Crucea de la Nisporeni, înălţată cu aproape doi ani în urmă pe una dintre cele mai înalte coline ale orașului, numită Dealul Zghihoaiei, continuă să provoace discuții aprinse.
Simbolul identităţii naţionale a devenit mărul discordiei din momentul în care a fost înstrăinată și transmisă într-un mod misterios în gestiunea Mitropoliei Moldovei, iar ulterior s-a decis înlăturarea cuvântului „Românesc” din denumirea oficială a monumentului, relatează site-ul de știri Unimedia.
Astăzi, 6 iunie, unul dintre promotorii proiectului, directorul postului de radio „Vocea Basarabiei”, Veaceslav Ţîbuleac și PS Petru, episcop de Ungheni şi Nisporeni au încercat să explice cursul evenimentelor. Potrivit celor doi, inițiatoarea proiectului, Maria Dohotaru din Oneşti, nu a fost prezentă la conferință pe motiv că ar fi fost amenințată la telefon.
„După sfințirea din data de 28 august 2011, această cruce a fost dată uitării de către slujitorii Mitropoliei Basarabiei. Ea nu era cinstită ca ceva sfânt și mântuitor, ci ca un loc de distracție și chefuieli. În toată această perioadă de timp împrejurul acestei cruci se făceau diferite petreceri. De aceea și am numit această cruce „Crucea Mântuirii Neamurilor”, adică a întregului neam omenesc și nu doar a neamului nostru, sau a celui slav sau grec. „Crucea Mântuirii Neamului” este o cruce a sobornicității și nu a naționalității. De asemenea, majoritatea localnicilor nu doreau să vină la cruce, deoarece spuneau că este Crucea Românească. Astfel, am decis să găsim o soluție”, a declarat PS Petru, Episcop de Ungheni și Nisporeni.
De asemenea, Episcopul a negat faptul că Veaceslav Țîbuleac ar fi comercializat acest complex Episcopiei de Ungheni și Nisporeni.
[jwplayer config=”600×394″ mediaid=”39663″]
Viorel Badea, îngrijorat de acțiunile ce vizează Crucea de la Nisporeni
La conferință au participat și persoane care s-au declarat indignate de înstrăinarea edificiului și decizia de a elimina cuvântul „românesc” din denumire. „Mă simt jignit și scuipat în suflet, nu doar de faptul că a fost cedată Mitropoliei Moldovei, ci mai mult de faptul că Episcopia din Ungheni a resfințit-o și a scos cuvântul „românesc” din denumirea oficială. Acum, a rămas denumirea, pur și simplu, Crucea Mântuirii Neamului. Care neam?”, a spus bloggerul Dragoș Galbur. Aceeași opinie a fost împărtășită și de președintele Asociației cetățenilor români din Basarabia. Ultimul a menționat că se va adresa în instanța de judecată, dacă nu se vor lua măsuri concrete și nu se va reveni la denumirea inițială. „Vom solicita prejudicii morale de un milion de lei, care vor fi utilizați pentru construcția mănăstirii de la Nisporeni, a „Neamului Românesc””, a declarat sursa.
Lazurca: Simbolismul Crucii de la Nisporeni nu poate fi înlăturat sau tranzacționat în taină
La final, în urma dezbaterilor din timpul conferinței de presă , PS Petru, Episcop de Ungheni și Nisporeni a subliniat că „nu totul este bătut în cuie”. Sursa a menționat că va fi elaborat un proiect prin care se va păstra denumirea „Crucii Neamului Românesc”. „Lasă să fie numită și Crucea Neamului Românesc. Avem un proiect care prevede să punem pe o placă cu denumirea pe care o doriți – Crucea Neamului Românesc”, a conchis sursa.
Pe 28 august 2011, la Nisporeni, a avut loc inaugurarea Crucii Mântuirii Neamului Românesc, primul monument din Republica Moldova dedicat unităţii tuturor românilor. Ridicată pe cea mai înaltă culme de pe malul drept al Prutului, crucea, cu o înălţime de 35 de metri, a fost realizată după modelul celei de la Putna şi se află în vecinătatea Cimitirului Eroilor Români şi a Mănăstirii Vărzăreşti. Slujba de sfinţire a crucii a fost oficiată de un sobor de preoţi condus de Înaltpreasfinţitul Petru, Mitropolit al Basarabiei şi Exarh al Plaiurilor, Înaltpreasfinţitul Teofan, Mitropolit al Moldovei şi Bucovinei şi de Preasfinţitul Părinte Corneliu, Episcop al Huşilor. La eveniment au participat peste 1.000 de persoane din Republica Moldova şi România.
