MRU la NasulIntr-un interviu acordat “Revistei 22” presedintele Fortei Civice, Mihai Razvan Ungureanu vorbeste despre trecutul si viitorul “dreptei” in Romania.  

Cum e in politica, domnule Mihai Razvan Ungureanu?

Depinde ce intelegem prin asta, ca daca e vorba de politica militanta de partid, ea a inceput de la 7 septembrie incoace. Daca e vorba de politica nationala, sunt 14 ani care s-au scurs din 1998, de cand am intrat…

 

Ca tehnocrat. Ajuta experienta de tehnocrat in politica?

Foarte mult. Ce inseamna asta? Ca intai am fost secretar de stat la Externe, dupa aceea emisar regional al Pactului de Stabilitate, apoi coordonator adjunct al Initiativei de Cooperare Sud-Est Europeana, acestea doua din urma in strainatate, ministru de Externe, director al Serviciului de Informatii Externe, prim-ministru. Este o experienta de management institutional ampla si foarte interesanta, de pe urma careia tragi concluzii, inevitabil, despre cum reusesti sa faci o institutie sa urmeze linia strategica pe care o exprimi, odata ce ai preluat un portofoliu.

 

De cateva luni, tema fragmentarii dreptei politice domina dezbaterea publica. Care sunt cauzele acestei fragmentari?

Si tema fragmentarii poate fi interpretata. Daca vorbim numai de formatiunile reprezentate in Parlamentul European, prin afilierea la Partidul Popular European, dreapta a fost reprezentata si inainte de 9 decembrie si este reprezentata si dupa 9 decembrie de aceleasi formatiuni politice – PDL, PNT, UDMR. Lor li s-a adaugat un nou partid, Forta Civica, partid parlamentar, candidat la calitatea de membru la PPE. Asadar, nu putem vorbi de o fragmentare in sensul atomizarii reprezentarii politice pe centru-dreapta. Trei plus unu nu e la mare distanta de trei.

 

 Pe stanga avem un partid, PSD, principalul partid de la guvernare.

La putere avem o alianța, compusa din doua partide mari, PSD, cel mai mare, PNL, plus UNPR si PC. Deci sunt patru. Sigur, in USL sunt doua partide cu traditie politica postdecembrista, bine structurate, cu reprezentare nationala.

 

Dar ei sunt uniti …

Intr-o alianta.

 

Dincoace…

Ce nu exista dincoace este alianta, cu o singura exceptie, care are deja doua luni de viata. E un simptom de insanatosire a vietii politice, cred eu, aparitia Aliantei pentru Dreptate si Adevar, Forta Civica-PNTCD. Dar, repet, din perspectiva aritmetica, nu exista o fragmentare a centrului si a dreptei, care sa construiasca o concluzie dramatica. Noi altceva vedem, de fapt. In momentul in care tragi linia, la implinirea unui an de la schimbarea Guvernului Ungureanu cu Guvernul Ponta, in ciuda numarului de formatiuni, mai mare sau mai mic, ce se observa este absenta vocii unice politice. Dincolo, unde este USL, exista o voce unica politica, indiferent cate partide compun USL. De fapt, de aici vine perceptia ca centru-dreapta este fragmentat.

Si nu este corecta aceasta perceptie?

Tocmai asta spun, ca sunt mai multe voci, care nu sunt un cor, nu canta dupa o partitura unica.

 

Ce impiedica aceste formatiuni politice sa aiba o voce unica si sa nu mai avem aceasta cacofonie? Orgoliile?

N-as merge pana aici. A existat o tentativa de construire a vocii unice in dreapta, in sensul concertului vocilor de partid. S-a numit Alianta Romania Dreapta. Adversarul principal al viabilitatii Aliantei nu a fost USL, ci timpul. A avut foarte putin timp pentru a se roda si a genera un reflex de atitudine politica, o rutina de actiune politica.

 

Desfiintarea Alianței Romania Dreapta dupa alegeri a fost o greseala?

