În România, democraţia se opreşte la uşa Parlamentului. Democraţie nu înseamnă nici dictatura votului majoritar, nici siluirea interpretativă a legilor şi regulamentelor până-ţi ies lucrurile cum vrei tu. Nu înseamnă nici legi făcute de tine în folosul strict al tău şi al acoliţilor tăi. Lucrurile astea pe care PSD, moştenitorul defunctului USL, insistă să ne ni le vâre pe gât cu de-a sila încă din primăvara lui 2012 au tot atâta treabă cu democraţia cât are cartierul cu felinare roşii din Amsterdam cu creştin-ortodoxia.
Votul de marţi, întru păzirea senatorului Şova de rigorile arestului preventiv, a trasat clar zona de intangibilitate a ofensivei DNA: totul până la Şova, adică până la Ponta.
Şova înseamnă contractele de asistenţă juridică din 2007 – 2008 pentru complexurile Turceni şi Rovinari, înseamnă un prejudiciu estimat de procurori la 3,5 milioane de lei şi mai înseamnă – deocamdată doar –suspiciuni că actualul premier, pe atunci „partener senior” la casa de avocatură „Şova şi asociaţii” ar fi beneficiat de o parte din roadele acestui tun avocăţesc.
Pe vremea lui Năstase, cel care l-a promovat pe Ponta şi de la care Ponta a învăţat meserie până şi-a depăşit maestrul, circula o vorbă care rezonează uluitor de bine cu ce vedem azi prin Parlament: totul până la Năstase.
Puteai să tăvăleşti prin presă cam 99,99 la sută din PSD-ul de atunci, evitându-l cu grijă pe prim-ministru, şi aveai mari şanse să-ţi prezervi slujba şi să povesteşti nepoţilor. Colegii de generaţie – câţi or mai fi acum prin presă – îşi mai aduc amine, poate. Evident, valabilitatea respectivei cutume a expirat odată cu eşecul lui Năstase la scrutinul din 2004.
A aştepta alegerile din 2016 în speranţa că premierul şi partidul său vor pierde puterea iar DNA va scăpa de îngrădiri în configuraţia unui nou Parlament e o iluzie găunoasă.
PSD şi Victor Ponta au trecut de mult de punctul în care eşecul şi pierderea puterii puteau fi luate în calcul. Acum, decuplarea de pârghiile instituţionale este privită de aceşti indivizi ca o perspectivă letală pentru existenţa lor politică şi chiar pentru libertatea lor.
Pentru tot ce a mai rămas până la anul electoral 2016, Ponta şi partidul nu vor precupeţi, vorba aia, niciun efort în vederea securizării succesului.
Paradoxal, un eşec care ar fi trebuit să-l doboare pe Ponta – cel din noiembrie – l-a întărit. Întărirea sa şi îndepărtarea, pe brânci, a opoziţiei din partid, au retezat, totodată, şi ultima şansă a PSD să fie şi altceva decât o maşinărie de promovare a infracţionalităţii organizate politic.
Ponta şi asociaţii săi în politică au învăţat din greşelile trecutului şi ştiu acum punctele slabe unde trebuie „să lucreze”:
– Diaspora, care nu trebuie în veci să primească dreptul de a vota în număr mare. Sau, dacă va fi să voteze, cineva, băiat de-al nostru, din partid, să stea să numere voturile cum trebuie. Nu-l acuzaţi pe Ponta pe nedrept, Stalin este cel care a lăsat istoriei acest mod de gândire.
– reţelele sociale, care au făcut diferenţa anul trecut. Ignorarea lor a fost o mare greşeală. Acum, distrugerea lor este vitală. Infestarea cu troli, creşterea nivelului de zgomot în detrimentul comunicării sunt căile de manual pentru a scăpa de acest spin în coastă. Răsturnaţi o fosă septică într-o farmacie şi veţi distruge farmacia, fără să igienizaţi fosa.
– acapararea mass-media tradiţionale plus pomeni electorale la momentul oportun. Dacă doar votul celor rămaşi în ţară contează, atunci alegerile se câştigă la televizor. Aşadar, PSD va cuceri în totalitate televizoarele. Deja lucrează intens la asta.
PNL va trage – n-am niciun dubiu în privinţa asta – un cartuş în vânt cu moţiunea de cenzură chinuită, pe care s-a angajat s-o depună la sfârşitul săptămânii. Ar putea să existe, totuşi, un beneficiu în acest eşec uşor de anticipat: văzând dansul tropăitor pe care-l va executa PSD la vot peste cadavrul moţiunii, liberalii se vor trezi, poate, şi vor conştientiza ce-i aşteaptă la anul, dacă nu se smulg din pasivitatea politică a ultimelor luni.
Dacă nu se vor trezi, probabil că la finele anului viitor la Cotroceni va fi un neamţ român teribil de singur iar partidul unic, reinstaurat în drepturi după 27 de ani, va putea, în sfârşit, să tragă cortina peste România.
sursa: paginadepolitica.ro
Sa-mi explice si mie cu cifre cineva…cine sunt acesti psd-ei? adica vreau sa zic , cati membri are acest partid? Sau pnl-ei… io nu sunt cu nimeni! Cum ar veni ,eu nu contez! Se pare ca lupta se da intre niste mii cred eu de sustinatori si beneficiari directi ai sistemului psd cu pnl,udmr,si ce-o mai fi pe acolo ca la cate schimbari de piele au facut oricum s-a dus dreaq doctrina lor.
Deci pe scurt ,va simtiti reprezentati de vreun partid politic si aveti sincera impresie ca partidul respectiv va reprezinta interesele?
Sau noi stam ca la circ(am platit biletul – taxe,impozite,suferinta de a trai sarac intr-o tara bogata) si privim cum niste clovni se mascaresc , cearta ,imping in arena fara sa vedem ca dupa ce cade cortina se duc in rulote si beau ,mananca impreuna si poate ca unii sunt si casatoriti!
Hai bai popor roman, desteptarea si in strada cu voi nenorocitilor!
Nu exista chiar deloc niste militari care sa puna sechestru peste parlament si sa dea drumul la alegeri anticipate?
….se pare ca NU! Asta ar fi trebuit facut in 1990! Insa nu s-a gasit niciun general, niciun centru de putere nationalist in armata sa faca acest lucru!
Toti parlamentarii ar trebui arestati! Si cei cinstiti, deoarece sunt colegi cu infractorii din parlament!
Numai armata mai poate salva tara care este in cadere libera!
Nu trebuie militari: oamenii..ca si in Italia sau Bulgaria…insa majoritatea care inca sunt capabili sa iasa in strada, nu ies din casa..ca e mai bine pe faisbuc decat in strada. Pacat de tarisoara asta
Comentariile sunt închise.