”Sub pretextul identificării veniturilor nedeclarate și a combaterii evaziunii fiscale, Ministerul Finanțelor vrea să oblige, printr-o ordonanță de urgență, toate băncile să comunice lunar către ANAF situația conturilor tuturor persoanelor fizice și juridice din România. Măsura se constituie într-o așa numită „necesitate de înființare a unei baze de date la nivelul administrației fiscale”, dar în fapt este o încălcare grosolană a dreptului la viață privată, prin supravegherea generală a întregii populații, pentru eventuala prindere a unor evazioniști.”, se arată într-un punct de vedere transmis de șapte organizații neguvernamentale Ministerului Finanțelor, publicat de romaniacurata.ro

Conform actualului Cod de procedură fiscală (articolul 54) băncile sunt obligate să le comunice organelor fiscale, rulajele şi soldurile conturilor deschise, la cerere, în cazuri particulare. Solicitarea se face, de regulă, în cadrul acţiunilor de control fiscal (inspecţie fiscală sau verificarea situaţiei fiscale a unei persoane fizice cu privire la impozitul pe venit).

Potrivit proiectului de ordonanță, Codul de procedură fiscală va fi modificat astfel încât comunicarea de către bănci a rulajelor şi soldurilor conturilor să se facă în mod automat, la anumite perioade care vor fi stabilite prin ordin de ministru al finanţelor, şi nu doar la cerere aşa cum este reglementat în prezent.

Noul articol 54 va arăta astfel:

”Instituţiile de credit au obligaţia să transmită lunar, în mod automat, organelor fiscale din cadrul Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală, toate rulajele şi/sau soldurile conturilor deschise la acestea.

Această propunere aduce o gravă atingere dreptului la viața privată prin instaurarea unei măsuri de supraveghere fiscală în masă, fără a fi justificată, și fără să ofere garanții și măsuri de protecție asupra datelor cu caracter personal colectate.

Obligația ca toate rulajele şi/sau soldurile conturilor deschise la instituțiile de credit să fie automat transmise organelor fiscale constituie o modalitate de supraveghere în masă și răstoarnă principiul prezumției de nevinovăție. Toate persoanele se transformă în suspecți, sunt monitorizate și supravegheate pentru prinderea unora, or aceasta nu îndeplinește criteriul apărării efective a dreptului la protecția vieții private.

Măsurile ar trebui să definească un număr limitat de persoane juridice de drept public care să aibă acces la aceste date și să precizeze în ce condiții vor fi stocate și prelucrate. Cu alte cuvinte, este necesară dezvoltarea unui sistem de garanții de securitate a datelor personale.

Mai mult, o astfel de reglementare care aduce atingere dreptului la viața privată nu poate fi inițiată de Guvern pe calea unei ordonanțe de urgență, ci trebuie să facă obiectul unui proiect de lege, care să intre în dezbaterea Parlamentului.

Dacă nu a reușit cu comunicațiile, Guvernul vrea să ne supravegheze prin bănci

Această nouă măsură pe care guvernul vrea s-o introducă imită alte tentative de supraveghere în masă a populației (așa numitele legi Big Brother care prevedeau supravegherea electronică a comunicațiilor sub pretextul combaterii terorismului), care în ultimii ani au fost declarate neconstituționale fie pe plan intern, de către Curtea Constituțională, fie pe plan european, de către Curtea de Justiție a Uniunii EuropeneDacă supravegherea în masă a populației a fost considerată neconstituțională pentru anchetarea actelor de terorism, ea ar fi cu atât mai mult neconstituțională în cazul evaziunii fiscale.

Simpla explicație din nota de fundamentare a propunerii legislative, conform căreia „măsura prezintă avantajul constituirii, la nivelul ANAF, a unei baze de date care să fie valorificată atât în scopul identificării evaziunii fiscale (venituri nedeclarate), cât şi în scopul eficientizării activităţii de executare silită (prin poprire)”, nu respectă principiul proporționalității.

Organizațiile semnatare consideră că Autoritatea Naţională de Supraveghere a Prelucrării Datelor cu Caracter Personal ANSPDCP trebuie consultată și implicată în orice proceduri de transmitere a informațiilor de acest gen. Chiar și pentru acele conturi unde există suspiciuni bazate pe un temei legal justificat, modalitatea de transmitere de către instituțiile de credit către Agenţia Naţională de Administrare Fiscală a rulajelor și/sau soldurilor conturilor trebuie dezvoltată împreună cu ANSPDCP pentru asigurarea protejării dreptului la viața privată și a datelor personale ale persoanelor pentru care există suspiciuni fondate că ar încălca legea.

Semnatari: Bogdan Manolea, director executiv Asociația pentru Tehnologie şi Internet (ApTI), Ștefan Cândea, președinte Centrul Român pentru Jurnalism de Investigație (CRJI), Maria-Nicoleta Andreescu, Director Executiv Asociația pentru Apărarea Drepturilor Omului – Comitetul Helsinki (APADOR-CH), Liana Ganea, director de program ActiveWatch, Nicoleta Fotiade, președinte MEDIAWISE Society, Gabriel Petrescu, director executiv, Fundația pentru o societate deschisă, Ioana Avădani, Director executiv, Centrul de Jurnalism Independent (CJI)

Comentariile sunt închise.