Traian Basescu: „Romanii sunt adevaratii invingatori. Lor le multumesc!”

Intr-un interviu acordat Evz, presedintele Traian Basescu i-a laudat pe romani pentru ca au suportat masurile de austeritate si a aratat ca iesirea tarii din procedura de deficit excesiv reprezinta un succes.

Domnule presedinte, de ce ati tinut sa impartiti cu toate cele trei guverne, Boc, Ungureanu si Ponta, succesul restabilirii echilibrelor macroeconomice ale tarii?

Traian Basescu: Este simplu: Boc si-a asumat masurile grele de austeritate, iar ceilalti doi nu au deteriorat procesul. Ganditi-va numai cu ce angajamente s-a instalat guvernul Ponta in mai 2012. Daca si-ar fi propus sa le implementeze imediat ar fi fost un dezastru. Tot procesul de iesire rapida din criza s-ar fi prabusit. Faptul ca a mentinut in linii mari politicile lansate de Boc in 2010 a fost pentru mine o surpriza placuta, dar, mai ales, a fost salutar pentru atingerea tintei. Artizanul reusitei ramane insa Boc, pentru ca el a implementat masurile de austeritate si el a platit costul politic.

A platit Boc, alaturi de PDL…

A platit Boc, alaturi de membrii PDL ai guvernului. In rest, cu exceptia catorva oameni politici, partidul s-a cam pitit in transee, asteptand vremuri mai bune. S-a vazut acest lucru si la alegerile parlamentare cand multi dintre marii lideri nationali si locali ai PDL au preferat sa mearga pe aranjamente sau sa se dezica de propriul lor guvern.

Ajungand la celebra zi de 6 mai 2010, va intreb de ce ati fost dumneavoastra, presedintele Romaniei, cel care a anuntat programul de austeritate si nu Guvernul, prim-ministrul Boc?

Este o intreaga poveste, dar incerc s-o fac scurta. In primul rand, reprezentantii partenerilor nostri – UE, FMI si BM – aveau alt mandat decit planurile pe care le facusem noi. Ei vizau o crestere consistenta a fiscalitatii asupra veniturilor societatilor pentru o iluzorie crestere a veniturilor in buget, in timp ce noi consideram ca o crestere a fiscalitatii in timp de criza crea riscul cresterii somajului si diminua sansele reluarii cresterii economice. In al doilea rand, nu uitati ca era un guvern de coalitie in interiorul caruia era destul de greu sa obtii consens pe masuri de austeritate. In aceasta situatie, si pentru finantatori, si pentru coalitia de guvernare, asumarea publica de catre presedinte Romaniei a solutiilor economice nu a mai lasat dubii cu privire la calea de urmat. Si mai este un amanunt: oare cum aratam daca stateam ascuns la Cotroceni, in timp ce guvernul si romanii se aflau in dificultate? Trebuia sa-mi asum cele ce urmau sa se intample alaturi de ei, pentru simplul motive ca asta trebuie sa faca un presedinte ales de popor in momentele dificile ale tarii lui.

Cum va raportati la restabilirea echilibrelor macroeconomice si la eventuala iesire a Romaniei din procedura de deficit excesiv? Este un succes al tarii ?

Categoric este un mare succes al Romaniei, daca privim la faptul ca am pornit de la un deficit bugetar de 9% in 2009 si am reusit sa revenim in numai doi ani in parametrii criteriilor de la Maastricht. In UE sunt 17 tari aflate in procedura de deficit excesiv si doar doua, una fiind Romania, au reusit sa indeplineasca conditiile pentru iesirea din aceasta procedura. Si pentru a va raspunde la intrebare trebuie sa va spun ca am un sentiment de mandrie pentru ca Romania a reusit acolo unde alte tari nu au reusit inca! De altfel, aceasta reusita va scoate Romania din randul tarilor asistate, plasand-o in randul tarilor aflate pe picioarele lor, care-si pot stabili singure prioritatile. Este pana la urma o chestiune de demnitate nationala.

„Autorii succesului sunt romanii”

Cat va asumati din succesul iesirii din procedura de deficit excesiv?

