Jurnalistul Vlad Mixich face o analiza a documentului pe care Ministerul Sanatatii l-a publicat miercuri, prin care se explica sistemul de finantare din Fondul National Unic de Asigurari Sociale de Sanatate a furnizorilor de servicii medicale din sistemul privat. In textul publicat miercuri pe Hotnews.ro, Vlad Mixich arata cum a gafat ministrul Sanatatii Eugen Nicolaescu si, suplinindu-l, explica ce presupune documnetul care va reorganiza sistemul medical romanesc.

Va redam mai jos articolul integral publicat pe Hotnews.ro miercuri.

„Una dintre vorbele preferate ale lui Raed Arafat este: „oamenii mici discuta despre alti oameni, oamenii mediocri discuta despre evenimente si oamenii mari discuta despre idei.” Din pacate, ministrul Sanatatii, Eugen Nicolaescu, ne-a obligat prin gafa sa de sambata sa discutam prea mult despre un eveniment.

Abia astazi, Ministerul Sanatatii publica un document foarte important care ne permite sa ne concentram si pe idei. E important pentru ca cei afectati in primul rand suntem noi, burghejii de pe Facebook cu care premierul Ponta nu poate fi de acord.

Acum patru zile, liberalul Eugen Nicolaescu a anuntat ca de la 1 martie „toti banii publici – vorbim de fondul unic national de asigurari de sanatate – vor merge catre spitalele publice.” Declaratia, una foarte importanta, nu a fost insotita de date, argumente, documente justificative. De nimic serios.

Luni dimineata, Eugen Nicolaescu nu a adus date suplimentare, ci acuze la adresa unui presupus atac mediatic: „lumea critica cand nu este bine informata”. De aceasta data Eugen Nicolaescu avea dreptate, doar ca insasi domnia sa este cea care are datoria, din postul pe care il ocupa, sa informeze corect populatia. Ca nu a facut-o o dovedesc chiar declaratiilor sefului sau, premierul Victor Ponta: „ministrul Nicolaescu nu a reusit sa explice bine, ca nu l-a lasat nimeni sa explice”.

Si acum intrebarea care costa cat scaunul ministrului Sanatatii: cine nu l-a lasat pe domnul Nicolaescu, timp de 4 zile, sa explice bine? Umbra lui Mircea la Cozia sau poate Casper, fantoma din desenele animate?

Dupa ce premierul Victor Ponta a dat explicatiile pe care trebuia sa le ofere cu trei zile mai devreme chiar ministrul sau, intelegem ca ne vom putea folosi in continuare asigurarea medicala obligatorie pentru tratamentul in ambulator (care nu necesita spitalizare) si pentru analize.

Vor fi afectate in special mamele care vor dori sa nasca intr-un spital privat si nu au abonament. Estimarile apreciaza ca, in Romania, nasc lunar in spitalele private aproximativ 1000 de mame; probabil nu toate fac parte din burghejii de pe Facebook, dar numarul este de luat in seama. Vor mai fi afectati si toti cei care vor avea nevoie de internari sau operatii intr-un spital privat si nu sunt acoperiti prin abonamente.

Si acum, ca am suplinit o parte din indatoririle de serviciu ale ministrului Nicolaescu, sa discutam si despre documentul foarte consistent publicat miercuri de Ministerul Sanatatii.

Este cel mai important de dupa cel al proiectului de reforma a sanatatii produs de guvernul Boc. Se descrie rezumativ noua viziune de stanga dupa care va fi reorganizat sistemul medical romanesc. Apreciabil prin consistenta si seriozitate, documentul este insa discutabil.
• Extrapoland decizia Curtii Constitutionale asupra serviciilor de urgenta, Ministerul Sanatatii nu se considera obligat sa sustina spitalele private din banii Fondului de Asigurari de Sanatate.
Dar criticile nu au fost declansate de dualitatea spitale private/spitale de stat, ci de incalcarea dreptului pacientului de a beneficia de propria-i asigurare de sanatate in orice spital liber ales chiar de catre el.

