Cred că până și cei mai deprimiști dintre filozofii care teoretizau acum vreo treizeci de ani „apocalipsa mediatică” ar fi deprimați & terifiați de ceea ce se vede în ultimele luni pe ecranele TV din România. N-are rost să enumăr toate „nuclearele” detonate prin studiouri, le știți mai bine decât mine. Textul de față face doar patru observații pe marginea acestei apocalipse mediatice. Patru observații optimiste, mă grăbesc s-o spun. Am mai citat undeva acea vorbă a unui polițist al lui Eugen Ionescu: „Nu vă speriați, doamnă, e groaznic!”. De data asta, aș întoarce vorba lui: „E groaznic, așa că nu vă speriați!”.

1. Apocalipsa mediatică e un excelent agent electoral împotriva lui Victor Ponta. Amintiți-vă de precedentul Geoană: tot jihadul mediatic anti-Băsescu de atunci a reușit, în cele din urmă, să irite & dezguste suficient lumea încât să iasă la vot pentru a sancționa tocmai acest exces mediatic. Se și vede, de altfel, că în sondaje scade Ponta, vortexul apocalipsei, iar Iohannis & Macovei cresc. Prin urmare, singura tactică înțeleaptă a lui Victor Ponta ar fi să-și ia popcornul & să plece în vacanță în Dubai până în noiembrie. (Fiindcă de guvernare oricum nu se ocupă.) Nu vă îngrijorați, însă: după cum a dovedit-o cu asupra de măsură până acum, nu înțelepciunea e calitatea lui primă.

2. Mă bucură să văd că, în pofida unor declarații punctuale, Monica Macovei & Klaus Iohannis nu alimentează apocalipsa mediatică. Nu au declanșat, adică, atacuri reciproce care să le antagonizeze iremediabil electoratele. Dacă facțiunile dreptace ajung la această antagonizare, victoria lui Ponta e inevitabilă. I-am dat, așadar, o bilă albă lui Klaus Iohannis pentru că nu a răspuns printr-un atac declarației Monicăi Macovei prin care candidata spunea că se va alătura Pactului pentru stabilitate și democrație numai atunci când PNL nu-și va mai proteja parlamentarii condamnați definitiv. I-am dat, de asemenea, bilă albă lui Iohannis și pentru că și-a reconsiderat treptat poziția față de vara lui 2012 până a ajuns să-l isterizeze pe Crin Antonescu (altfel, personaj deloc greu de isterizat, după cum se știe). Sunt pași care arată că, între cele două tururi de scrutin, facțiunile de electoral ale lui MM & KI se vor omogeniza fără prea mari dificultăți.

Dacă tot suntem aici, nu pot să nu remarc că tonul radical al Elenei Udrea servește exclusiv lui Victor Ponta. Și, dată fiind izomorfia evidentă dintre carierele lor politice & rețelele lor de afaceri, îmi vine greu să cred că această paradoxală „neutralizare prin radicalizare” a unui segment al dreptei e făcută întâmplător. În orice caz, îmi confirmă o dată în plus cât de nocivă e Elena Udrea pentru politica românească. Dacă va câștiga alegerile, Victor Ponta o va face și pentru că o parte a electoratului Elenei Udrea nu va vota candidatul dreptei din turul 2. Altfel spus, Elena Udrea joacă în fond cam același rol pe care-l au Tăriceanu & Meleșcanu – acela de iepure al lui Victor Ponta. Contez pe luciditatea unora dintre susținătorii ei de a înțelege, în ceasul al doisprezecelea, acest lucru.

3. Refuzul de a participa la vesela apocalipsă mediatică face bine Monicăi Macovei.Tot mai multă lume admite direct că o va vota. Oameni din afara & dinlăuntrul politicii, deopotrivă. Chiar și persoane din alte partide politice. A spus-o azi dimineață și Cristian Preda – care admite că a fost în eroare atunci când a atacat-o în europarlamentare. Respectul meu pentru Cristian Preda este din nou intact – însă aceasta e secundar. Important e că Monica Macovei s-a poziționat ca un candidat anti-sistem care reușește să coaguleze voturi de la fragmente foarte dispare de electorat. Era condiția fără de care n-ar fi avut nici o șansă în aceste alegeri. Acum, în vremea din urmă, a arătat că, în pofida unor erori inițiale, învață din mers cum să gesticuleze ca un politician real. Șirul de gafe inițiale a rezultat exclusiv din dorința de a participa la apocalipsa catodică – de la comparația cu Mandela la clipul cu Ice Bucket Challenge, mărturisesc că toate m-au descurajat. După cum m-a descurajat încrederea ei excesivă în evidența propriei superiorități morale față de ceilalți candidați – sigur că superioritatea în cauză e reală, dar nu e suficientă pentru a capitaliza electorat. Și, în plus, un candidat cu un zâmbet interior prea mulțumit de sine nu e simpatic votantului. În ultimele săptămâni, însă, Monica Macovei face gesturi cu conținut politic & electoral masiv – cum a fost scrisoarea deschisă adresată lui Traian Băsescu prin care-i cere referendumul pentru eliminarea imunității politice. Rezultatele, cred, se vor vedea.

4. Pentru Victor Ponta, singura apocalipsă mediatică reală va fi detonarea contractelor Microsoft și EADS. Vrea din răsputeri s-o evite, dar nu are cum. Va fi echivalentul postmodern al afacerii Skoda din interbelic – care s-a încheiat cu înlăturarea primului ministru. (Un tip ceva mai inteligent decât VP, pe numele lui Iuliu Maniu.) A pus batista pe țambalul Parlamentului, a mandatat CNA-ul să înăbușe televiziunile care vorbesc despre asta, îi e o frică îngrozitoare de ce urmează. Însă e inevitabil: veselul speculator de apocalipse mediatice va sfârși tot într-o apocalipsă mediatică. Există Cineva care privește apocalipsele de sus & are un umor negru tăciune.

Iată, așadar, patru motive pentru care cred că, de fapt, apocalipsa mediatică joacă împotriva celui care-o alimentează. Jocul cu mărgele de plasmă își distruge, încet-încet, maestrul. În curând, din fiara Apocalipsei TV va mai rămâne un biet pisoiaș nedumerit.

 

Sursa: contributors.ro

Comentariile sunt închise.