O sa fiu foarte sincer. Aproape nimic, in afara faptului ca m-am simtit solidar cu guvernul. Adevaratii invingatori, autorii acestui succes sunt romanii, care au suportat masurile ce au dus la revenirea pe linia de plutire. De fapt, romanii ar trebui sa fie mandri ca au reusit ceea ce alte 15 popoare din UE inca nu au izbutit, si astazi guvernele lor cer reevaluari ale programelor de asistenta. Eu romanilor le multumesc. Sunt convins ca nu va dati seama cat a castigat Romania in prestigiu prin acest efort al unei natiuni intregi, care a dovedit ca poate fi demna chiar in conditii de austeritate. Si mai este un adevar, anume acela ca romanii nu au iesit in strada, ca in Grecia, Spania sau Portugalia.

Am iesit din deficitul bugetar excesiv, care sunt avantajele?

Tara se poate imprumuta de pe piata libera cu dobanzi mai mici pentru propria dezvoltare, ceea ce inseamna locuri de munca, scaderea somajului, salarii, contributii crescute la bugetul de stat etc. Pe de alta parte, este o chestiune de demnitate, de credibilitate si de prestigiu. Una este sa fii dependent – la plata cheltuielilor cu pensiile, cu salariile sau cu functionarea institutiilor statului – de imprumuturile de la institutii financiare, si cu totul altceva sa te poti finanta din venituri proprii si de pe piata libera, fara preconditii sau conditii impuse printr-un program. Inseamna ca prioritatile ni le stabilim noi. Daca in luna mai si Comisia Europeana va decide ca Romania iese din procedura de deficit bugetar excesiv, va asigur ca altfel va fi privita tara noastra si implicit romanii, cu atat mai mult cu cat, desi s-au aplicat masuri severe de austeritate, somajul a scazut cu aproape un procent.

Sunt tari ca Spania, Portugalia, Grecia, in care austeritatea nu a functionat, oamenii organizeaza manifestatii si cer schimbarea guvernelor. De ce credeti ca austeritatea este in continuare o solutie?

Eu nu stiu in detaliu care sunt programele de redresare a acestor tari. Stiu insa, cu certitudine, cateva lucruri, si anume: nici o natiune nu-si poate asigura la nesfarsit prosperitatea din bani imprumutati. De asemenea, stim cu totii ca banii imprumutati trebuie platiti inapoi, stim ca orice program de austeritate trebuie aplicat rapid si pentru o perioada rezonabila de timp – altfel natiunea il va respinge dupa doi-trei ani. Orice incercare de a iesi din dificultate pe seama cresterii fiscalitatii duce la esec garantat, pentru ca stim precis ca incercarea de a iesi dintr-o criza a datoriilor, facand alte datorii, nu este posibila in primul rand pentru ca nu te mai poti imprumuta de pe piata, ci doar de la institutii financiare care iti pun pe masa un program de redresare ce trebuie respectat.

Falimentul, cel mai mare rau posibil pentru o tara

Si, totusi, in ultima perioada se aud voci autorizate, fie ca vorbim de presedintele Comisiei Europene, Jose Manuel Barroso sau despre declaratia presedintelui Parlamentului European, Martin Schulz, care se dezic de programele de austeritate.

Din cate stiu, declaratia domnului Jose Manuel Barroso a fost putin scoasa din context, dar, oricum ar fi, nici domnul Jose Manuel Barroso si nici domnul Martin Schulz nu au responsabilitatea directa pentu o tara anume. Ei pot spune orice in timp ce tu constati in tara ta ca n-ai bani. Lipsa de bani la buget nu poate fi substituita cu declaratii precum ca austeritatea nu-i chiar cel mai bun lucru. Eu spun mai mult decat ei, spun ca austeritatea este un lucru foarte rau pentru oameni si pentru economie, dar atunci cand bugetul statului nu are bani suficienti nu-ti ramane altceva de facut decat sa reduci cheltuielile si sa realizezi un echilibru cu veniturile. Altfel, iti impingi tara in incetare de plati, in faliment, si asta este un dezastru pentru oameni, pentru economie, si pentru credibilitate nationala. Atunci risti sa nu mai poti plati nimic, nici datorii, nici pensii, nici salarii.