In acest sens, decizia actuala a Ministerului Sanatatii va intra in coliziune cu Directiva Europeana 24 (obligatorie in Romania din toamna acestui an) care va permite pacientilor romani sa se trateze in orice spital din Uniunea Europeana, privat sau de stat, obligand in acelasi timp statul roman sa deconteze valoarea asigurarii sociale de sanatate acelui spital. Astfel, spitalele private din strainatate vor putea primi bani din Romania, dar nu si spitalele din tara.
• Este un eveniment faptul ca Ministerul Sanatatii confirma printr-un document oficial existenta coruptiei la nivel inalt si o legatura cu caracter penal intre conducerile anumitor spitale private si oficiali inalti din sistemul public de sanatate.
Un lucru binecunoscut despre care s-a mai scris si vorbit in media (pe Hotnews ultima oara aici).

Intrebarea este de ce Ministerul Sanatatii nu nominalizeaza clar spitalele private prinse intr-un astfel de lant al coruptiei pe banii nostri, ai asiguratilor? Sa fie prea periculoasa din punct de vedere politic aceasta identificare? Caci in lipsa ei, toate celelalte spitale private care functioneaza onest sunt nedreptatite prin aruncarea unei suspiciuni grave asupra managerilor lor.

In plus, cazurile de trafic de influenta se rezolva prin controlul sistemului, nu prin stirbirea libertatii pacientului de a-si folosi asigurarea medicala in spitalul in care doreste sa o faca.
• Ca pacientii aleg sa se trateze in spitale private platind in schimb un tarif suplimentar nu este un argument in aceasta discutie.
Este dreptul oricui sa plateasca in plus pentru a primi servicii de o calitate superioara.

Dupa cum s-a mai spus si scris, de multe ori suma de bani albi taxabili suportata de pacient la privat este apropiata, daca nu similara, de platile informale (“spaga”) din spitalele de stat. Aceasta problema nu se poate rezolva fara o crestere onorabila a salariilor medicilor din sistemul de stat, taiate cu 25% prin masura guvernului Boc.

Limitarea drastica a accesibilitatii pacientilor la servicii medicale de calitate, atat de vehement invocata de Ministerul Sanatatii, este prezenta de altfel si in spitalele de stat unde cei avuti/celebri/inruditi capabil sa recompenseze financiar personalul medical au parte de un tratament mai bun.
• Un alt eveniment remarcabil este recunoasterea de catre statul roman, printr-un document oficial, a conflictului de interese in care se afla medicii care lucreaza simultan la stat si la privat.
Trebuie sa repet ca in media s-a mai scris si vorbit despre asta in repetate randuri, iar solutia limitarii practicii medicale si la stat si la privat pentru o anumita parte a medicilor (modelul francez este de urmat) ar fi sanatoasa, dar in conditiile cresterii corespunzatoare a salariilor medicilor (modificarea legii salarizarii unice in sensul exceptarii medicilor este o varianta de luat in calcul). Despre necesitatea existentei spagii in conditiile actuale din sistemul de stat am mai scris aici, dar daca platile informale sunt necesare, asta nu inseamna ca practicarea lor este justa.

Din pacate, documentul Ministerului Sanatatii doar admite existenta acestui conflict de interese, fara avansarea unei solutii punctuale.

Taierea finantarii din fondurile asigurarilor medicale obligatorii pentru clinicile medicilor aflati in acest conflict rezolva problema doar pe spinarea pacientilor din clasa mijlocie, carora li se interzice sa-si aleaga spitalul in care se vor trata. Medicii vor putea oferi in continuare, bine-merci, servicii si la stat si la privat in cadrul ambulatoriu.
• Documentul Ministerului aloca un spatiu larg chestiunii concurentei libere intre spitalele private si cele de stat.
Dar reactiile numeroase (manifestate in special pe Facebook) nu au criticat acest aspect intrucat el nu intereseaza pe pacient.

Critica esentiala adusa acestei decizii a Ministerului Sanatatii poate fi rezumata astfel: de ce autoritatile ingradesc dreptul pacientilor platitori de asigurare medicala de a se trata in ce spital doresc?