Desfiintarea s-ar fi petrecut oricum, din cauza calitatii ARD, pentru ca era o alianta electorala. Fiind o alianta electorala, in momentul in care alegerile s-au incheiat, ea se desfiinteaza de jure si de facto. As fi preferat sa continue…

 

Ca o alianta politica, care sa construiasca o alternativa la actuala putere.

Ca o alianta politica, sa nu fie intrerupta inainte ca ea sa capete maturitate. Mai este ceva. Desfiintarea Aliantei, repet, desfiintare de necesitate, formala, a lasat ca socul posttraumatic – post 9 decembrie, pentru ca 9 decembrie a fost o trauma, o infrangere zdrobitoare a centrului si a dreptei – sa se instaleze in interiorul partidelor aflate pana atunci in Alianta Romania Dreapta. Șocul e direct proportional cu marimea, deci se resimte mai mult in partidul mare, care e PDL, si intr-o masura mai mica in celelalte partide componente ale Aliantei Romania Dreapta, PNT si Forta Civica. Recunoasterea acestui soc a dus la constituirea Aliantei pentru Dreptate si Adevar.

 

Dar vi s-a reprosat ca ați confiscat un brand, care nu va apartine. De ce reveniti la ADA?

Au fost si calcule pragmatice politice, si calcule emotionale. In primul rand, nu are nimeni proprietate asupra brandului, nu exista nici macar o proprietate simbolica, nu mai vorbim de cea legala. Exista o amintire insa, de care ne-am legat si noi, Alianta Dreptate si Adevar din 2004, care are in pasivul ei o majoritate parlamentara, guvernamentala, o victorie in Executiv si o victorie prezidentiala. Proiectul Dreptate si Adevar din 2004 nu a fost dus la capat, nu a continuat. A fost intrerupt brutal in 2007, pe seama dizolvarii Aliantei.

 

E posibila Alianța Dreptate si Adevar fara PDL?

O alianta e posibila fara oricine si cu toata lumea, totodata. E motivul pentru care, atunci cand am constituit-o, in mod expres am mentionat in actul de constituire faptul ca Alianta este deschisa, tocmai pentru a lasa loc construirii, pornind de la acest pretext, a unei platforme politice pe care se pot aseza partidele. Partidul mare, PDL, in momentul in care s-a constituit Alianta, se afla in plin proces de alegere a noii conduceri.

 

Vasile Blaga n-a dat semne ca ar fi interesat de apartenenta la aceasta Alianta.

Eu vorbesc acum de platforma aceasta. Este deschisa si catre formatiuni parlamentare cu scop politic. Exista, iata, Initiativa Liberala, Fundatia Miscarea Populara, ICCD – Initiativa Civica de Centru-Dreapta. Platforma, altfel spus, e prilejul, pretextul, iar pretextul e intrunit in momentul acesta.

 

Si totusi, ce ingredient mai e necesar ca sa decoleze?

Circumstanta tehnica este intrunita. Ce cred ca trebuie este viziunea, si aici pot detalia – viziune in sensul victoriei dreptei, nu viziune in sensul imaginarii unei succesiuni de compromisuri care sa lase lucrurile nemiscate sau care sa acomodeze interese de partid. Viziune in sensul unei victorii totale in 2016, victorie care trebuie construita. Asadar, viziune, maturitate – maturitatea este antidotul la orgolii personale, pasiuni de partid, mici incapatanari, vanitati, e maturitatea cea care le sterge sau le atenueaza pe toate. Si vointa politica propriu-zisa. Noi am pornit de la un principiu, care nu cred ca poate fi contrazis: unirea face puterea. Deci, trei pot, impreuna si cu altii, platforma e deschisa, pot sa construiasca o victorie. Asta e prima chestiune. A doua chestiune e ca nu exista in momentul de fata, avand de partea cealalta a baricadei politice un colos, o alta posibilitate de a construi victorii ale dreptei in 2014 si 2016 decat prin aceasta metoda. Nu exista alta.

