Românii acordă cea mai mare încredere primăriilor – din sfera instituțiilor politice, Armatei – din cea a instituțiilor executive, Bisericii – din sfera instituțiilor sociale sau private și NATO – din sfera instituțiilor internaționale, potrivit unui sondaj INSCOP.

1

Chestionați cu privire la direcția în care se îndreaptă țara, 69,1% cred că se îndreaptă într-o direcție greșită, 21,4% dintre români cred că în România lucrurile se îndreaptă într-o direcție bună iar 9,5% nu știu sau nu răspund.

Potrivit sondajului, cifrele încrederii în instituțiile politice pentru iulie sunt următoarele: Primăriile — 40,9% (39,6% în mai 2014), Curtea Constituțională — 31,2% (29,8% în mai), Consiliile județene — 29,6% (28,8% mai), Guvernul — 28,6% (29,2% în mai), Președinția — 20,2% (21,8% în mai), Parlamentul — 16,5% (17,6% în mai), partidele politice — 12,5% (10,5% în mai).

Ierarhia de încredere în instituțiile executive este condusă de Armată cu 67,6% (față de 66,1% în mai), urmată Jandarmerie cu 60,7% (57,7% în mai), SRI cu 48,8% (față de 48,1%), DNA cu 48,6% (față de 47,1%), BNR cu 47,6% (față de 46,3% în mai), Poliție cu 46,9% (față de 45,7% în mai), SIE cu 45,4% (față de 43,5%), Agenția Națională de Integritate (ANI) cu 32,7% (31,1% în mai 2014).

2

Topul încrederii în instituțiile sociale sau private în iulie este condus de Biserică — 62% încredere multă și foarte multă, față de 63,1% în mai. Biserica este urmată de Universități, cu 43,1%, față de 44,4% în mai, presă 36,2% (față de 33,9% în mai), organizațiile societății civile 27,9% (față de 29,8%), sindicate 23,4% (față de 22,2% în mai), patronate 19,3% (față de 17,7% în mai 2014) și bănci, 15,9% (față de 14,6% în mai).

3

Cercetarea arată că ierarhia instituțiilor internaționale este următoarea: NATO — 52,5% (50,1% în mai 2014), ONU — 47,6% (44,4% în mai), UE — 43,9% (44,8% în mai), Parlamentul European — 41,9% (față de 40,2%), Comisia Europeană — 41,3% (39,7% în mai), Banca Mondială — 30,9% (29,2% în mai), FMI — 27,1% (23,9% în mai).

4

Procentele în ceea ce privește clasamentele privind încrederea în instituții nu cumulează non-răspunsurile.

„Dacă perioada campaniei pentru alegerile europarlamentare a adus o accelerare a scăderii încrederii în politic, relativa stabilizare a imaginii instituțiilor politice constatată în iulie se leagă mai degrabă de oboseala publicului față de supraexpunerea la informația politică în campaniile și, de ce nu, de dezinteresul față de politic specific vacanței. Din septembrie discutăm iarăși într-un context de campanie, unul mult mai interesant pentru public decât cel din mai. (…) Prezența patronatelor și a băncilor la coada clasamentului continuă și ne arată că economia este încă departe de a fi funcțională din punct de vedere al vieții de zi cu zi. Presa înregistrează și acum o creștere de încredere, fiind premiată probabil pentru aducerea în fața publicului a cazurilor de corupție care au ținut capul de afiș în ultimele săptămâni”, este de părere Darie Cristea, coordonator programe INSCOP.

Sondajul a fost realizat de INSCOP Research la comanda cotidianului Adevărul în perioada 1-6 iulie. Volumul eșantionului a fost de 1.055 persoane și este reprezentativ pentru populația României de 18 ani și peste 18 ani.

Eroarea maximă admisă a datelor este de ą 3%, la un grad de încredere de 95%, eșantionul fiind de tip multistratificat, probabilistic.