BANII DICTATORILOR! Celula AZERĂ din Bucureşti | BANII DINASTIEI ALIYEV

O casă din centrul Bucureștiului, păzită de jandarmi, ascunde banii și interesele familiei prezidențiale din Azerbaidjan

Azerii au făcut tranzacții de milioane de euro la București, în memoria fostului lider național Heydar Aliyev, tatăl actualului președinte

Tranzacțiile s-au derulat pe o filieră de afaceri conectată la ambasada azeră de la București
Fundația familiei Aliyev susține că are parteneriate oficiale cu mai multe ministere în România

“OBIECTIV DIPLOMATIC”

O casă din zona veche a Bucureștiului e păzită permanent de jandarmi. “Aici e un obiectiv diplomatic”, explică jandarmul care îi legitimează pe reporterii RISE pentru că filmează clădirea din strada Popa Soare nr. 39, situată la aproape un kilometru de Piața Universității.

Alți doi jandarmi își fac rapid apariția de pe o stradă lăturalnică.

Reporter: Ce obiectiv diplomatic?

Jandarm 1: Reprezentanța economică azeră…

Reporter: Unde scrie? Pe clădire apare doar că aici e o fundație…

Jandarm 2: E o fundație, dar e străină… are regim special…

La această adresă funcționează oficial doar fundația azeră “Heydar Aliyev”, înființată de familia prezidențială în memoria fostului lider național. Jandarmeria Română și Ministerul Afacerilor Externe se contrazic cu privire la statutul clădirii. Jandarmeria spune că nu asigură paza fundației, ci a unei alte instituții cu statut diplomatic, fără să o numească. De partea cealaltă, Externele susțin că nici fundația și nici clădirea nu au statut diplomatic.

În realitate, casa este deținută de o firmă privată din București, în care e implicată, printr-o firmă offshore, familia președintelui azer. La rândul ei, firma privată a pus întreaga clădire, de peste 600 de metri pătrați, la dispoziția fundației Heydar Aliyev.

O FAMILIE BOGATĂ

Membrii familiei Aliyev – Ilham (șeful statului),  Mehriban (prima doamnă) și cei trei copii, Heydar jr., Arzu și Leyla – s-au implicat în ultimii ani în operațiuni financiare secrete pe mai multe continente. Folosindu-se de companii offshore și de interpuși, familia prezidențială a preluat bucăți importante din economia națională – mine de aur, companii de telecomunicații și bănci – dar și proprietăți de lux în mai multe state europene.

Jurnaliștii azeri care au dezvăluit afacerile familiei prezidențiale au avut de suferit. Au fost mai întâi ținta unor campanii de discreditare, iar apoi au fost întemnițați pe baza unor acuzații dintre cele mai bizare. (Detalii AICI și AICI)

Alți zeci de activiști locali și opozanți politici au avut de suferit după ce au criticat abuzurile regimului Aliyev.

În luna iunie 2015, familia Aliyev s-a implicat activ în organizarea primei ediții a Jocurilor Europene, un fel de „mini-olimpiadă” continentală. Prima doamnă a coordonat comitetul pentru organizarea competiției, dar evenimentul a fost boicotat de liderii europeni din cauza încălcării drepturilor omului de către regimul Aliyev.

Doar câțiva înalți oficiali din Est, printre care și premierul Victor Ponta, au luat loc în tribunele stadionului “Heydar Aliyev” din Baku, capitala Azerbaidjanului, ca să asiste la festivitatea de deschidere.

Fundația Heydar Aliyev susține că are la București parteneriate oficiale cu mai multe ministere, inclusiv cu Ministerul Afacerilor Externe.

Externele spun însă că nu au încheiat niciun parteneriat cu fundația azeră: “De-a lungul timpului, potrivit statutului, fundaţia a organizat o serie de evenimente şi acţiuni la care au fost invitaţi şi reprezentanţi ai ministerului. Nu există un acord de cooperare formal între minister şi fundaţia respectivă”.