 

Aurelian Pavelescu e contestat in PNTCD. Sunt o serie de procese…

El este un presedinte legitim al PNT, juridic, in acte, are legitimitatea pe care o da alegerea lui, confirmata si reconfirmata. Aici nu unim persoane, aici unim structuri politice. Revin la discutia anterioara. Problema nu este sa acomodezi pasiuni individuale, ci sa construiesti o structura mare din structuri mai mici si sa le pui in tonalitate identica.

 

Deci, solutia pentru coagularea dreptei ar fi ca, pornind…

Sa refacem unitatea de actiune. Cand vorbim de coagulare, multi inteleg o fuziune generala. Nu vorbim de fuziune generala.

 

Care e modelul? CDR, mai multe partide mari și mici, asociații, fundații… Care poate sa fie modelul?

Alianta exista. Repet, Alianta e o formula de unitate politica de actiune a doua partide si am spus ca acesta e generatorul unei platforme. Platforma poate fi, prin analogie, Conventia Democratica. Dar nu cerem nimanui, desi Alianta este deschisa, nu cerem „veniti in Alianta“, desi, de exemplu, Initiativa Romania Liberala se declara perfect concordanta cu obiectivele Aliantei. Vom semna un protocol cu Initiativa Romania Liberala; cel putin asta este intentia noastra acum.

 

Cu Miscarea Populara aveti contacte?

Avem dialoguri cu diferiti reprezentanti sau membri din structuri nationale sau locale. Si ei se construiesc, in momentul acesta nu poti cere…

 

Lucrurile sunt destul de neclare… Aud ca vor inființa Partidul Mișcarea Populara. Acesta n-ar avea nici o legatura cu un Partid Popular care s-ar fi pregatit…

Fundatia Miscarea Populara este in momentul de fata o organizatie nonguvernamentala pe cale sa se organizeze. Prima secventa de timp si de energie pe care o aloci construirii iti lasa foarte putin timp si putina disponibilitate pentru a discuta aliante, protocoale. Cand se va incheia aceasta etapa si Fundatia va deveni coapta pentru aceasta discutie…

 

Și cu Partidul Mișcarea Populara….

Pai, cand va aparea partidul.

 

In loc de coagulare, din contra, se sparg in bucati si mai mici…

Nu spun asta. Pentru ca nu vad un bruiaj care sa se fi instalat pe seama aparitiei unei fundatii suplimentare. La momentul discutiei noastre, acum, nu a mai aparut un alt partid.

 

ADA pare mai degraba constituita in jurul candidaturii dvs. la prezidentiale.

Nu, a fost constituita potrivit unei intelegeri pe un proiect care are trei parti si care a fost discutat si la Bruxelles, la conducerea PPE. Este vorba de valorificarea politica a anului 2014, o data pentru incarcatura politica intrinseca a lui 2014 si, al doilea, pentru faptul ca el genereaza victoria din 2016 sau pozitionarea favorabila a Aliantei in 2016. Proiectul acesta este compus din: 1) lista comuna la europarlamentare; 2) candidat unic la prezidentiale si 3) o formula federativa pentru 2016, care sa garanteze actiune comuna in alegerile locale si alegerile generale. Acest plan tripartit poate deveni numitorul comun al tuturor formatiunilor politice de centru-dreapta.

 

Iar dvs. ați discutat despre coagularea dreptei pe acest plan la Bruxelles?

Exact. Pe acest plan. Discutiile pe care le port cu Vasile Blaga sau cu reprezentanti ai IRL, dar IRL deja a acceptat planul.

 

Blaga spunea ca PDL are candidatul lui și la prezidențiale, pe care urmeaza sa-l desemneze. Practic, ei s-au sustras acestui demers de coagulare. Ati mai avut discutii cu el, s-a repozitionat?

Nu e vorba de repozitionare aici, este un partid care poate sa judece in diferite norme. Nu am deja un raspuns suficient de clar, care este calea pe care va merge PDL.

 

Se pare ca Vasile Blaga merge, mai degraba, spre PNL, spre Crin Antonescu.

