Passkontrolle am FlughafenÎn 1985, în micul sat luxemburghez Schengen, statele Uniunii Europene semnau primul acord privind renunţarea la controalele de la graniţele comune. De atunci, spaţiul Schengen, respectiv numărul statelor în care este valabilă libera circulaţie, fără controale la graniţă, a crescut constant.

În afară de cele 22 de state membre ale UE, din spaţiul Schengen mai fac parte Elveţia, Lichtenstein, Norvegia şi Islanda. Marea Britanie şi Irlanda aplică incomplet regulile privind tranzitul la graniţă din cauza particularităţii lor „insulare”. Pe lista de aşteptare a aderării la spaţiul Schengen se află Ciprul, România şi Bulgaria,

De menţionat este însă faptul că Ciprul nu poate face parte din Schengen, din cauza faptului că nordul teritoriului său este ocupat de Turcia. În privinţa României şi Bulgariei, părerea câtorva state UE, printre care se numără şi cea a Germaniei, este că aceste două ţări nu îndeplinesc cerinţele necesare aderării.

Cel mai important criteriu este capacitatea statelor Schengen de a-şi securiza corespunzător graniţele cu statele care nu fac parte din UE, respectiv combaterea criminalităţii şi a tentativelor de pătrundere ilegală în spaţiul Uniunii a persoanelor provenind din state terţe.

Însă mai ales Germania şi Olanda s-au arătat sceptice, anulând în mai multe rânduri suspendarea controalelor la graniţele celor două state est-europene.

România şi Bulgaria sunt deja în spaţiul Schengen

Pentru a complica un pic lucrurile trebuie spuse următoarele: În 2007, când cele două state au aderat la UE, ele au intrat, din punct de vedere juridic, şi în spaţiul Schengen. Regulile iniţiale, prevăzute de vechile acorduri, au devenit între timp părţi esenţiale ale tratatelor UE şi piloni de bază ai pieţei comune europene şi a liberei circulaţii în Uniune.
România şi Bulgaria s-au obligat să înăsprească supravegherea şi controalele la graniţele externe, să combată criminalitatea, traficul de droguri şi de persoane şi să revizuiască politica de acordare a azilului politic şi a vizelor. De asemenea, ambele ţări sunt afiliate „Sistemului Informatic Schengen” (SIS), care permite autorităţilor poliţieneşti din UE să acceseze rapid date privind intrarea şi ieşirea din spaţiul Schengen a persoanelor.

În plus, se pregăteşte darea în folosinţă unui sistem electronic destinat arhivării informaţiilor privind vizele Schengen acordate, care va ajuta la o mai buna monitorizare a persoanelor care intră şi părăsesc zona Schengen. Singura regula care nu se aplică în România şi Bulgaria este cea prevedere renunţarea la controlul persoanelor la graniţă – cireaşa de pe tortul Acordului Schengen.

Fapt este că pentru cetăţenii UE, libera circulaţie în interiorul spaţiului Schengen a devenit realitate. În cazuri excepţionale, precum unele evenimente de amploare, controalele la graniţele interne pot fi reintroduse. Acest lucru s-a şi întâmplat în timpul campionatului european, respectiv mondial de fotbal sau în preambulul summit-urilor G8 sau NATO.

În plus, unele state, susţinute de Franţa şi Germania, au decis reintroducerea controalelor la graniţe în cazul în care, prin graniţa unui stat membru, spaţiul Schengen s-ar afla în faţa unui iminent aflux de refugiaţi şi dacă siguranţa publică este ameninţată.

Românii şi bugarii au şi acum libertate de mişcare

Corelarea problematicii Schengen cu migraţia multor romi din România către Germania este greşită, crede Franziska Keller, din Partidul Verzilor. Aceasta a arătat că romii, câtă vreme sunt cetăţeni români, pot deja să călătorească liber în interiorul UE şi să se stabilească în multe ţări, controalele de la graniţele româneşti nefiind o piedică pentru ei.

Ministrul german de interne, Hans-Peter Friedrich declara în schimb, în recentul interviu acordat publicaţiei „Der Spiegel”, că „cine vine în Germania doar pentru a încasa ajutoare sociale şi abuzează de dreptul la liberă circulaţie, trebuie împiedica să facă acest lucru”. Atâta doar că un asemenea presupus abuz cu greu poate fi împiedicat prin menţinerea controalelor de la graniţe, de vreme ce toţi cetăţenii UE se bucură de libertate de circulaţie.

Intervenţie profundă în dreptul la liberă circulaţie

Hans-Peter Friedrich ştie acest lucru şi propune ca romilor care au fost deja expulzaţi din Germania, să li se interzică revenirea în Republica Federală, ceea ce ar reprezenta o profundă intervenţie în dreptul la liberă circulaţie şi în regulile Schengen.

Începând din 2014, românii şi bulgarii vor avea voie, după o perioadă tranzitorie, să se stabilească în Germania şi în celelalte state UE, dacă studiază în aceste ţări sau dacă au un loc de muncă. Aceste lucruri au fost negociate cu România şi Bulgaria încă din 2007, când ele au aderat la UE.

Cetăţenii din cele mai mari regiuni din Africa şi Asia pot călători în spaţiul Schengen doar după obţinerea unei vize speciale. Viza este obligatorie şi pentru Rusia şi Turcia. Cetăţenii nord-americani, cei mai mulţi sud-americani, australieni şi japonezi pot călători timp de trei luni în zona Schengen. Tot fără viză pot intra pe acest teritoriu şi cetăţenii statelor balcanice, cu excepţia celor din Kosovo, stat nerecunoscut încă de toate ţările UE.

– articol publicat de Deutsche Welle

3 COMENTARII

  1. De 23 de ani vamesii au fost cei ce o duceau cel mai bine si binenteles politicienii care primeau grosul.Cum sa sa se renunte la vame tocmai acum cand sau intors la butoane comunistii?Domnul BULA copilotul, copy-paste, mitomanul crede caci Romania este averea lui masa si face ce vrea cu noi.

  2. Spatiul Schengen mai ofera cetatenilor statelor membre libertatea si prioritatea de a obtine un loc de munca in raport cu statele terte.

    inclusiv ca pot sa apeleze la sitalele tarilor din Spatiul Schengen

    E CA SI CUM AI FI CETATEANUL UNEI TARI OCCIDENTALE SI POTI BENEFICIA DE TOATE DREPTURILE PE CARE LE AU OCCIDENTALII

    DAR USL UITA SA SPUNA ASTA

Comentariile sunt închise.