transplantRomânii ale căror vieți depind de transplanturi atârnă de un fir de ață, din cauza subfinanțării. În vreme ce Ministerul Sănătății, condus de liberalul Eugen Nicolăescu, alocă tot mai puțini bani pentru astfel de intervenții, pe listele de aşteptare sunt în continuare mii de români care speră să primească dreptul la o nouă viaţă. Peste 3.000 de persoane au nevoie în acest moment de transplant renal, 400 de transplant hepatic, iar 60 de o nouă inimă.

Experţii de la Agenția Națională de Transplant susțin că, „în ultima perioadă, a crescut considerabil numărul de donatori în moarte cerebrală, cu sporirea direct proporţională şi efectivă a şanselor de a avea o viaţă normală pentru pacienţi altfel condamnaţi la o suferinţă incomensurabilă şi nu numai”.

Specialiştii în transplant detaliază că numărul recoltărilor de la donatori în moarte cerebrală era în perioada 1 ianuarie – 15 aprilie 2013 de 43, de la 65 în anul 2012. Graţie acestor realizări, un număr mare de români au fost salvaţi. Astfel, în România au avut loc în această perioadă o serie de premiere: 8 transplanturi de rinichi în 24 de ore la Cluj, 5 transplanturi de ficat în 24 de ore la Bucureşti, 4 transplanturi de cornee în 24 de ore la Bucureşti.

Oradea excelează în rolul de centru de transplant, aici fiind cele mai multe prelevări de organe efectuate în ţară de ani buni de zile. La eforturile orădenilor, dar şi a colegilor din alte centre medicale universitare, s-au adăugat recent alte 32 de spitale, ca urmare a nominalizărilor de coordonatori de transplant şi a responsabililor cu identificarea şi menţinerea donatorilor în moarte cerebrală (la Deva, Constanţa, Brăila, Botoşani, Vaslui, Tulcea şi spitale precum Spitalul Universitar de Urgenţă Bucureşti şi Spitalul Elias Bucureşti).

Transplanturile de inimă subt blocate

În acest moment, transplantul de inimă este blocat. Există două centre unde se puteau face astfel de proceduri, la Târgu Mureș și la București. La Tg. Mureș erau însă probleme de finanțare și birocratice, iar institutul a fost desființat în 2011. Victor Ponta spunea că va reînființa institutul, dar asta nu s-a întâmplat. La București nu există specialiști suficienți, nici resurse materiale pentru efectuarea transplanturilor

Anul acesta există o schimbare. Programul de transplant trece de la Ministerul Sănătății la Casa de Asigurări, iar medicii se tem că nu vor exista bani suficienți până la finalul anului pentru finanțarea întregii activități de transplant.

Intervenţia în străinătate costă zeci de mii de euro

Institutul Inimii din Târgu Mureş a fost desfiinţat în urmă cu doi ani şi transformat într-o secţie a Spitalului Judeţean. În tot acest timp, conducerea unităţii a încercat să convingă autorităţile să revină la statutul iniţial. La institut nu se mai fac transplanturi de foarte mult timp. Totul s-a întâmplat în urma unei decizii a Guvernului și a Ministerului Sănătății.

În 2009, 158 de persoane se aflau pe lista de așteptare de la Institutul Inimii. 15 dintre aceste persoane au murit. În 2010, 125 de persoane aveau nevoie de transplant. 20 au murit. În 2011, dintre cei 114 oameni aflați pe listă, mai bine de jumătate au murit.

Nicăieri în țară nu se mai face o intervenție atât de complicată, singura variantă pentru bolnavi fiind un transplant în străinătate, unde prețul este de zeci de mii de euro.

Inimile aşteptate de bolnavi au fost aruncate la coş

Anul acesta, în primele luni, s-a înregistrat un număr record de donatori de organe. Pe lângă zecile de pacienţi, salvaţi după transplaturi de rinichi sau ficat, alţi şase bolnavi ar fi putut primi inimi sănătoase. Doar că inimile aşteptate de ani de zile de bolnavi au fost aruncate la coş. Institutul de Boli Cardiovasculare din Târgu Mureş, ultima unitate unde s-au mai efectuat transplanturi de cord, a fost uitat de autorităţi.