Nu stim asta. Nu pot specula acest lucru, mai ales ca nu am informatii verificate care sa-mi confirme asa ceva.

 

Va conta PDL in configurarea dreptei? Va fi un actor major sau luati in calcul si varianta coagularii dreptei fara PDL?

Idealul este ca un partid mare, cu structuri nationale, ca PDL, sa convina impreuna cu noi pe platforma acestui plan tripartit. Dar te pregatesti si pentru vreme rea. Exista viata si fara, doar ca sansele unei victorii comune se diminueaza considerabil in momentul acela.

 

Ce rol mai poate juca presedintele Basescu in coagularea dreptei?

Dupa ce-si termina mandatul? Poate sa aiba un rol de definire si, de ce nu, chiar un rol de orientare tactica a actiunii partidelor.

 

Cat e de corecta perceptia publica ca, dupa plecarea dvs. din fruntea guvernului, relatiile dintre dvs. si presedintele Basescu s-ar fi racit?

Nu-mi dau seama.

 

Din punctul dvs. de vedere, care este temperatura relatiilor cu presedintele?

Cu presedintele am dialog cand este nevoie de dialog. Acum dansul e presedinte, eu nu sunt intr-o pozitie de responsabilitate institutionala, administrativa. Sunt senator si presedinte de partid parlamentar, atat. Iar alte aspecte de ordin privat nu discut.

 

Va tenteaza un mandat in Parlamentul European? Circula zvonul ca veți conduce lista ADA la europarlamentare.

Nu exclud ca, din ratiuni tactice, o lista comuna sa fie deschisa de mine, cum s-ar putea sa fie deschisa de d-l Pavelescu sau de altcineva. Cred ca e normal ca personalitatile recunoscute, cu notorietate si oarece simpatie publica, sa deschida o asemenea lista. Ele o tracteaza și dau o șansa in plus candidaților. Acum, in cazul in care Alianta decide, in cazul meu, ca as deschide lista, dupa ce trec alegerile, evident ca as face un pas lateral.

 

Deci, nu Bruxelles. Cel puțin deocamdata.

Nu, nu ma grabesc deloc sa plec la Bruxelles. Pentru mine, tot ceea ce fac acum, calatoriile in tara, intalnirile saptamanale cu romanii, inseamna un castig enorm si o imensa responsabilitate. Nu vreau acum sa ma lipsesc de aceasta legatura directa. Imi doresc ca in continuare prin munca mea sa pot rasplati toata aceasta speranta si energie pe care romanii o impart cu mine. Nu inseamna ca in viitor nu mi-ar placea sa reprezint in continuare interesele tarii mele, chiar si din pozitia foarte importanta a unui parlamentar la Bruxelles. Dar nu acum.

 

Se tot vorbeste de spargerea USL. Care ar fi consecintele pentru scena politica daca PNL ar trece in opozitie?

Sunt foarte multe lucruri care se pot intampla odata ce PNL trece in opozitie. Isi pierde, aparent, din greutate. Insa USL poate continua si altfel, ca noua formula de coalitie, construita de PSD de data aceasta, sa beneficieze de sprijinul deschis, parlamentar, al PDL.

 

Dar luati in calcul si riscul ca, de fapt, scena politica romaneasca sa fie dominata de doua partide ale USL, PSD la putere si PNL in opozitie?

In momentul in care PNL se duce in opozitie, sansele ca un Crin Antonescu sa ramana candidat la presedintie scad aproape de zero. PNL poate sustine un candidat, dar fara mari sanse, pentru ca structurile la nivel local se alimenteaza pe seama faptului ca este la putere. Cel putin teoretic, in momentul in care PNL nu ar mai fi implicat in Executiv, structurile locale ale PNL devin fragile si, probabil, interesate fiind sa ramana langa putere, ar putea migra dincolo.

 

Nu ma gandeam la candidatura d-lui Antonescu la prezidentiale, ci la faptul ca opozitia actuala, partidele care sunt pe dreapta risca sa devina irelevante in momentul in care PNL ar trece in opozitie.