În schimb, ONG-ul azer are legături strânse cu Fundația Nicolae Titulescu, condusă de Adrian Năstase, mentorul politic al premierului Victor Ponta, potrivit rapoartelor oficiale ale celor două organizații.

România a fost al doilea stat din lume care a recunoscut independența Azerbaidjanului la sfârșitul anului 1991, după prăbușirea fostului imperiu sovietic. De atunci, cele două țări și-au consolidat un parteneriat strategic, iar România își pune acum speranțele în bogatele resurse ale Azerbaidjanului ca să-și reducă dependența de gazul rusesc. Ilham Aliyev, șeful statului azer, a fost decorat de două ori la București, atât de fostul președinte Traian Băsescu, cât și de predecesorul său, Ion Iliescu.

DINASTIA ALIYEV

PROPRIETARII SECREȚI

Casa din Popa Soare e deținută de firma Curzon Properties, ai cărei proprietari se ascund în zone offshore. SRL-ul bucureștean a fost înființat pe 9 septembrie 2008, iar trei zile mai târziu a cumpărat clădirea din Popa Soare. După alte trei zile, în încăperile casei s-a mutat fundația Heydar Aliyev, fără să plătească chirie.

Prețul final al casei a fost de 6,5 milioane de euro, bani achitați integral de un offshore din Seychelles, Asbet Ltd –principalul asociat al firmei bucureștene.

Firma offhore era deținută, la momentul tranzacției imobiliare, de azerul Ashraf Kamilov, angajat și acționar în ATAHolding, un conglomerat financiar controlat de familia Aliyev. În martie 2009, Asbet Ltd a cedat pachetul majoritar din firma românească către un alt offshore, Ciaba Ltd, din Insulele Virgine Britanice.

Documentele obținute de RISE Project arată că această firmă era deținută chiar de fiica mai mică a președintelui azer Arzu Aliyeva.

Transferul dintre cele două offshore-uri a fost semnat de o singură persoană pentru ambele companii – consultantul britanic Metin Guvener, care juca și rolul de administrator al SRL-ului bucureștean.

De aproape doi ani, britanicul era partener cu azerul Gafar Gurbanov, în  grupul londonez “Triangle”. Gurbanov era nimeni altul decât directorul firmei offshore cu care Arzu Aliyeva s-a implicat în afacerea din București.

Concomitent, Gurbanov mai era implicat și în conducerea ATAHolding, grupul financiar al familiei prezidențiale azere.

Fiica președintelui și-a diluat cota în afacerea românească, în 2012, după ce Asbet Limited și-a stins un împrumut de 6 milioane de euro – tranșa finală pentru plata casei din București. La acel moment, offshore-ul deținea un sfert din grupul ATAholding, în care familia Aliyev e majoritară printr-o firmă din Panama.

Nici Gurbanov și nici Metin Guvener nu au putut fi contactați la sediul din Londra, iar reprezentanții lor nu au răspuns întrebărilor RISE Project.

În 2012, când Gurbanov se implica în administrarea firmei bucureșteme, el reprezenta și compania petrolieră a statului azer, SOCAR, într-un amplu proiect turistic în Muntenegru.

În România, SOCAR deține mai multe filiale și este compania parteneră cu statul român în proiectul transnațional al gazelor naturale. Compania azeră este o prezență constantă la evenimentele  fundației Heydar Aliyev din România, dar susține că nu le finanțează.

OAMENII DE LA BUCUREȘTI.

Cumpărarea casei din strada Popa Soare s-a făcut pe o filieră a Camerei de Comerț România – Azerbaidjan, organizație înființată de oamenii ambasadei azere de la București. Pe aceeași filieră, care include și afaceriști din Republica Moldova, ambasada azeră a cheltuit milioane de euro pentru ca o alee din Parcul Tei să poarte numele lui Heydar Aliyev.

