Sub ochii Consiliului Superior al Magistraturii se desfășoară astăzi, la Curtea de Apel București, un caz ce poate fi considerat record absolut al abuzului de drept: un judecător își apără propria hotărâre judecătorească într-o cale de atac.
Astăzi, la Curtea de Apel București se judecă contestația în anulare formulată de DNA împotriva achitării în cazul “Rarinca – șantajarea președintei Înaltei Curți de Casație și Justiție”, contestație admisă în principiu. Dacă este admisă contestația DNA, procesul Marianei Rarinca se va rejudeca. Ea a fost achitată definitiv în luna mai, după ce a stat în arest preventiv timp de șase luni.
În proces a intervenit cu NOTE SCRISE și judecătoarea Risantea GĂGESCU, membră a instanței care a dat sentința de achitare.
Ce se va întâmpla în viitor în România? Fiecare judecător va putea interveni cu note scrise într-un proces pentru a-și apăra sentința pronunțată? Se mai poate vorbi de Justiție în România?
Mariana Rarinca a fost achitată de Curtea de Apel București pe 21 mai, în dosarul în care a fost acuzată de DNA că ar fi șantajat-o pe președinta Înaltei Curți de Casație și Justiție (ÎCCJ), Livia Stanciu. Specialiștii consultați de România Liberă susțin că instanța de apel care a pronunțat achitarea nu a respectat legea.
Rarinca a fost arestată preventiv de mai multe instanțe, compuse din judecători diferiți. Instanța de fond a Tribunalului București a condamnat-o la trei ani cu suspendare, iar instanța Curții de Apel a achitat-o pe 21 mai.
Specialiștii spun că judecătorii Risantea Găgescu și Damian Dolache, care au achitat-o, ar fi redactat motivarea achitării invocând critici raportate doar la (ne)legalitatea urmăririi penale, care ar intra în atribuțiile Camerei Preliminare, ce decide dacă procurorii, în instrumentarea dosarului, au respectat legea penală și drepturile inculpatului. Judecătorii Găgescu și Dolache riscă declanșarea unei acțiuni disciplinare și sancțiuni ale CSM, au spus specialiștii consultați de România Liberă la momentul achitării Marianei Rarinca.
Procurorii au făcut contestație în anulare a deciziei de achitare a Marianei Rarinca pe 30 mai. La acel moment, procurorii reclamau că judecătoarea Risantea Găgescu, din completul care a pronunţat decizia de achitare, nu ar fi fost imparţială, aducând ca argument interviul susţinut de ea în urmă cu doi ani în faţa membrilor CSM de magistratul care îşi dorea să promoveze la Înalta Curte.
DNA a citat, în solicitarea de atunci, discuţia purtată cu Livia Stanciu pe o chestiune de drept.
Dialog Livia Stanciu – Risantea Găgescu:
– Ce înţelegeţi prin eroare judiciară, doamnă…
– Când există o eroare judiciară.
– Da, asta vă întrebam: ce înţelegeţi prin eroare judiciară dvs.? Ca să înţeleg şi eu.
– Mă scuzaţi, nu m-am referit la calea extraordinară de atac. Să văd că probele din dosar conduc spre achitare. Poate m-am exprimat eu greşit.
– Sau invers.
– Sau invers – condamnările. Deci este singura… dar foarte rar, cred că sunt situaţiile foarte rare. Numai atunci aş face opinie separată.
sursa: romanialibera.ro
domnu scriitor de articole, am o intrebare: dece presedinta iccj, parte vatamata, cu o pozitie hotaratoare in justitia romana, a fost in sala, fiiind singura aparitie in procesul in care a fost partea vatamata, reclamanta. la toate infatisarile pe fond, cand trebuia chiar sa depuna marturie, a lipsti cu …intelepciune. daca judecatoarea care a decis in process, a trimis niste note scrise, poate a facut’o la cererea noului complet, pt. a clarifica pozitia sa cand a luat hotararea. daca notele scrise influneteaza justitia, io cred ca prezenta impozanta a dnei judecatoare sefa de la iccj, face exact acelasi lucru. transmite judecatorilor, „sunt cu ochii pe voi !”. in procesul acesta se judeca daca sunt circumstante care sa justifice anularea sentinteei si retrimeterea dosarului in judecata. si este bazat pe cererea dna, deci, dna stanciu n’are nici in clin nici in maneca, sa fie prezenta in sala de judeacata, azi.