Pareti a fi un sustinator al abordarii cancelarului german Angela Merkel cu privire la austeritate.

Aici gresiti. Eu sustin in primul rand solutiile corecte pentru Romania. Daca, in cele din urma, abordarile sunt similare cu cele ale doamnei cancelar Angela Merkel, este o coincidenta care ma onoreaza. Pana la urma, problemele financiare ale unei tari sunt similare cu cele ale unei familii: cheltuiesti cat ai, iar daca te-ai imprumutat de la vecini, trebuie sa le dai banii inapoi. Asta se traduce la nivel european prin termenul „disciplina fiscala”. Sigur, cand noi latinii auzim cuvantul „disciplina”, tresarim si ne gandim imediat la nemti, dar in realitate aplicam aceasta disciplina in casa fiecaruia dintre noi, atunci cand este vorba despre bani.

Solutia Cipru, inacceptabila

Si totusi, credeti ca solutia aplicata de UE in cazul Cipru este o masura acceptabila?

In ce ma priveste, am mai spus-o, n-as accepta niciodata o astfel de solutie pentru Romania, ca tara care isi bazeaza dezvoltarea intr-o masura importanta si pe investitiile straine directe. In acelasi timp nu putem sa nu observam ca taxarea depozitelor din bancile cipriote a fost acceptata si de Guvernul si de Parlamentul acestei tari. Ca atare, lucrurile merg inainte. Va pot spune insa ca solutia cipriota a avut si un efect pozitiv neasteptat, demonstrand ca UE poate lua orice masura pentru a mentine moneda unica. Daca vreti, a fost demonstratia maxima ca moneda europeana va fi mentinuta. Confirmarea a ceea ce va spun vine din faptul ca pietele finaciare au reactionat pozitiv la masurile luate in Cipru.

Pretindeti ca Romania este o tara ale carei echilibre macroeconomice au fost restabilite. Ce urmeaza?

Nu spun ca suntem perfect sanatosi, ci doar ca s-au creat conditii sa reluam o crestere economica durabila, bazata pe investitii care sa creeze locuri de munca si pe o stimulare prudenta a consumului. Sunt multi care pledeaza pentru crestere prin stimularea masiva a consumului, dar ar fi o mare greseala. La noi, stimularea excesiva a consumului ar deteriora imediat situatia deficitului de cont curent, pentru ca s-ar materializa in cresterea masiva a importurilor pentru consum .

Care ar fi sursele de finantare a cresterii economice?

In principal patru, si le enumar in ordinea importantei: prima sursa o reprezinta banii europeni neram bursabili. Spre exemplu, anul acesta avem alocate 6,5 miliarde euro de la UE. Problema este daca reusim sa-i atragem. A doua sursa ca importanta ar trebui sa fie banii alocati investitiilor din bugetul de stat. Aici, problema noastra este legata de capacitatea guvernului de a prioritiza investitiile si de a rezista presiunilor administratiilor locale, presiuni carora nu le-a rezistat prea bine nici guvernul Boc. A treia sursa pentru investitii o reprezinta investitiile straine directe.

Crestere din absorbtia fondurilor europene

Care credeti ca sunt problemele care limiteaza fluxul investitiilor straine in Romania?

Din acest punct de vedere, trebuie spus ca avem un cadru fiscal destul de atractiv, problema noastra aici fiind birocratia excesiva si, uneori, coruptia. Si, in sfarsit, a patra sursa de finantare o reprezinta creditele pentru dezvoltare de la BEI, pentru care insa trebuie sa cream spatiu fiscal in bugetul de stat, lucru care acum n-ar mai fi foarte dificil. Toate aceste surse de finantare ar putea crea sute de mii de locuri de munca. Important ar fi insa, sa ne concentram pe valorificarea lor si sa avem vointa politica de a ne pune ordine si disciplina in administratia centrala si locala, iar aceasta este o responsabilitate majora a Guvernului si a Parlamentului.

– Interviu realizat si publicat de Evz –