Doar in conditiile existentei unei asigurari complementare deductibile, o astfel de masura ar fi echitabila pentru intreaga populatie a Romaniei, nu doar pentru segmentul de votanti traditionali ai PSD.

Eugen Nicolaescu, ministrul Sanatatii, a facut referire in mai multe randuri la posibilitatea incheierii unei asigurari private medicale. Dar din lege lipseste o reglementare clara a asigurarilor medicale private.

In conditiile noii masuri, singura optiune viabila care ofera protectie pacientului si dreptul de a se trata intr-un spital cu toalete curate si medici politicosi vor ramane abonamentele medicale oferite angajatilor companiilor multinationale. Spitalele private se vor enclaviza, devenind spitalele unui grup populational definit de catre potenta financiara a angajatorului (multinationala). Unde este aici echitatea promisa de guvernul Ponta?

Din pacate, documentul Ministerului Sanatatii devine sentimental si evident injust pe final.
• Statul nu este considerat a fi un protector al drepturilor tuturor cetatenilor sai, ci doar a unei anumite parti a populatiei, acei “80% dintre cetateni cu venituri mici, care nu le permit sa apeleze la servicii medicale private”.
Fractura logica care apare aici este agravata de intrebarea Ministerului Sanatatii: “Pentru cine trebuie sa finantam servicii medicale de calitate: pentru cei 20% care pot apela la asistenta medicala spitaliceasca cu plata sau pentru cei care trebuie sustinuti financiar pentru ca fara acest ajutor sunt condamnati la moarte?”

Raspunsul firesc ar fi: pentru toti acesti cetateni.

(Despre posibilele surse ale cresterii finantarii serviciilor medicale am scris aici, pe baza unor studii publicate anterior.)
• Desi invoca frecvent principiul egalitatii si solidaritatii, documentul imparte populatia Romaniei in doua categorii: cea care are posibilitatea sa-si finanteze singura tratament de calitate si cea care nu are aceasta posibilitate.

In Romania primesc servicii medicale gratuite toti tinerii studenti indiferent de venitul familiei din care fac parte, pensionarii de lux si alte categorii sociale care in alte tari fie contribuie proportional cu veniturile lor, fie statul compenseaza de la buget in contul lor. Romanii platesc procentual cele mai scazute contributii la sanatate din UE.

Desi ambele categorii platesc (unii mult mai mult decat altii) asigurari medicale de sanatate, statul roman alege sa nedreptateasca 20% din populatia Romaniei in numele solidaritatii.

Exemplul final al Statelor Unite folosit pentru a sustine ca “tarile cu sisteme publice de sanatate sunt si cele care asigura o foarte buna sanatate a populatiei” vede doar jumatatea plina a paharului.

In randul tarilor dezvoltate, primele trei locuri la ratele mortalitatii sunt detinute de Danemarca, Statele Unite si Marea Britanie (sursa aici). Asadar doua tari cu sistem medical predominant public si una cu sistem medical predominant privat.

Capcana in care de aceasta data cade Ministerul Sanatatii este ideologizarea excesiva a politicilor medicale intr-o tara cu un sistem medical haotic precum cel romanesc.

Nu s-a inventat inca in lume un sistem medical public sau privat ideal. Fiecare tara trebuie sa extraga din fiecare model ideologic ingredientele cele mai potrivite pentru contextul ei economic si social in acel moment. Ignoram prea adesea constatarea lui Ortega y Gasset, niciunde mai adevarata ca in domeniul sanatatii, care spunea ca “si dreapta si stanga sunt doua forme de hemipareza morala”.

Niciunul dintre noi nu va intreba, atunci cand vom ajunge din nefericire intr-un spital, daca doctorul care ne trateaza este unul de stanga sau de dreapta.”

2 COMENTARII

    • adaug si eu un citat din Tocqueville :
      „Democratia va dispare atunci cand oamenii politici vor intelege ca pot cumpara sufrageliile electorilor chiar cu banii acestor electori”
      (« La démocratie disparaîtra lorsque les hommes politiques auront compris qu’ils peuvent acheter les suffrages des électeurs avec l’argent de ces mêmes électeurs».)

Comentariile sunt închise.