Sigur, in momentul in care ajunge in opozitie, lucrurile trebuie altfel citite. Normal ca PNL devine atunci un pol de atractie in dreapta. Ce inertie are aceasta dimensiune nu stim, pentru ca in opozitie se scade accentuat. Ce nu poate PNL sa elimine din propria identitate in momentul de fata este colaborarea cu PSD. Un partid nu devine credibil trecand dintr-o parte in alta, un partid devine credibil inclusiv prin istoria sa recenta. Or, istoria recenta a PNL este USL, participarea la masurile de stanga ale PSD. Si atunci nu cred ca, schimband partea, PNL se poate, peste noapte, recostuma in purtatorul de cuvant al opozitiei.

 

Cum apreciati prestatia Guvernului Ponta?

Au fost vreo doua guverne. Primul guvern a fost un guvern de soc, care nu s-a ocupat de administrarea tarii in niciun fel, un guvern care a pregatit alegerile si a participat la vara foarte framantata din 2012. Al doilea guvern este profund politic si, in opinia mea, lipsit de competente. Mai mult, prizonier al retelelor de interese din etajele secunde, tertiare ale partidelor componente, este un guvern care nu reuseste sa decupleze interesul de partid de interesul guvernarii. Ceea ce face din acest guvern unul lipsit de viziune, pentru ca sunt mai multe lucruri cotidiene care trebuie rezolvate, mult prea multe datorii care trebuie acoperite. In plus, e un guvern ai carui membri nu vorbesc aceeasi limba. Spre deosebire de guvernul pe care l-am condus, care a fost un guvern unitar in actiunea sa, guvernul USL, in ciuda aparentei usurinte cu care s-ar putea inchega, e atomizat. Mult prea multa loialitate fata de partid si mult prea putina loialitate fata de actul guvernarii.

 

In acelasi timp, au preluat multe din proiectele dvs., deși le-au criticat.

Le-au criticat, le-au facut material pentru motiune de cenzura, insa in fata necesitatii au trebuit sa abandoneze linia politica. Imi pare rau de altceva. Ca au preferat ca 8 luni, vara plus primele 2-3 luni ale acestui an, sa se alimenteze cu retorica nepotrivita a opozitiei. USL, la putere fiind, aproape 8 luni a functionat cu un tip de comunicare de opozitie si a vorbit practic ca si cum tot in opozitie ar fi. Ei bine, problemele i-au obligat pe premier si pe ministrii sai sa recunoasca ceea ce timp de aproape un an n-ar fi recunoscut in ruptul capului.

 

Cum il percepeti pe Ponta? A evoluat mult intr-un an? Cum apreciați acest tip de comunicare, tot timpul la televiziune, in conferinte de presa? E un atu al lui sau, din contra, o vulnerabilitate?

El e mai putin interesat de guvernare ca atare cat e interesat de conservarea unei greutati politice si de imagine pe care o are. A si spus-o la un moment dat ca intelege rolul primului ministru ca fiind rolul unui comunicator principal. Si atunci, da, trei sferturi din timpul sau inseamna comunicare. Ca tactica, nu e rea. Insa exista totdeauna o capcana care poate sa apara si va aparea la un moment dat: momentul in care se va face diferenta intre retorica si realitate. Pentru ca nu poti sa continui sa comunici mereu lucruri, daca nu le ai. In plus, nu mai poti sa faci diferenta intre tine, guvern, acum, deja de un an USL e la putere, si greaua mostenire, care nu mai conteaza cand de un an intreg administrezi tara. Trebuie sa ai discursul puterii.

 

Totuși, Ponta are o anumita abilitate, il vad pașind pe culoarul coabitarii cu aceeasi dezinvoltura cu care acum cateva luni isi flexa mușchii in fata presedintelui. Coabitarea pare sa functioneze. Mai mult, sunt voci care acuza ca nu mai e coabitare, este deja o fraternizare.