Fostul ministru Cseke Attila a considerat că, pe de o parte va face economii cu personalul, pe de altă parte a promis crearea unui spital mult mai performant.

Între timp, Institutul Inimii din Târgu Mureş nu a mai primit materiale sanitare, reactivi şi medicamente necesare pentru realizarea unui transplant de cord. Rând pe rând, asistente şi medici specializaţi au plecat fie în străinătate, fie în mediul privat.

Ajuns la Palatul Victoria, premierul Victor Ponta promitea o rezolvare pentru problema de la Târgu Mureş: „Acolo s-a luat o decizie politică extrem de dăunătoare: Institutul a fost încorporat, cu forţa, în Spitalul Judeţean, pentru nişte considerente care ţineau de modul în care se cheltuie banii. (…) Din ceea ce am discutat cu medicii de acolo, am înţeles şi fac tot ce ţine de mine, trebuie să văd acum, la modul concret, cum aducem Institutul de Boli Cardiovasculare la situaţia normală, de autonomie, pe care o avea înainte de această decizie.”

Cinci luni mai târziu, Institutul a fost reînfiinţat, dar numai cu numele. A rămas în continuare dependent de conducerea Spitalului Judeţean pentru tot ce înseamnă administrare.

Nici actualul ministru al Sănătăţii, Eugen Nicolăescu, nu ia în calcul să redea Institutului autonomia financiară: „În acest moment, cred că o modificare nu se impune ca fiind necesară. Dar, dacă viaţa ne va dovedi că ei au dreptate, o vom face.”

Toate aceste bâlbâieli politice au drept consecinţă, însă, pierderi de vieţi omeneşti. Potrivit statisticilor de la Agenţia Naţională de Transplant, numai în 2011, 65 de pacienţi care aveau nevoie de o inimă nouă s-au stins din viaţă în timp ce numele lor se aflau pe lista de aşteptare pentru transplantul salvator.

Ministrul sănătății vrea să schimbe conducerea Agenţiei Naţionale de Transplant

Ministrul este nemulțumit de desfășurarea activității, însă probabil nu este la curent cu cifrele. Anul acesta s-au făcut cele mai multe transplanturi din ultimii ani. Dacă în 2012 s-au efectuat 65, în 2013, până în acest moment, s-au realizat 58.

Banii din programul de transplant sunt necesari nu doar pentru a face noi intervenţii, ci şi pentru tratamentul celor operaţi. Este nevoie de o medicaţie specială, luată pentru tot restul vieţii, astfel încât corpul să nu respingă organul. La Institutul Fundeni din Capitală se realizează transplanturi de ficat, de rinichi, dar şi de celule stem. Iar banii nu sunt suficienţi.

„Nu ne ajung pentru toate procedurile pe care medicii vor să le facă. Nici la transplant hepatic, nici la renal si nici medular, dar avem o promisiune că în momentul în care depăşim numărul de transplanturi, şi cu certitudine îl depăşim, vom primi bani suplimentari la rectificare”, a spus Carmen Orban, managerul Institutului Clinic Fundeni.

În România, aproximativ 2.500 de persoane trăiesc datorită unui transplant de organ. Pe lista de aşteptare pentru a primi o nouă şansă la viaţă se află alţi 3.000 de pacienţi.

Agenţia Naţională de Transplant este condusă în prezent de directorul executiv Dan Adrian Luscalov, iar întreaga activitate specifică este susţinută de Consiliul Ştiinţific al ANT (format din personalităţi marcante ale activităţii de transplant din România), preşedinte al acestui organism fiind reputatul medic prof. dr. Radu Deac (de la Târgu Mureş), primul doctor român (secondat de dr. Brădişteanu de la Bucureşti) care a realizat un transplant de cord din ţara noastră şi care până acum a salvat sute de români şi a format echipe de experţi care să îi continue şi să îi dezvolte şi mai mult activitatea nobilă iniţiată.

1 COMENTARIU

  1. Este minunat. Pentru medici aceasta lovitura este la fel de mare ca cea data presei de curand. Dar…uite ce putin se vede in piata acest eveniment

Comments are closed.