Locuitorii din Deva vor comemora duminica cele 89 de victime ale catastrofei din 30 octombrie 1971 de la Certej, considerata cea mai cumplita tragedie pe timp de pace din acea perioada.
In zorii zilei de 30 octombrie, digul barajului de la exploatarea de la Certej a cedat pe o lungime de 80 de metri si intreg sterilul rezultat din tratarea cu cianuri a minereului aurifer care era depozitat in iazul de decantare s-a revarsat peste localitate. Cei 300.000 de metri cubi de steril au ras totul pe o raza de 4 – 5 km si au inecat Certejul intr-o baie de steril acid. Toate victimele care au fost scoase din mal cu ajutorul armatei erau goale si aveau arsuri pe corp din cauza cianurii folosite in procesul de procesul de extractie. Chiar daca au existat initial si supravietuitori care strigau dupa ajutor in timp ce erau tarati de valul de steril acestia nu au putut fi salvati.
„La 42 de ani dupa tragedia de la Certej, un nou proiect minier cu cianuri ameninta sa puna in pericol viata locuitorilor din Certej, a comunitatilor invecinate, dar si a orasului Deva, aflat la aproximativ 10 kilometri, in linie dreapta.
In iulie 2012, Agentia Regionala de Protectia Mediului a eliberat acordul de mediu pentru proiectul de minerit cu cianuri de la Certej, Hunedoara. Prin detaliile sale – impactul devastator asupra mediului, vicii de legalitate, reteaua de actionari, respectiv companiile detinatoare, proiectul de exploatare de la Certej se aseamana celui propus la Rosia Montana, atragand de-a lungul timpului critici serioase din partea cetatenilor si organizatiilor de protectia mediului din Romania. In prezent, acordul de mediu face obiectul unui proces ce se judeca de catre Tribunalul Bucuresti”, anunta organizatorii evenimentului, care se impotrivesc redeschiderii minei aurifere si exploatarii zacamantului prin procedeul de cianurare.
„Ne vedem duminica in strada, cu lumanari, pentru a comemora victimele accidentului minier de la Certej! La Deva si in toata tara!” se mai spune pe cele doua pagini dedicate comemorarii:”Deva salveaza Rosia Montana si Certejul” si „Certej fara cianura”.
Citeste mai mult: http://tinyurl.com/
STIE CINEVA CEVA DESPRE AURUL MONOATOMIC?
Buna propunere deceneu 1956 , ar trebui sa distribuim la mai multi ca nu se cunoaste asa de bine acest lucru.
Numai ca la Roaia Montana nu vor fi 300.000 de tone de steril! ci citeva zeci de milioane de tone!!!
DNA sau DIICOT ar trebui sa-l puna la pastrat pe „directorul” Dragos Tanase in cianura la Muzeul Antipa!; asa ca sa ramina pentru generatiile viitoare un tradator cu „fata umana”! Si linga el cele 6.000.000 de dolari primite in TREI ani de la Gabriel Resources ca sa vada copiii COSTUL per tradator de tara!
Comentariile sunt închise.