Familia Dobrea. Moldoveanul Vladlen Dobrea a încasat cele 6,5 milioane de la azeri pentru casa din Popa Soare. El este fiul lui Vladimir Dobrea, primul șef al filialei Lukoil România și fost primar al Chișinăului.

Familia Balaban. Valeriu Balaban, capul familiei, tot din Chișinău, este membru în Camera de Comerț România – Azerbaidjan. Valeriu și fiica lui, Natalia Balaban, au fost proprietarii casei din Popa Soare până în anul 2004, când i-au cedat-o lui Dobrea jr. Cele două familii, Dobrea și Balaban, au fost partenere în mai multe afaceri în București. Valeriu Balaban a amenajat, în 2007, și aleea „Heydar Aliyev” din parcul Tei, pe banii ambasadei azere de la București. În paralel, Balaban construia benzinării în România pentru gigantul rus Lukoil.

Ruslan Valadov – președintele executiv al Camerei de Comerț România-Azerbaidjan. Valadov, 46 de ani, a fost partener de afaceri cu Valeriu Balaban. Valadov a făcut afaceri, încă din 2003, în casa în care funcționează acum fundația azeră. A mai făcut afaceri și cu alți membri ai Camerei de Comerț, inclusiv cu administratorul actual al ambasadei azere de la București.

Alev Balgi-Curpedin. Fost președinte al Camerei de Comerț româno-azere. Românca a fost administrator în mai multe firme ale lui Ruslan Valadov, cu care a împărțit o perioadă și conducerea organizației de comerț. Balgi-Curpedin a devenit apoi directorul biroului din București al Fondului Internațional de Cooperare Marea Neagră- Marea Caspică, în care secretar general era fostul ambasador Eldar Hasanov, inițiatorul Camerei de Comerț.

Cristina Trelea. Membră în Camera de Comerț româno-azeră, Trelea este atât avocata fundației “Heydar Aliyev”, cât și a firmei care a cumpărat casa din Popa Soare, oferind de-a lungul anilor și consultanță moldovenilor care au vândut casa. În primul an de activitate, reprezentanța fundației familiei Aliyev din București a avut sediul în biroul ei de avocatură.

SPIONUL DIN CAMERĂ.

Generalul Gheorghe Dragomir, al doilea om din Serviciul de Informații Externe după Revoluție, a fost, între 2005 și 2007, primul șef al Camerei de Comerț România – Azerbaidjan. Înainte de 1989, Gheorghe Dragomir a executat misiuni în Asia, ca ofițer în centrala spionajului românesc. “Nu l-am cunoscut pe Heydar Aliyev”, spune astăzi generalul, adăugând că înființarea Camerei de Comerț s-a făcut la inițiativa fostului ambasador azer la București, Eldar Hasanov: “Eu m-am retras din 2007, din motive de sănătate. Am organizat prima delegație economică în Azerbaidjan în 2005. Relațiile nu au avut însă continuitate, nu s-a mai făcut nimic din 2006, după vizita președintelui României în Azerbaidjan. Firmele românești sunt absente pe piața azeră, deși, până în 1989, România era o prezență activă în zona Asiei Centrale și a Caucazului de Sud”.

Gheorghe Dragomir explică cum s-a format noua organizație: “Eu am venit cu propuneri de membri din rândul companiilor românești, iar ambasada azeră cu firme care operau pe piața românească. Nu-l cunoșteam înainte pe Ruslan Valadov, l-am întâlnit când s-a constituit Camera de Comerț. El nu lucra la ambasadă, era om de afaceri azer în România. Nici pe moldoveni nu îi cunosc, ei au venit cu cei de la ambasada azeră.”

În casa generalului a fost stabilit și primul cartier general al Camerei de Comerț în anul 2005: “După ce am plecat eu, în 2007, le-am cerut să-și schimbe sediul”.

(…)

Acest material este dedicat colegei noastre Khadija Ismayilova, condamnată ieri, la Baku, la 7 ani și 6 luni de închisoare.

Cititi articolul integral pe riseproject.ro