Petro Poroshenko va fi asasinat | Este doar o chestiune de timp. Iațeniuk, și el vizat

„Before and after-ul” de mai sus spune totul despre un om asasinat de rusi dupa doar cateva zile de la impuscarea Annei Politkovskaia. Cei doi intrasera in contact iar Litvinenko doar ce ii confirmase Annei ca este pe lista oficiala a persoanelor ce urmeaza a fi asasinate.

Jurnalistul Ivan Safronov – asasinat pe 2 martie 2007. Nu se racisera bine cadavrele Annei Politkovskaia si a lui Alexander Litvinenko si Safronov si dupa doar 3 luni, unul din jurnalistii care a criticat sistemul militar rus „se sinucide” sarind de la etajul patru al apartamentului sau (la rusi parterul este etajul 1), desi unele marturii vorbesc despre o persoana care s-ar fi aflat in spatele sau fortandu-l sa sara. Safranov fusese acuzat ca ar fi transmis informatii militare unor partide straine. Solutia lui Putin? Simplu: „sinuciderea”

Bancherul Oleg Zhukovsky – asasinat decembrie 2007. Zhukovsky a fost director executiv al bancii VTB. A intrat in conflict cu oligarhi din jurul lui Vladimir Putin. Legenda fabricata de FSB in legatura cu moartea sa a fost tot sinuciderea. De data asta si cu un bilet scris de mana lui, probabil sub presiune. Fiti atenti ca e aproape comic daca nu ar fi tragic:

„I am very tired of life. It is nobody’s fault.”

Sa mori de ras. Mai avea putin si scria „Sa fie clar, nu e nici vina lui Putin nici a FSB-ului”. Ca o completare la anécdota, a fost gasit cu o punga pe cap bine stransa, asezat pe un scaun, cu mainile si picioarele bine legate.

Daca aveti chef sa va distrati comparati cum a descris presa rusa (aici) si cea straina (aici) bizara „sinucidere”.

Omul de afaceri Arkady Patarkatsishvili – asasinat in 12 februarie 2008. Georgianul, cel mai bogat om din tara sa cu o avere estimata la vremea respectiva la peste 12 miliarde USD, era un personaj demn de serialul „REVENGE”. Familia sa si multi alti georgieni au acuzat implicarea FSB, afirmand ca FSB ar avea capacitatea de a otravi pe cineva fara sa lase urme.

Daca vreti sa cititi o poveste cu miliardari, intrigi, rasturnari de situatii, rude aparute din neant, case fabuloase, etc, vizionati cele 4 serii  ale Revenge cu Emily Thorne si Victoria Grayson sau cititi extraordinarul material publicat de Vanity Fair in 2009″ The Widow and the Oligarchs„cu Inna Gudavadze, sotia de 54 de ani a lui Badri Patarkatsishvili.

Vreti sa va starnesc curiozitatea? Arkady (Badri) Patarkatsishvili era proprietarul celui mai important canal de televiziune din Georgia. Isi iubea atat de mult tara si originea incat in 2001, pe fondul unei crize economice cumplite, a achitat toata factura de gaz a capitalei Tbilisi. L-a sustinut pe Saakasvili. A candidat si el si a iesit al 3-lea cu 7,1%din voturi. O figura, complicata personalitate dar cu har si multa experienta, gen Ion Ratiu. Avea legaturi stranse cu Boris Berezovsky impreuna cu care l-a ajutat pe Vladimir Putin sa ajunga director al FSB si apoi, cu o viteza de tip „Coldea”, Presedinte al Rusiei. Ulterior, si el si Boris au cazut in dizgratie si s-a refugiat in Georgia si in proprietatile sale din SUA si UK. Vreti un motiv, pe scurt? Stia prea multe!

Finantistul Leonid Rozhetskin  – asasinat de FSB pe 16 martie 2008. Rozhetskin detinea actiuni importante in companii strategice gen Megafon, pe care le-a vandut „cui nu trebuie”. Francis Ford Coppola ar spune probabil ca Leonid Rozhetskin a ignorat vreo „propunere care nu putea fi refuzata”. Vreti povestea rusa a asasinatului? Vreme de 4 ani nimeni nu a stiut unde „disparuse”. Absolventul de Harvard plecase de acasa noaptea catre o discoteca de gay. In toata aceasta perioada, emotia publica a disparitiei importantului personaj a fost domolita de presa rusa care a dat ca sigura stirea ca „Leonid Rozhetskin traieste in California, US sub Programul Federal de protectie al Martorilor”. Tare, nu-i asa? In 2012 se gasesc ramasitele cadavrului lui intr-o padure din Letonia. In 2013 de había este confirmat ca era vorba de Leonid Rozhetskin. Criminalul? „Necunoscut”!

