ADEVARUL.RO GENIAL! Trei studenţi din Braşov au reuşit să-şi şocheze profesorii la examenul de licenţă | Băieţii au construit o super maşină de curse, pentru a lua examenul

Trei studenţi şi-au surprins profesorii de la Universitatea Transilvania din Braşov cu tema lucrării lor de licenţă: au construit un bolid de competiţie

Sebastian Aftanasă, Robert Barabas şi Ion Gavriloaie, trei tineri de 23 de ani, buni prieteni, şi-au susţinut proiectul de diplomă la Facultatea de Mecanică, specializarea Autovehicule Rutiere, din cadrul Universităţii Transilvania din Braşov. Lucrarea lor de licenţă a fost una neobişnuită: a constat într-o maşină de curse pe care au construit-o chiar în garajul tatălui unuia dintre ei.

Studenţii au adaptat piese ale altor vehicule sau le-au realizat chiar ei, construind anumite subansamble după propriile idei. Chiar şi aripile maşinii, din fibră de sticlă, au fost făcute de ei. Fără a lua în considerare partea de manoperă, pentru maşina de curse s-au plătit aproximativ 20.000 de euro, bani investiţi de tatăl lui Robert Barabas.

„Furia Roşie”  

Studenţii au lucrat încă din octombrie 2013 la proiectul care a avut ca scop realizarea unei maşini de curse, un Audi S2 cu motor Hemi de 6,1 litri, 550 de cai putere, cutie de viteze 6+1, folosită de maşinile care participă la cursele americane de viteză.

Robert Barabas, unul dintre cei trei tineri, va participa cu acest bolid, în calitate de pilot, asistat de ceilalţi doi colegi ca mecanici, în Campio- natul Naţional de Viteză pe Transă Montană care se va desfăşura în acest an la Braşov. Pe baza acestei maşini şi-a construit fiecare dintre ei şi proiectul de diplomă, alegându-şi fiecare câte un subansamblu al maşinii. Bolidul de curse al studenţilor a fost botezat de prietenii lor „Furia Roşie“.

„A fost distractiv”  

„Totul a început în urmă cu doi ani, când am fost în America şi am cumpărat instalaţia electrică pentru acest motor. Atunci am hotărât cu tatăl meu să construim o maşină de curse. Am venit acasă, unde mi-am contactat colegii, le-am spus proiectul. Pe de o parte, a fost distractiv să lucrăm la acest proiect, pentru că am lucrat cu prietenii mei, dar ne-am şi chinuit mult timp. Am muncit, am pierdut multe nopţi în garaj, dar acum, la final, putem spune că a fost totul frumos. Au fost şi momente în care credeam că nu vom reuşi, dădeam din problemă în problemă, dar până la urmă am reuşit să finalizăm lucrarea“, a declarat Robert Barabas.

Partea cea mai dificilă mi s-a părut încadrarea motorului în acest habitaclu micuţ, pentru că avem un motor destul de mare ca şi gabarit. Conform datelor dinamice pe care le-am calculat, poate prinde o viteză de 280 km/oră şi ajunge la viteza de 100 km/oră în 4,1 secunde. Profesorii au fost foarte încântaţi de proiectul nostru şi aşteaptă rezultatele testelor, pentru a vedea dacă aceastea confirmă calculele noastre“, a spus şi Ion Gavriloaie.

Testele vor fi realizate pe pistele de viteză de lângă Braşov, iar apoi la Adâncata, unde se pot încerca performanţele acestui bolid de curse, care îşi aşteaptă „botezul“ în prima cursă de la Braşov. „Partea mea în acest proiect a fost sistemul de frânare. Ion s-a ocupat de cutia de viteze, iar Robert de partea de suspensii. A fost dificil, având în vedere amploarea acestui proiect, dar ca şi muncă a fost plăcut, făcând-o alături de prieteni. Plăcutul a fost îmbinat cu utilul. Ultima lună a fost plină de nopţi nedormite, dar nu aceasta cred că a fost important.

Fără să ne lăudăm, nu au mai fost astfel de proiecte în generaţiile trecute, în domeniul automobilistic. Au mai fost tentative, dar mulţi optează pentru maşini de curse cumpărate, fără să adapteze ei nimic. Ca planuri de viitor, vrem să devenim o echipă profesionistă, să reuşim să închegăm lucrurile între noi astfel încât colaborarea să fie plăcută. Poate vom ajunge să deschidem ceva împreună, să facem parte dintr-o afacere, dar lucrurile merg uşor-uşor“, a declarat Sebastian Aftanasă..
O facultate cu tradiţie la Braşov  

Facultatea de Mecanică a fost înfiinţată în 1949, sub denumirea de Institutul de Mecanică şi în 1956, împreună cu Institutul de Silvicultură, au format Institutul Politehnic din Braşov. În 2003, ca urmare a noilor specializări, îşi schimbă denumirea în Facultatea de Inginerie Mecanică. În paralel cu dezvoltarea altor facultăţi ale institutului, în Facultatea de Mecanică au apărut, ca urmare a exigenţelor dezvoltării şi modernizării din industrie, şi alte specializări, astfel încât astăzi studenţii pot să urmeze cursuri în următoarele programe de studii de licenţă: Autovehicule Rutiere în limba româna si engleza, Ingineria Transporturilor, Inginerie Mecanică, Sisteme şi echipamente termice.

Profesorii, încântaţi de realizare

După ce au susţinut examenul teoretic, cei trei studenţi, alături de colegii lor, au aşteptat comisia de examinare să le admire opera. Coordonatorul lucrărilor de licenţă, prof. dr. ing. Ion Preda, de la Facultatea de Autovehicule Rutiere din cadrul Universităţii Transilvania, îşi aduce şi el aminte cum a început totul.

„Domnul decan mi-a spus că ştie nişte băieţi foarte pasionaţi şi că vor să facă o maşină de curse. Am fost şi am vorbit cu băieţii, am mers cu ei la atelier şi am văzut că au condiţii să realizeze această maşină şi apoi am început să colaborăm. Adică să dăm o formă tehnică serioasă acestui proiect, lucru care de multe ori se dovedeşte o problemă pentru mulţi studenţi. Ei încep o activitate practică şi de multe ori neglijează partea teoretică şi poate fi un impediment. În cazul acesta, avem o realizare deosebită, pentru că ei au împletit foarte bine partea de pregătire teoretică, de la şcoală, cu cea practică, ceea ce ne şi dorim, de fapt, de la studenţii noştri“, a spus profesorul.

Coordonatorul lucrării a subliniat că, deşi şi celelalte proiecte au fost deosebite, produsul celor trei tineri a fost de-a dreptul spectaculos. „Ceea ce m-a bucurat este că au reuşit să facă reproiectare şi să transforme un autovehicul cu tracţiune pe puntea din faţă într-unul cu tracţiune pe puntea din spate, dotându-l cu un motor foarte puternic şi cu o cutie de viteze performantă. Ei au proiectat de la zero, practic, puntea din faţă, care a trebuit complet modificată. De asemenea, au modificat puntea din spate. Au fost o multitudine de modificări la caroserie, pentru a putea rezista la solicitările mult mai mari pe care le va avea un autovehicul de competiţie, iar toate acestea fără să neglijeze absolut deloc şcoala“, a mai explicat profesorul.

Articolul integral îl puteți citi pe adevarul.ro