În fiecare an, pe data de 7 ianuarie, românii de pretutindeni sărbatoresc ziua Sfântului Ion cunoscută şi sub denumirea de ziua „Sfântului Ioan Botezătorul”, „Soborul Sfântului Prooroc Ioan Botezatorul” sau „Înaintemergătorul Domnului”. Potrivit tradiţiei ziua Sfântului Ion marchează sfârşitul sărbătorilor de iarnă, începute pe 6 decembrie, de Sfântul Nicolae, scrie romaniatv.net
1. Sfantul Ioan este considerat ocrotitorul pruncilor, iar mamele se roaga Lui in aceasta zi pentru a naste copii sanatosi, fara malformatii.
2. Traditia populara spune ca cine nu este vesel in aceasta zi va avea necazuri tot anul.
3. Pentru spor si sanatate exista traditia conform careia, in ziua de 7 ianuarie trebuie sa ne stropim cu agheasma pe fata pentru a fi ocoliti de boli.
4. O alta vorba din batrani spune ca dupa aceasta sarbatoare se „boteaza gerul”, adica frigul se mai inmoaie si vremea se mai incalzeste.
5. In ziua de Sfantul Ioan, in anumite regiuni ale tarii, exista un obicei care se numeste „Iordanitul femeilor”. De fapt, o petrecere a nevestelor. Femeile se aduna la o gazda, unde aduc fiecare alimente si bautura, apoi petrec pana dimineata, spunand ca se „iordanesc”. Iordanitul femeilor avea, in vechime, un ritual strict, in care nevestele batrane le primeau in grupul lor pe cele mai tinere, le duceau la rau sa le stropeasca si apoi faceau o masa comuna.
6. Tot traditia spune ca, pe 7 ianuarie, nu se consuma vin rosu, acesta amintind de martirajul Sfantului Ioan.
7. In lumea traditionala a satului nu se taia nimic cu cutitul, toate alimentele de la masa se rup cu mana.
8. O alta interdictie era cea a folosirii maturii, care ar deranja linistea mortilor.
9. Ca la orice sarbatoare importanta este interzis spalatul rufelor, cusutul si restul treburilor casnice, dar si a certurilor.