V-ati plictisit de exemple?

Nu l-am mai amintit pe Sergei Yushenkov, co-chairman al Partidului Liberal rus, asasinat in aprilie 2003 ca si Anna Politkovskaia in intrarea blocului sau din Moscova. Nici pe Yuri Shchekochikhin, jurnalist si membru al Dumei Rusiei, asasinat pe 3 Iulie dupa ce initial cazuse brusc (a se citi „otravit) victima unei boli necunoscute, foarte probabil fiind otravit tot cu poloniu radioactiv. Autoritatile ruse au refuzat pur si simplu autopsia dar rudele au furat o bucata din corpul sau (fabulos!) si au trimis-o la Londra. Otravirea a fost astfel confirmata. Nu am pomenit nici de Mikhail Trepashkin, membru al Comisiei Koralev (investigau cum Putin si FSB au pus bombele din cartierul moscovit care au declansat conflictul din Cecenia), nici de Nikolai Girenko, profesor the etnologie si militant proeminent al drepturilor omului, asasinat in iunie 2004 in casa sa din St Petersburg, nici de Paul Klebnikov, editor la Forbes Rusia care investiga niste spalari de bani din sumele alocate reconstructiei Ceceniei distruse, asasinat in Moscova in iulie 2004, nici de incercarea de asasinare a lui Victor Yushcenko (avea sa supravietuiasca miraculos si sa devina presedintele Ucrainei), in septembrie 2004, cu o substanta folosita ca arma chimica in razboiul din Afganistan, o poison mycotoxin numita T-2, sau “Yellow Rain,” nici de Andrei Kozlov, bancher, Vice-Presedinte al Bancii Centrale a Rusiei, asasinat in septembrie 2006, nici de Daniel McGrory, senior correspondent pentru The Times of London, asasinat prin impuscare in 20 februarie 2007, se ocupa de cazul Litvinenko, nici de Paul M. Joyal, prieten cu Litvinenko, subiect de interviu pentru Mc Grory, asasinat tot in februarie 2007, nici de  Stanslav Markelov (avocat pentru drepturile omului) si Anastasia Barburova, jurnalist,asasinati in Ianuarie 2009 prin impuscare in ceafa cu pistol cu amortizor, si nici de jurnalista  Natalia Estemirova, asasinata pe 14 iulie 2009 dupa ce fusese rapita din fata casei sale. 

Mai sunt multi.

Boris Nemtov este doar ultimul dintr-un luuuuung sir de asasinate. Evident ca „nimic nu e clar”. Ca si in cazul MH17, rusii vor o taraganare a anchetelor pana trece emotia. Apoi, o solutie mincinoasa pe care de principiu nu o crede nimeni. Zilele trecute procurorii olandezi (nu pot fi banuiti decat de super-corectitudine) au confirmat ce spunea Reporter Virtual acum un an de zile si anume ca racheta a fost trasa dintr-un BUK cu echipaj al ARMATEI RUSE. Au ajuns sa il identifice si pe generalul maior care a adus BUK-ul spre folosinta, cu echipaj cu tot, „rebelilor” ( a se citi, militarilor GRU deghizati in rebeli). Cititi ce spune  paginaderusia.ro despre cum au lichidat serviciile secrete ruse pe cei care puteau vorbi despre lansarea rachetei catre avionul malaezian. Puteti citi aici: Vinovaţii de doborârea avionului din Donbas, lichidaţi de serviciile secrete ruse

O ultima observatie despre apucaturile si oamenii lui Putin: priviti-l pe animalul asta din poza de mai sus! Si cititi materialul VIDEO. ”Mărturisirea” teroristului Motorola: ”Am executat 15 prizonieri ucraineni”. Cu video cu tot.

Eeeeh, si ajungem si la tintele lui Putin. Care or fi alea?

Pai masurile de securitate sporite in ultima vreme ale presedintelui Petro Poroshenko, spun multe. Masuri de securitate ale unui serviciu (SBU) care a inceput sa functioneze dupa ce inclusiv presedintele recunostea ca acum doar cateva luni 80% (!!!!) dintre agentii SBU lucrau pentru Moscova. Deasemenea un alt semn este ca bombele” teroristilor ” rusi care au inceput sa explodeze la Kiev. Asaaaa, brusc. Mai mult, Poroshenko a facut in ultimele zile niste declaratii anti-oligarhi care le ofera rusilor o acoperire perfecta. „Avea multi dusmani, inclusiv printre ucraineni, ei l-au omorat si nu noi”, anticipez ca va fi textul preferat al cinicilor de la Kremlin. Nu credeti? Recititi lista de mai sus! Poroshenko nu are prea multe sanse. Putin trebuie neaparat sa scape de el pentru ca directia pe care o imprima tarii, atat cat a mai ramas din ea este complet non-rusa. Lunile urmatoare ne vor spune multe. Am sa scot textul asta la timpul potrivit.