Coabitarea e un mecanism. Nu amesteca neaparat afectivitate sau emotii personale. Pe mine sincer ma surprind alte fapte in interiorul coabitarii, nu mecanismul ca atare. Pentru ca instalarea unui asemenea mecanism recunoaste o situatie grava trasa dupa cateva luni de turbulente politice majore. De preferat era sa nu se ajunga acolo. Acum, exista elemente ale acestei coabitari pe care noi le experimentam pentru prima data in istoria postdecembrista. Sa nu uitam, coabitarea se petrece in paralel cu o incercare de revizuire a Constitutiei, care, de asemenea, incearca sa reaseze continutul politic si competentele celor doua pozitii executive, presedinte si premier. Mai mult decat atat, aceasta coabitare, al carei scop este colaborarea institutionala, complementarea institutionala de fapt, va fi pusa in situatia de a constata efecte bune sau negative ale actului de guvernare. Responsabilitatile in momentul acela se redistribuie.

 

Iar primul episod a fost numirea procurorilor.

Iar al doilea episod a fost promulgarea legii proprietatii a lui Ponta.

 

Destul de controversate aceste expresii ale coabitarii…

Banuiesc ca e pe seama urgentei. Neocupandu-se de construirea unui act normativ temeinic si vazandu-se cu spatele la zid, impins de termenele stranse ale Curtii Europene pentru Drepturile Omului, guvernarea a fost in situatia de a face repede o lege pe genunchi, in speranta ca va putea sa o amendeze ulterior, si-a asumat-o tocmai pentru ca sa nu mai existe dezbatere parlamentara si deci timp consumat, prin asumare de raspundere, si a fortat promulgarea de catre presedinte. Ce m-a deranjat la nivel personal a fost sa-l aud pe premier anuntand ca presedintele o va promulga, inainte ca presedintele sa fi pus semnatura pe act. Si aceasta s-a intamplat cu doua-trei zile inainte de sarbatorile pascale.

 

In cazul numirii procurorilor, exista riscul ca, prin acest tip de intelegere, justitia sa fie iarasi subordonata politic? Primele semnale sunt proaste. Abia ajuns d-l Nițu procuror general și parchetul a și dat NUP la plagiatul lui Ponta…

Nu stiu daca le putem lua pe toate intr-o serie cauza si efect. Nu-mi dau seama. Intotdeauna politicul va fi interesat nu sa subordoneze justitia, doar sa o influenteze. E greu sa subordonezi justitia, dar sa o influențezi, da, si asta se intampla in toate statele moderne, tentatia aceasta exista. Ce opreste aceasta tentatie de la a capata continut este, o data, sanatatea democratiei, experienta democratica a partidelor, care inteleg ca exista o linie rosie dincolo de care nu se poate trece. Apoi, exista respectul fata de statul de drept ca atare, din substanta caruia se alimenteaza si libertatea de asociere in partid. Si atunci, in democratiile consolidate si experimentate, nimeni nu-si pune problema.

 

De vreme ce toți stam cu ochii pe justiție, n-ar fi trebuit mai multa atenție din partea puterii?

Politicul va fi tentat de ingerinta in actul justitiei atat timp cat reforma intregului sistem nu va fi dusa la bun sfarsit. Or, reforma justitiei nu a fost incheiata. Ea are nevoie in continuare de fonduri, de locuri de munca, are nevoie de restructurari la nivelul diferitelor instante, are nevoie de multa preocupare administrativa si executiva, ceea ce face ca pe durata acestei reforme fragilitatea sistemului sa poata predispune la influenta politica.

 

Care e miza ieșirilor publice ale lui Sorin Rosca Stanescu? Controlul serviciilor?

Eu am asistat la declaratia politica din parlament. N-a spus altceva decat ca cere organelor in drept, si a mentionat si SRI, sa curme acest act presupus ilegal de expunere publica a unor discutii private petrecute in forul de conducere al PNL. Evident ca este o exagerare politica, e o retorica de parlament. Nimeni nu spune ca sunt documente confidentiale. Caracterul de confidentialitate al unui document este dat de o lege specifica. Legea nu vorbeste de caracterul confidential al intalnirilor de partid, partidele fiind forme de asociere, nimic altceva, intre cetateni.

