivist, islamul cuceritor, islamul superior celorlalte civilizaţii şi religii (mai simplu spus: Coranul şi Hadith) şi nu islamul paşnic, cooperant, iubitor. Aici şi în celelalte centre de islamizare se formează teroriştii, jihadiştii, simpatizanţii şi luptătorii Statului Islamic.

De exemplu, în Belgia atentatelor recente, în marea moschee din Bruxelles, dar nu numai, lucru cunoscut de autorităţi, predicatorii trimişi de saudiţi, pentru că ei au construit moscheea şi ei o administrează, predică de peste 10 ani radicalizarea, extremismul, distrugerea actualei civilizaţii occidentale, inclusiv a Bruxellului şi a Belgiei.

Transformarea, în sensul prăbuşirii accelerate în islam a celei mai mari părţi a lumii fiind în acest moment o realitate, era normal ca centre de putere politică, financiară şi militară ale islamului să urmărească pe de o parte realizarea rapidă a islamizării, cu precădere a Occidentului, pe de altă parte să se pregătească pentru a deveni jucători la nivel planetar într-o viitoare lume islamică.

După cum am spus, unul dintre ei este Turcia. De aceea construieşte şi Erdogan moschei monumentale prin întreaga lume, între care ultimele gigantice „ctitorii” fiind cea de la Moscova (170 milioane dolari) şi cea din SUA (100 milioane dolari). De aceea vrea Erdogan, mai bine zis cere, porunceşte Erdogan, să se construiască şi marea moschee din Bucureşti.

Şi pentru că deja e sigur de victorie, a ridicat recent glasul şi a cerut ca „islamofobia” (adică rezistenţa la islamizare!!!) să fie considerată o „crimă împotriva umanităţii”. Şi are dreptate: cum lumea va fi în curând islamică şi umanitatea va fi doar islamică. Dacă critici islamul, vei critica umanitatea. Umanitatea e bună şi are întotdeauna dreptate. Tu eşti, deci, rău. Rău înseamnă criminal….

Şi ca să ne întoarcem al titlu, în ceea ce priveşte viitorul imperiu otoman, să-l ascultăm într-un discurs la academia militară turcă privind planurile sale de viitor pentru zona fostului imperiu:

„Noi nu avem dreptul să fim indiferenţi la zonele geografice cu care avem legături afective. De exemplu, nu ne putem întoarce privirile de pe Balcani, din Orientul Mijlociu, din Africa de Nord şi din Caucaz. Nu ne putem neglija fraţii şi surorile din Asia Centrală, care este patria noastră, ca şi din Africa şi din Asia de Sud-Est, ale căror inimi bat alături de ale noastre. Trebuie să fim împreună la înălţimea acestei responsabilităţi, pe care ne-o conferă istoria”.

 

Sursa: solidaritateeuropeana.wordpress.com