Sper sa ma insel. Am un mare respect pentru curajul lui Poroshenko, pentru calitatea umana si profesionala a lui Iateniuk si pentru verticalitatea lui Turcinov. Impreuna cu poporul ucrainean, aceasta tripleta unica, Poroshenko-Iateniuk-Turcinov, cea mai buna echipa de lideri ai momentului din Europa dupa parerea mea, au facut un lucru de care si americanilor, europenilor si in general intregii planete ii era nu teama ci groaza: s-au opus rusilor la modul eroic! Mai vad cretini prin Romania si prin Europa care nu-si amintesc nici macar istoria lor plina de lasitati. Am crezut mereu in ultimii 25 de ani ca ne invecinam cu Ucraina si de fapt de invecinam cu Rusia dar eram atat de lasi (liderii, ca poporul nu stia) incat ne era frica si sa o spunem.

Apropo, crede cineva ca americanii, britanicii (mai ales ca unele crime au fost comise pe teritoriul lor), francezii si alti deontologi nu stiau de apucaturile criminale ale lui Putin din 2003 incoace? Sa fiti convinsi ca lista lor este mult mai completa decat v-as putea eu vreodata prezenta. au tacut ca pestii sau au protestat de forma. Dupa asasinarea lui Litvinenko, britanicii au pus „batista pe tambal” ani de zile. Maretul Tony Blair care ne tot corecta greselile inainte de aderarea la NATO si UE. De francezi nu mai vorbesc. Cand il vad „revenind” pe ravasitul asta de Sarkozy ma apuca groaza efectiv. Au dovezi ca Le Pen este cumparata cu banii rusilor (o banca rusa din Cehia) si nu exista nicio masura concreta. In sfarsit… Europa este efectiv corijenta la capitolul „principii aplicate” si ultra-premianta la cel cu „principii emise”. De noi romanii ce sa mai spunem? Mai traiesc si azi niste schizofrenici care se pretind istorici si incearca sa ne explice ce pateam noi daca ne opuneam cand ne-a fost luata Basarabia. eu zic asa: hai sa ne holbam la poza asta, sa-i respectam pe ucraineni si sa tacem dracului din gura pe subiectul asta:

Asa se luptau romanii in 1940. Nu a murit niciunul atunci. Azi zilnic mor soldati ucraineni pe front. Apoi am intors armele de atatea ori ca ne este groaza sa-i invatam pe copii istoria razboaielor mondiale.

Am sa inchei cu personajul pe care il admir cel mai mult. Dupa parerea mea, si am spus-o de nenumarate ori, este cel mai bun Prim Ministru pe care l-am vazut vreodata: Arseniy Petrovych Yatsenyuk

Vorbitor de limba romana, ca si Petro Poroshenko, acest politician este pentru mine un model de ce mi-as dori de la clasa politica romana. Ca il admir eu e una dar nu exista lider european sau american care sa nu il respecte profund. Ajuns la putere intr-o perioada crunta pentru tara sa care abia acum isi castiga de fapt independenta, Iateniuk a reusit sa pastreze pe linia de plutire o tara lovita din toate directiile, cu milioane de tradatori si agenti rusi plimbandu-se liberi pe teritoriul ei. Modest, profesionist pana in varful unghiilor, extrem de bun organizator, incoruptibil, placut de oameni si respectat de dusmani. Nu vreau sa conving pe nimeni de nimic, vreau doar sa spun sus si tare ca ma tem pentru acest extrem de valoros om , pentru viata lui, pentru ca dusmanii rusi il vad pe el de fapt principalul motor al de-rusificarii Ucrainei, proces inceput si accelerat in ultimele luni.

Relatiile de exceptie (net superioare oricarui alt politician ucrainean) pe care le are cu liderii importanti ai planetei ii confera o oarecare protectie dar cinismul crunt al lui Vladimir Putin a fost verificat de mai multe ori. Intr-un exercitiu de ipocrizie tipica lui Putin, acesta l-a numit pe Iateniuk „Prim Ministrul Razboiului”. Va dati seama despre ce vorbim? Putin invadeaza, minte si omoara, Iateniuk este cel care se apara, spune adevarul si uneori pierde.