 

S-a tot vorbit pe la colțuri, in ultimii ani, de niste servicii de informații constituite din generali de Securitate care ar controla niste retele paralele, ilegale…

Daca exista activitate informativa nereglementata legal, sunt organe in drept care se autosesizeaza. La 23 de ani dupa ‘89, serviciile s-au reformat si nu sunt implicate in actul politic, ca in anii ‘90. Sa o luam ca atare. Este declaratia politica a unui senator, pentru care are imunitate. Isi creste profilul public? Da. Prin sensibilitatea noastra il ajutam sa-și creasca profilul public.

 

USL este un super-crucișator politic, are 70% in parlament, și-i explodeaza in cala tot felul de bombite, de petarde…

O bomba care a explodat in compartimentele de motoare ale USL e problema restituirii proprietatilor. Restul sunt maruntisuri, artificii. Nu au o importanta politica foarte mare. Sigur, au rolul lor in vacarmul politic actual, mai adauga o stridenta. Dar nu e ceva esentialmente important. Iar faptul ca la un moment dat premierul, care e presedinte PSD, spunea ca din cauza lui Sorin Rosca Stanescu sare in aer USL era iarasi o exagerare retorica. E un mic razboi de vorbe, pana la urma. Pentru lucrurile cu adevarat grave, din pacate, nu avem sensibilitatea antrenata, lucrurile cu adevarat grave nu sunt comestibile pentru public. Cum ar fi faptul ca in fiecare ora doua firme din Romania intra in insolventa sau ca bugetul este unul de saracie, un buget care va omori economia romaneasca, sau ca urmeaza o rectificare bugetara negativa, in care si Sanatatea, si Educatia vor avea de tras, ca avem o perspectiva sumbra asupra felului in care vom reusi sa evitam pericolul de dezangajare a fondurilor europene…

 

Cum veți reusi sa transmiteti public aceste mesaje? Televiziunile au agenda stabilita de patroni, nu de public. S-a intrat intr-o alta epoca de comunicare politica, cu alte reguli…

Nu. Din pacate exista tentatia de a fi foarte superficiali in politica. Iar cine intelege acest lucru invata si sa manipuleze evenimentul politic, in asa fel incat evenimentul grav sa ramana in obscur, iar senzationalul sa cucereasca imediat toti vectorii media. Va spun unde cred eu ca se va rupe aceasta situatie, care e construita cu buna stiinta de oamenii politici. In momentul in care, de exemplu, mai multe facturi adunate intr-o familie de romani ii pun pe capii familiei, mama si tata, in incapacitate de plata. Si in momentul acela, hrana ochilor, pe care ti-o da televizorul, nu va mai folosi la nimic, in momentul acela realitatea dura va navali peste om. Atunci va incepe sa-si dea seama. Noi ne indreptam in directia aceasta. E un stat care in momentul de fata functioneaza sub pretentia minima de competenta si profesionalism. Este un stat blocat de fapt in propria dimensiune si incapabil sa se modernizeze. Un stat in care aproape fiecare componenta a sa poate fi suspectata de coruptie. Nu este un stat viabil. Si isi pastreaza din pacate o doza de aroganta infernala. Pe seama acestei doze de aroganta, omul primeste doza de spectacol, iar lucrurile cu adevarat grave sunt acoperite de zgomotul politic.

 

Interviu cu MIHAI RAZVAN UNGUREANU, senator, presedintele Fortei Civice, realizat de ARMAND GOSU si publicat de Revista 22

 

5 COMENTARII

    • Da,ddar Romanasilor nostriik,le cam place (Chiar dak sunt de prin „Ploiesti”-ai in gura,ori de pren alte regiuni historice),sic sic,hi,hihoooo…

Comentariile sunt închise.