Faceti diferenta:

Astept momentul in care un asemenea profesionist o sa ajunga Prim Ministru sau Presedinte al tarii mele. Deocamdata, in 25 de ani am vazut doar agenti rusi, gargaragii, infractori, papagali, betivi cronici, derbedei, mincinosti patologici, lenesi si cinici la putere. Nu il etichetez deocamdata nicicum pe actualul Presedinte, este prea devreme. Insa media calitatii umane a oamenilor care s-au perindat prin cele doua pozitii cheie este ridicol de scazuta. Umilitoare chiar, as spune, pentru poporul meu.

Chiar nu este in stare Romania sa aleaga in sfarsit oameni de calitate in functiile cele mai importante?

Grea intrebare! Cu raspuns negativ in ultimii 25 de ani. Astept. Si ma rog ca macar copii nostri sa nu mai aiba parte de atata prostie si mizerie umana cata s-a perindat prin Parlamentele Rusinii Romaniei si prin functiile de Presedinte si Prim Minsitru. Pana atunci ma uit la filme, la documentare si la stiri care anunta ca

 Arseni Iateniuk a criticat pozitia Rusiei, apreciind ca aceasta tara „este mai mult un membru al insecuritatii, decat un membru al Consiliului de Securitate” al ONU, deoarece nu respecta principiile Natiunilor Unite.

Ce simplu spus!

Si cand te gandesti ca in Romania, ambasadorul Malgilov vine din tara lui plina de crime si asasinate politice, de cenzura si dezinformare si da lectii de cum ar trebui jurnalistii sa isi aleaga subiectele. Vorbeste de „constiinta echipei editoriale (n.a: este vorba de Romania Libera)” si de „respect”.  Iar la final, cine nu este de acord cu el, se numeste „badaran”.

….nu este deloc necesar ca pe paginile publicatiilor centrale sa se dea cuvantul la orice badaran.

Am adus aminte de acest episod in mod intentionat la final. Pentru ca ceva a scapat presei romane. Si anume o parte foarte ciudata a reactiei si mai ciudate a entitatii numita „Camera de Cooperare Economica si Culturala Romano-Rusa”. Puteau sa ii spuna si „clubul agentilor FSB localizati in Romania” (alooooo! SRI, voi vedeti ce vad si eu?) sau oricum altfel dar tot nu inteleg ce cautau ei sa aiba pozitie in povestea asta si mai ales cred ca merita lamuriri urmatoarele cuvinte:

…..Folosirea unui limbaj adecvat poate să ne ajute în dezvoltarea relațiilor bilaterale și poateevita neplăceri.

În speranța că rugămintea noastră va ajunge la cei care prin natura meseriei au datoria să ne informeze corect și vor înțelege că un cuvânt poate face mai mult rău decât o acțiune fizică, le mulțumim anticipat tuturor care vor susține demersul nostru. Cu deosebită considerație Tudor Afanasov, Președintele CCECRR și Colectivul CCECRR.

Visez eu sau omul asta vorbeste despre „neplaceri” si despre „actiune fizica”?

Tovarase Afanasov, inafara faptului suparator ca semeni deranjat de tare cu unul dintre cei mai mari dezaxati si tulburati oameni de pe aceasta planeta, Ramzan Kadirov, criminal dovedit si executant de crime pentru presedintele Putin, marturisesc ca speach-ul  despre „neplaceri” si despre „actiune fizica” merita ceva lamuriri. Pentru lectura Serviciului Roman de Informatii, a sefului acestuia, domnul Eduard Hellvig si a domnului Florian Coldea, publicam aici porcaria de comunicat prin care „CCECRR susține poziția luată de Ambasadorul Rusie în România „Contributors şi România Liberă nu mai există pentru noi!” si sper din toata inima ca vor urma ceva investigatii, cu ce faceti voi acolo, de ce aveti majoritatea dintre voi nume rusesti, care este cu adevarat misiunea voastra in Romania si cu descrierea „neplacerilor” pe care le pot avea cei care folosesc alte cuvinte decat cele care va suna bine voua, comunistilor lui Vladimir Putin.

Nu cumva te-ai gandit si ai vrut sa ne gandim si noi la „neplacerile” pe care le-a avut Anna Politkovskaia atunci cand a spus lucruri cu care voi, oamenii in slujba Rusiei lui Putin, nu sunteti de acord?

Pentru ca daca asta ai vrut sa spui, atunci este foarte grav!

sursa: reportervirtual.ro